ÎNREGISTRAT
la Ministerul Justiţiei
al Republicii Moldova
cu nr. 1175 din 20 decembrie 2016
Ministru ____________Vladimir CEBOTARI

    În temeiul art. 41 alin. (1) lit. c) şi art. 46 alin. (6) lit. g) din Legea concurenţei nr. 183 din 11 iulie 2012 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 193-197, art. 667), cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 5 din Legea nr. 139 din 15 iunie 2012 cu privire la ajutorul de stat (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 166-169, art. 565), cu modificările şi completările ulterioare, Plenul Consiliului Concurenţei
    Se aprobă:
    Regulamentul privind evaluarea ajutorului de stat acordat pentru dezvoltarea rapidă a reţelelor de comunicaţii electronice în bandă largă, conform anexei nr.1;
    Regulamentul privind evaluarea ajutorului de stat acordat pentru sectorul siderurgic, conform anexei nr.2;
    Regulamentul privind evaluarea ajutorului de stat acordat pentru serviciile publice de radiodifuziune, conform anexei nr.3;
    Regulamentul privind evaluarea ajutorului de stat acordat pentru filme şi alte opere audiovizuale, conform anexei nr.4;
    Regulamentul privind evaluarea ajutorului de stat acordat pentru serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători, conform anexei nr.5;
    Regulamentul privind evaluarea ajutorului de stat acordat pentru societăţile de administrare a navelor, conform anexei nr.6;
    Regulamentul privind evaluarea ajutorului de stat acordat pentru serviciile poştale, conform anexei nr.7;
    Regulamentul privind evaluarea ajutorului de stat acordat pentru cultură și pentru conservarea  patrimoniului, conform anexei nr. 8;
    Regulamentul privind evaluarea ajutorului de stat acordat pentru infrastructurile sportive și pentru infrastructurile de agrement multifuncționale, conform anexei nr. 9.
    Regulamentul privind evaluarea ajutorului de stat acordat pentru întreprinderile de transport feroviar, conform anexei nr.10
    [Alineat introdus prin HCC4 din 29.09.16, MO149-154/12.05.17 art.866]

    PREȘEDINTELE PLENULUI
    CONSILIULUI CONCURENȚEI                                    Viorica CĂRARE

    Nr. 3. Chişinău, 8 septembrie 2016.

    Prezentul Regulament transpune Comunicarea Comisiei – Orientări ale UE pentru aplicarea normelor privind ajutoarele de stat în cazul dezvoltării rapide a reţelelor de comunicaţii în bandă largă 2013/C 25/01, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JO) nr. C 25 din 26 ianuarie 2013, p. 1-26.
    1. Prezentul Regulament se aplică la evaluarea ajutorului de stat acordat pentru dezvoltarea rapidă a reţelelor de comunicaţii electronice în bandă largă.
    2. În temeiul art. 5 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 139 din 15 iunie 2012 cu privire la ajutorul de stat (în continuare Lege), pot fi considerate compatibile cu mediul concurenţial normal ajutoarele de stat pentru infrastructurile de comunicații electronice în bandă largă performante și accesibile ca preţ, acordate în scopul creșterii gradului de competitivitate și de inovare, prevenirii delocalizării activităţii economice și atragerii de investiţii străine.
    3. Scopul prezentului Regulament este să asigure că ajutorul de stat este complementar și nu înlocuiește investiţiile subiecților de pe piaţă. Orice intervenţie a statului trebuie să limiteze riscul de excludere a investiţiilor private și de denaturare a concurenţei.
    4. Obiectivul controlului ajutoarelor de stat în sectorul comunicaţiilor electronice în bandă largă este acela de a se asigura că măsurile de ajutor de stat vor avea drept rezultat un nivel superior, sau un ritm mai rapid, al acoperirii și penetrării comunicaţiilor electronice în bandă largă decît ar fi fost posibil în absenţa ajutorului, sprijinindu-se în același timp pe serviciile de calitate superioară și mai accesibile ca preţ, precum și investiţiile care susţin concurenţa. Efectele pozitive ale ajutorului trebuie să fie mai importante decît denaturările concurenţei.
    5. În sensul prezentului Regulament, termenii de mai jos vor avea următoarea semnificație:
    acces pasiv la nivel angro - acces la un mediu de transmisie fără componente electronice;
    acces de tip „bit-stream” - conexiunea de acces de mare viteză la sediul clientului care este instalată şi pusă la dispoziţia terţilor de către furnizorul accesului la nivel angro;
    ADSL (Asymetric Digital Subscriber Line) - tehnologie de transmisie asimetrică pe cablu de cupru;
    DOCSIS (Data Over Cable Service Interface Specifications) - standard de transmisie de date prin cablu coaxial;
    degrupare integrală - degruparea fizică ce permite accesul la linia de acces a consumatorului final și oferă posibilitatea ca sistemele de transmisie deţinute de concurenţi să fie utilizate pentru a transmite direct prin această linie;
    fibră neagră - fibre inactive fără sisteme de transmisie conectate;
    FTTH: Fibre to the Home network - „fibră pînă acasă”, fibră optică ce ajunge pînă la sediul utilizatorului final, respectiv o reţea de acces compusă din linii de fibră optică atît în segmentul de alimentare, cît și în segmentul de conectare al reţelei de acces, inclusiv cablarea locuinţei;
    FTTC (Fiber To The Curb) - fibră optică pînă la cartier, bloc sau grup de case;
    FTTB (Fibre to the building) - „fibră pînă la clădire”, fibră optică ce ajunge pînă la clădirea utilizatorului final, respectiv segmentul de fibră ajunge pînă la clădire, dar în incinta clădirii se folosește cablu de cupru, coaxial sau pentru rețea locală (LAN);
    PON (Passive Optical Network) - reţea optică pasivă;
    punct la multipunct - o topologie de reţea care are linii individuale dedicate pentru client la un nod intermediar al reţelei pasive (de exemplu un cabinet stradal) la nivelul căruia aceste linii sînt grupate într-o linie comună. Gruparea ar putea fi pasivă (cu separatoare precum în cazul unei arhitecturi de rețea optică pasivă) sau activă (ca de exemplu FTTC);
    punct la punct - topologie de reţea prin care liniile clientului sînt dedicate începînd de la client, pînă la punctul de prezenţă regional;
    NGA (Next Generation Access Network) - reţea de acces de generaţie următoare care are la bază integral sau parţial elemente de fibră optică și care poate să furnizeze servicii de acces în bandă largă cu caracteristici optimizate comparativ cu reţelele în bandă largă de bază existente, capabile să furnizeze în mod fiabil viteze ridicate fiecărui abonat;
    reţea backhaul - partea reţelei în bandă largă care constituie legătura intermediară între reţeaua de bază și reţeaua de acces și care transportă datele către și dinspre reţeaua globală;
    reţele neutre - reţele care pot susţine orice tip de topologii de reţea. În cazul reţelelor FTTH, infrastructura este compatibilă atît cu topologia punct la punct, cît și cu topologia punct la multipunct;
    reţea pasivă - reţea în bandă largă fără componente active. Această rețea cuprinde infrastructura de inginerie civilă, conducte și fibră neagră;
    segment de acces - segmentul pe „ultimul kilometru” care conectează reţeaua backhaul la sediul utilizatorului final;
    UMTS (Universal Mobile Telecommunications System) - sistem universal de telecomunicaţii mobile;
    WDM (Wavelength Division Multiplexing) - multiplexarea prin divizarea lungimilor de undă;
    zone albe - zone în care nu există sau este imposibil să se dezvolte o infrastructură în bandă largă în viitorul apropiat, în condițiile unui mediu  concurențial normal;
    zone gri - zone în care este prezent un operator de reţea și este imposibil să se dezvolte o altă reţea în viitorul apropiat, în condițiile unui mediul concurențial normal;
    zone negre - zone în care există sau vor exista în viitorul apropiat cel puţin două reţele în bandă largă de bază ale unor operatori diferiţi, iar serviciile în bandă largă sînt furnizate în condiţii concurenţiale, şi anume prin concurenţă pe bază de infrastructură.
    Alte noţiuni utilizate în prezentul Regulament sînt definite în sensul Legii concurenţei nr. 183 din 11 iulie 2012, Legii cu privire la ajutorul de stat nr. 139 din 15 iunie 2012 și Legii comunicaţiilor electronice nr. 241-XVI din 15 noiembrie 2007.
    6. Orice măsură de sprijin în sensul prezentului Regulament, care întruneşte cumulativ condiţiile stabilite în art. 3 din Lege, constituie ajutor de stat. Se consideră utilizare a resurselor de stat, inclusiv, dacă statul furnizează un beneficiu în natură, investind în construcţia infrastructurii în bandă largă sau a unei părţi a infrastructurii.
    7. Măsurile de stat care sprijină investiţiile în domeniul comunicaţiilor electronice în bandă largă vizează exercitarea unei activităţi economice ce ţine de construirea și operarea infrastructurii în bandă largă, furnizarea accesului la aceasta sau facilitarea furnizării de conectivitate către utilizatorii finali.
    8. La evaluarea ajutorului de stat se va lua în considerare faptul că statul poate desfășura o activitate economică atunci cînd operează, inclusiv parţial, o infrastructură în bandă largă, prin intermediul unei întreprinderi sau în cadrul administraţiei publice.
    9. Se va considera o activitate economică construirea infrastructurii unei reţele de comunicaţii electronice în bandă largă în scopul viitoarei sale exploatări comerciale de către stat sau de către operatori terţi.
    10. Procesul de selecţie nu elimină ajutorul, cînd furnizorul va acorda în continuare o măsură de sprijin ofertantului cîștigător, sub forma unei finanţări a decalajului sau a unei contribuţii în natură, iar scopul unei astfel de proceduri este tocmai selecţionarea beneficiarului ajutorului.
    11. Ofertantul cîștigător se consideră beneficiarul ajutorului de stat. În afară de beneficiarul direct al ajutorului, operatorii terţi care obţin acces la nivel angro la infrastructura finanțată din resurse de stat sînt beneficiari indirecţi. Produse din categoria accesului la nivel angro, care pot fi furnizate prin reţeaua finanțată din resurse de stat, se consideră următoarele:
    a) în cazul reţelei FTTH/FTTB: accesul la conducte, accesul la fibra neagră, accesul necondiţionat la bucla locală (acces necondiţionat la WDM-PON sau la cutiile de distribuţie a fibrei optice (ODF)) și accesul de tip „bit-stream”;
    b) în cazul reţelelor de cablu: accesul la conducte și accesul de tip „bit-stream”;
    c) în cazul reţelelor FTTC: accesul la conducte, accesul necondiţionat la subbuclă și accesul de tip „bit-stream”;
    d) în cazul infrastructurii de reţea pasivă: accesul la conducte, accesul la fibra neagră și/sau accesul necondiţionat la bucla locală. În cazul unui operator integrat, obligaţiile în materie de acces (diferite de accesul la infrastructura pasivă) se impun în conformitate cu prevederile aprobate de autoritatea de reglementare în domeniul comunicațiilor electronice și al tehnologiei informației (în continuare autoritatea de reglementare);
    e) în cazul reţelelor în bandă largă pe bază de ADSL: accesul necondiţionat la bucla locală, accesul de tip „bit-stream”;
    f) în cazul reţelelor mobile sau pe suport radio: „bit-stream”, partajarea stîlpilor și accesul la reţelele backhaul;
    g) în cazul platformei prin satelit: acces de tip „bit-stream”.
    12. Consiliul Concurenței va evalua dacă măsurile de ajutor de stat care sprijină dezvoltarea reţelelor de comunicaţii electronice în bandă largă sunt selective prin natura lor sau dacă acestea vizează investitori în domeniul comunicaţiilor electronice în bandă largă și operatori terţi care își desfășoară activitatea doar în anumite segmente ale pieţei a serviciilor de comunicaţii electronice.
    13. Pentru utilizatorii comerciali finali ai reţelei ce beneficiază de o măsură de sprijin, la evaluare se va considera că măsura nu este selectivă atît timp cît accesul la infrastructura finanțată din resurse de stat este permis tuturor sectoarelor din economie.
    14. La evaluarea măsurii de sprijin, Consiliul Concurenței va considera că există selectivitate în cazul în care dezvoltarea comunicaţiilor electronice în bandă largă vizează în mod specific utilizatori comerciali specializaţi, în special dacă sprijinul acordat de stat este orientat spre dezvoltarea unei reţele de comunicaţii electronice în bandă largă în favoarea unor întreprinderi stabilite în prealabil, care nu sînt alese conform criteriilor generale aplicabile pe întreg teritoriu de care răspunde autoritatea care acordă ajutorul.
    15. Atunci cînd măsura de sprijin  consolidează poziţia unei întreprinderi în raport cu alte întreprinderi, aceasta poate denatura concurenţa.
    16. La evaluarea ajutorului de stat acordat unui concurent se verifică dacă ajutorul are ca efect reducerea capacităţii operatorilor existenţi sau renunţarea operatorilor potenţiali de a intra pe o piaţă nouă sau într-o zonă geografică nouă.
    17. Denaturările concurenţei se consideră a fi accentuate atunci cînd beneficiarul ajutorului deţine o cotă mare de piaţă, în raport cu concurenţii săi.
    18. Atunci cînd beneficiarul ajutorului deţine deja o poziţie dominantă pe o piaţă, se consideră că măsura de ajutor întărește această poziţie dominantă prin slăbirea suplimentară a presiunii concurenţiale pe care o pot exercita ceilalţi concurenţi.
    19. La evaluarea resurselor pe care statul sau unitățile administrativ-teritoriale le pun, direct sau indirect, la dispoziţia unei întreprinderi, în circumstanţe care corespund condiţiilor de piaţă normale, acestea nu vor fi considerate ajutoare de stat.
    20. Atunci cînd participarea la capital a unui investitor public sau alocările de capital efectuate de acesta nu prezintă perspective suficiente de rentabilitate, chiar și pe termen lung, la evaluare Consiliul Concurenței poate considera o astfel de intervenţie  ajutor de stat în sensul Legii.
    21. La evaluarea conformității unei investiţii publice cu cerințele pieţei se va verifica dacă aceasta este demonstrată în detaliu și în mod exhaustiv, fie prin intermediul unei participări semnificative a investitorilor privaţi, fie prin existenţa unui plan de afaceri, care să prevadă o rentabilitate adecvată a investiţiei.
    22. În cazul în care la proiect participă investitori privaţi, se va verifica dacă aceștia și-au asumat riscul comercial aferent investiţiei, în aceeași termeni și în aceleași condiţii, ca și investitorul public.
    23. În cazul în care furnizorii de ajutor de stat consideră furnizarea unei reţele de comunicaţii electronice în bandă largă un serviciu de interes economic general (SIEG), în sensul art. 4 din Legea concurenţei nr. 183 din 11 iulie 2012, pot furniza finanţare publică pe această bază. 
    24. În zonele în care investitorii privaţi au investit deja în infrastructura unei reţele de comunicaţii electronice în bandă largă sau sînt în curs de extindere a reţelei și furnizează deja servicii în bandă largă competitive, cu o acoperire corespunzătoare, introducerea în paralel a unei infrastructuri de comunicaţii electronice în bandă largă competitivă și finanţată public, nu poate fi considerată SIEG.
    25. Dacă se demonstrează că investitorii privați nu sunt în măsură să furnizeze într-o perioadă de 3 ani o acoperire corespunzătoare a comunicațiilor în bandă largă pentru toți cetățenii sau utilizatorii, lăsînd astfel o parte importantă a populației neconectată, este posibil să se acorde o compensație pentru obligația de serviciu public unei întreprinderi căreia i-a fost atribuită gestionarea unui SIEG, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute în actele normative aprobate de Consiliul Concurenței. Rețelele care urmează să fie luate în considerare pentru evaluarea necesității unui SIEG trebuie să fie întotdeauna de tip comparabil, fie rețele de comunicații în bandă largă de bază, fie rețele NGA.
    26. Dezvoltarea și exploatarea unei infrastructuri în bandă largă pot fi calificate drept SIEG doar în cazul în care astfel de infrastructuri furnizează conectivitate universală pentru toţi utilizatorii dintr-o anumită zonă, deopotrivă pentru utilizatorii rezidenţiali și cei comerciali. Nu este suficient să se acorde sprijin doar pentru conectarea întreprinderilor.
    27. Recunoașterea misiunii de SIEG pentru dezvoltarea comunicaţiilor electronice în bandă largă trebuie să se bazeze pe furnizarea unei infrastructuri pasive, neutre și deschise. O astfel de reţea trebuie să furnizeze solicitanţilor de acces toate formele posibile de acces la reţea și să permită concurenţa efectivă la nivelul pieţei cu amănuntul, asigurînd furnizarea de servicii competitive și accesibile ca preţ pentru utilizatorii finali.
    28. Misiunea de SIEG trebuie să vizeze doar dezvoltarea unei reţele de comunicaţii electronice în bandă largă care să furnizeze conectivitate universală și serviciile conexe de acces la nivel angro, fără a include serviciile de comunicaţii electronice cu amănuntul.
    29. În cazul în care cel care execută misiunea de SIEG este un operator în bandă largă integrat vertical, se verifică dacă au fost instituite garanţii adecvate, pentru a se evita orice conflict de interese, orice discriminare nejustificată și orice alt avantaj indirect ascuns. Astfel de garanţii ar trebui să includă, în special, o obligaţie de separare contabilă, precum și înfiinţarea unei entităţi diferite, din punct de vedere structural și juridic, de operatorul integrat vertical.
    30. O misiune de SIEG pentru dezvoltarea comunicaţiilor electronice în bandă largă nu se poate baza pe acordarea unui drept exclusiv sau special, în favoarea furnizorului de SIEG.
    31. În vederea calculării compensaţiei pentru SIEG, se aplică în întregime prevederile actelor normative adoptate de Consiliul Concurenței privind ajutorul acordat beneficiarilor ce prestează servicii de interes economic general, cu luarea în considerare a principiilor specifice sectorului comunicaţiilor electronice în bandă largă expuse în prezentul Regulament.
    32. În cazul în care furnizorul de SIEG dezvoltă o infrastructură de reţea și în zonele profitabile acoperite deja de către operatorii comerciali, Consiliul Concurenței va verifica ca orice compensaţie acordată să acopere doar costurile de extindere a infrastructurii în zonele albe neprofitabile, luînd în considerare un profit rezonabil.
    33. În cazul în care măsurile de sprijin ale statului pentru susţinerea dezvoltării comunicaţiilor electronice în bandă largă îndeplinesc condiţiile definite în secţiunea 3 din prezentul Regulament, Consiliul Concurenţei va evalua compatibilitatea acestora.
    34. La evaluarea ajutorului de stat pentru dezvoltarea comunicaţiilor electronice în bandă largă, Consiliul Concurenţei va verifica dacă impactul pozitiv al ajutorului în ceea ce privește atingerea unui obiectiv de interes public, compensează efectele sale secundare potenţial negative, cum ar fi denaturarea concurenţei.
    35. La evaluarea compatibilitaţii cu mediul concurenţial a măsurii de sprijin Consiliul Concurenței va aprecia următorii factori:
    1) contribuţia la realizarea obiectivelor de interes public;
    2) absenţa furnizării serviciului către piaţă din cauza disfuncţionalităţilor pieţei sau unor inegalităţi semnificative;
    3) caracterul adecvat al ajutorului de stat ca instrument de politică;
    4) existenţa efectului de stimulare;
    5) ajutor limitat la minimul necesar;
    6) efecte negative limitate;
    7) transparenţă.
    36. În urma evaluării ajutorului de stat, Consiliul Concurenţei apreciază efectele pozitive ale măsurii de ajutor, pentru atingerea unui obiectiv de interes public, și potenţialele efecte negative.
    1) Contribuţia la realizarea obiectivelor de interes public
    37. Consiliul Concurenţei evaluează în ce măsură intervenţia planificată va contribui la realizarea obiectivelor de interes public, în conformitate cu documentele strategice de dezvoltare a sectorului comunicaţiilor electronice.
    2) Absenţa furnizării serviciului către piaţă din cauza disfuncţionalităţilor pieţei sau unor inegalităţi semnificative
    38. În cazul în care pieţele, prin propriile mecanisme, fără intervenţie, nu pot asigura un rezultat eficient pentru societate, există o disfuncţionalitate a pieţei.
    39. Disfuncţionalitatea pieţei există atunci cînd anumite investiţii nu sînt realizate, chiar dacă beneficiile economice pentru societate depășesc costul.
    40. Faptul că o anumită întreprindere nu ar putea să desfășoare un proiect fără ajutor de stat nu presupune existenţa unei disfuncţionalităţi a pieţei. Decizia unei întreprinderi de a nu investi într-un proiect cu un grad scăzut de profitabilitate sau într-o regiune cu o cerere scăzută a pieţei și/sau cu o concurenţă slabă în materie de costuri, nu este un indiciu privind o disfuncţionalitate a pieţei.
    41. În cazurile de disfuncţionalitate a pieţei, acordarea ajutorului de stat poate avea efecte pozitive, iar eficienţa globală poate fi ameliorată prin ajustarea stimulentelor economice pentru întreprinderi.
    42. În sectorul comunicaţiilor electronice în bandă largă, o formă de disfuncţionalitate a pieţei este legată de externalităţile pozitive. Astfel de externalităţi apar atunci cînd subiecții de pe piaţă nu internalizează în totalitate avantajele acţiunilor lor.
    43. Disponibilitatea reţelelor de comunicaţii electronice în bandă largă conduce la o ofertă mai largă de servicii și la inovare, ceea ce poate aduce beneficii unui număr mai mare de persoane decît cel al investitorilor și abonaţilor direcţi ai reţelei. Prin urmare, rezultatele pieţei conduc la efectuarea de investiţii private insuficiente în reţelele de comunicaţii electronice în bandă largă.
    44. Datorită aspectelor economice legate de densitatea populaţiei, dezvoltarea reţelelor în bandă largă se va considera mai rentabilă în regiunile în care cererea potenţială este mai mare și mai concentrată, și anume în zonele dens populate.
    45. Atunci cînd costurile fixe ale investiţiei sînt ridicate se va considera că costurile unitare cresc în mod semnificativ, pe măsură ce densitatea populaţiei scade.
    46. Accesul generalizat și la preţuri convenabile la comunicaţiile electronice în bandă largă se va considera că generează externalităţi pozitive, datorită capacităţii sale de a accelera creșterea și inovarea în toate sectoarele economiei.
    47. Atunci cînd piaţa nu oferă o infrastructură suficientă a comunicaţiilor electronice în bandă largă sau cînd condiţiile de acces nu sînt adecvate, ajutorul de stat poate, contribui la remedierea unor astfel de disfuncţionalităţi ale pieţei.
    3) Caracterul adecvat al ajutorului de stat ca instrument de politică
    48. Intervenţia publică pentru sprijinirea reţelelor de comunicaţii electronice în bandă largă poate avea loc la nivel naţional, regional sau local.
    49. Coordonarea diferitelor intervenţii este obligatorie pentru a se evita suprapunerile și incoerenţa. În procesul evaluării, Consiliul Concurenței va verifica dacă autorităţile locale au asigurat un înalt nivel de transparenţă a iniţiativelor locale.
    50. La evaluarea ajutorului de stat Consiliul Concurenței verifică dacă au fost respectate reglementările în domeniul comunicaţiilor electronice și tehnologiei informației privind produsele de acces la nivel angro și principiile de stabilire a preţurilor.
    51. Consiliul Concurenţei acordă asistenţă tehnică de specialitate, în special cu privire la schemele de ajutor de stat de mare amploare, la solicitarea furnizorului şi/sau a iniţiatorului ajutorului de stat.
    52. Pentru elaborarea optimă a măsurii, este necesar ca ajutorul de stat să fie un instrument corespunzător de politică a autorităţii de specialitate.
    4) Existenţa efectului de stimulare
    53. Pentru a identifica existenţa efectului de stimulare al măsurii, trebuie să se verifice dacă investiţiile în reţeaua de comunicaţii electronice în bandă largă în cauză nu ar fi fost efectuate în același interval de timp în absenţa unui ajutor de stat. Consiliul Concurenței va verifica dacă operatorului care a beneficiat de anumite măsuri de sprijin privind acoperirea zonei țintă, nu i-a fost acordat ulterior un alt ajutor de stat.
    5) Ajutor limitat la minimul necesar
    54. La evaluarea caracterului proporţional al măsurilor notificate, Consiliul Concurenţei se conduce de condiţiile necesare pentru reducerea ajutorului de stat implicat și a potenţialelor denaturări ale concurenţei.
    6) Efecte negative limitate
    55. Schimbarea comportamentului beneficiarului ca urmare a acordării ajutorului poate avea efecte negative asupra concurenţei.
    56. Semnificaţia denaturării concurenţei poate fi evaluată prin prisma efectelor asupra concurenţilor. Scăderea rentabilităţii investiţiilor anterioare ale concurenţilor din cauza ajutorului, duce la reducerea propriilor investiţii viitoare sau chiar la retragerea de pe piaţă.
    57. Atunci cînd beneficiarul ajutorului care urmează să fie ales în urma procesului de selecţie competitiv este o întreprindere care deţine o poziţie dominantă pe o piaţă sau poziţia sa poate deveni dominantă datorită investiţiei finanţate de stat, măsura de ajutor slăbeşte presiunea concurenţială pe care o pot exercita concurenţii.
    7) Transparenţă
    58. Consiliul Concurenţei verifică dacă ajutorul se acordă în mod transparent, în special dacă publicul interesat are acces cu ușurinţă la toate actele relevante și la informaţiile pertinente referitoare la ajutorul acordat. 
    59. În scopul evaluării ajutorului de stat, în prezentul Regulament se face distincţie între reţelele de bază și reţelele NGA.
    60. Mai multe platforme tehnologice diferite pot fi considerate ca reprezentînd reţele de comunicaţii electronice în bandă largă de bază, inclusiv liniile de abonat asimetrice digitale, pînă la reţelele ADSL2+, reţelele prin cablu neoptimizate, precum DOCSIS 2.0, reţelele mobile de a treia generaţie (UMTS) și sistemele prin satelit.
    61. Reţelele NGA sînt reţele de acces care se bazează în întregime sau parţial pe rețele de fibră optică și care sînt capabile să furnizeze servicii de acces în bandă largă cu capacităţi optimizate în comparaţie cu reţelele în bandă largă de bază existente.
    62. La evaluarea ajutorului acordat pentru reţelele NGA, Consiliul Concurenței va verifica dacă aceste rețele întrunesc următoarele caracteristici:
    a) furnizează servicii în mod fiabil, la o viteză foarte ridicată per abonat, prin reţele backhaul optice sau tehnologie echivalentă și sînt situate suficient de aproape de locaţia utilizatorului pentru a garanta furnizarea efectivă a serviciilor de foarte mare viteză;
    b) suportă o varietate de servicii digitale avansate;
    c) furnizează viteze de încărcare substanţial mai mari faţă de reţelele în bandă largă de bază.
    63. Proiectele de ajutor de stat care au scopul de a finanţa reţelele backhaul sau care se limitează la lucrări civile și care permit accesul tuturor operatorilor și tehnologiilor prezintă în special caracteristici care favorizează concurenţa. Această caracteristică va fi luată în considerare în evaluarea proiectelor de acest tip.
    64. În cazul în care ajutorul nu duce la denaturarea concurenţei, finanţarea reţelelor din fonduri publice ar putea fi considerată compatibilă conform testului comparativ. Această finanţare trebuie să ducă la un progres tehnologic important, sustenabil, care favorizează concurenţa și nu are caracter temporar, fără a crea efecte disproporţionate în ceea ce privește investiţiile private.
    65. În cazul existenței riscului întîrzierii furnizării de servicii de bandă largă din partea unui investitor privat în zona-țintă care, ulterior nu mai sunt furnizate în termenul stabilit inițial, fiind astfel blocată intervenția publică, Consiliul Concurenței va verifica dacă autoritatea care acordă ajutorul a amînat intervenția publică, prin solicitarea anumitor angajamente de la investitorul privat.
    66. În vederea evaluării disfuncționalității pieței și a obiectivelor de echitate, se distinge între tipurile de zone care pot fi vizate. În cazul identificării zonelor-țintă, atunci cînd intervenția publică este limitată la partea de backhaul a unei rețele, evaluarea ajutorului de stat se va efectua avînd în vedere situația existentă atît pe piețele de backhaul, cît și pe piețele accesului.
    67. Pentru a identifica zonele geografice ca fiind albe, gri sau negre, se evaluează dacă în zona-țintă există infrastructuri de bandă largă sau dacă investitorii privați au planuri concrete de extindere a propriei infrastructuri în viitorul apropiat. Termenul „în viitorul apropiat” ar trebui înțeles ca referindu-se la o perioadă de trei ani.
    1. „Zonele albe”: promovarea obiectivului de coeziune teritorială și dezvoltare economică
    68. Consiliul Concurenței evaluează dacă prin acordarea de sprijin financiar pentru furnizarea de servicii de comunicații în bandă largă în zone în care acestea nu sunt disponibile în prezent se urmăresc obiective autentice de coeziune și dezvoltare economică și, în consecință, este probabil ca intervenția să fie conformă interesului public.
    69. La evaluarea ajutorului de stat pentru rețelele NGA, Consiliul Concurenței va ține cont că o zonă în care, momentan, nu există rețele NGA și în care nu se prevede posibilitatea construirii acestor rețele într-un interval de trei ani, de către investitori privați ar trebui să fie considerată o zonă „NGA albă”.
    2. „Zonele gri”: necesitatea unei evaluări mai detaliate
    70. Existența unui singur operator de rețea nu înseamnă neapărat că nu există nici o disfuncționalitate a pieței sau nici o problemă de coeziune. Este posibil ca anumite categorii de utilizatori să nu fie deservite în mod adecvat sau, în absența unor tarife reglementate pentru accesul la nivel angro, ca prețurile cu amănuntul să fie mai ridicate decât cele pentru servicii similare oferite în alte zone sau regiuni comparabile, însă mai competitive, ale țării. Dacă, pe lîngă aceasta, există doar perspective reduse ca operatori alternativi să intre pe piață, finanțarea unei infrastructuri alternative ar putea fi o măsură adecvată.
    71. În zonele în care există deja un operator de rețea de comunicații în bandă largă, măsurile de sprijin pentru construirea unei rețele alternative ar putea denatura dinamica pieței. Sprijinul de stat pentru dezvoltarea rețelelor de comunicații în bandă largă în zonele „gri” se justifică numai în cazul în care se demonstrează în mod clar că o disfuncționalitate a pieței persistă.
    72. La evaluarea măsurilor de sprijin pentru zonele gri, Consiliul Concurenței va ține cont că acestea ar putea fi eligibile, în măsura în care au fost stabilite cumulativ următoarele:
    a) nu sunt oferite servicii la prețuri accesibile sau servicii adecvate pentru a răspunde nevoilor cetățenilor sau ale utilizatorilor comerciali;
    b) nu sunt disponibile măsuri cu un grad de denaturare mai redus (inclusiv reglementare ex ante) pentru a atinge aceleași obiective.
    73. În scopul verificării existenței situației indicate de la pct. 72, Consiliul Concurenței va evalua următoarele:
    a) dacă, examinînd nivelul prețurilor curente pentru comunicațiile în bandă largă, tipul de servicii oferite utilizatorilor finali și condițiile aferente acestora, condițiile generale ale pieței nu sunt adecvate;
    b) dacă, în lipsa reglementării ex ante impuse de autoritatea de reglementare, accesul efectiv la rețea nu este oferit unor părți terțe sau dacă condițiile de acces nu stimulează concurența reală;
    c) dacă există obstacole generale în calea accesului potențial al altor operatori de comunicații electronice;
    d) măsurile luate sau impuse de autoritatea de reglementare sau Consiliul Concurenței în ceea ce privește furnizorul de rețea existent nu au reușit să soluționeze aceste probleme.
    74. O zonă ar trebui considerată zonă „NGA gri” în cazul în care există o singură rețea NGA care funcționează sau care urmează să fie dezvoltată în următorii trei ani și nu există planuri ale unui operator de a dezvolta o altă rețea NGA în următorii trei ani. Atunci cînd se evaluează posibilitatea ca alți investitori de rețea să dezvolte rețele NGA suplimentare într-o anumită zonă, trebuie să se țină seama de măsurile de reglementare sau legislative existente care au putut contribui la reducerea barierelor pentru dezvoltarea unor rețele de acest tip. Consiliul Concurenței va evalua dacă intervenția statului în aceste zone implică un risc ridicat de excludere a investitorilor existenți și de denaturare a concurenței.
    3. „Zonele negre”: nu este necesară intervenția statului
    75. La evaluarea intervenției statului în „zonele negre” se va ține cont că aceasta are un potențial redus de a aduce beneficii suplimentare. Sprijinul acordat de stat pentru finanțarea construcției unei rețele în bandă largă suplimentare avînd capacități comparabile poate conduce la o denaturare inacceptabilă a concurenței și la excluderea investitorilor privați. În absența unei disfuncționalități a pieței clar demonstrate, Consiliul Concurenței nu va accepta măsurile de sprijin pentru extinderea unei infrastructuri suplimentare în bandă largă într-o „zonă neagră”.
    76. La evaluarea sprijinului de stat acordat pentru încă o rețea NGA echivalentă unei zone „NGA neagră”, cu finanțare din fonduri publice, Consiliul Concurenței va ține cont că acesta ar putea denatura grav concurența și este incompatibil cu mediul concurenţial normal.
    77. Consiliul Concurenţei monitorizează ajutoarele de stat existente, evaluate în temeiul prezentului Regulament, în conformitate cu prevederile actului normativ privind forma de notificare, procedura de examinare şi adoptare a deciziilor cu privire la ajutorul de stat.
    78. Raportarea ajutoarelor de stat evaluate în temeiul prezentului Regulament se va efectua în conformitate cu prevederile actului normativ cu privire la Registrul ajutoarelor de stat sau în conformitate cu decizia de autorizare a ajutorului de stat adoptată de Consiliul Concurenţei.


    Prezentul Regulament transpune Comunicarea Comisiei (2002/C70/05) ajutor pentru salvare şi restructurare şi ajutor pentru închidere în sectorul siderurgic, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C70 din 19 martie 2002.
    1. În conformitate cu art.5 alin.(1) lit. i) din Legea nr.139 din 15 iunie 2012 cu privire la ajutorul de stat, pot fi considerate compatibile cu mediul concurenţial normal ajutoarele de stat sectoriale, destinate sectorului siderurgic.
    2. Prezentul Regulament stabilește modalitatea de evaluare a ajutoarelor de stat pentru salvare și restructurare și ajutor pentru închidere în sectorul siderurgic.
    3. Consiliul Concurenței va evalua ajutorul de stat destinat întreprinderilor din sectorul siderurgic ținînd cont de următoarele:
    1) Ajutorul pentru acoperirea plăţilor suportate de întreprinderile siderurgice şi destinate angajaţilor disponibilizaţi sau celor care se pensionează anticipat, în următoarele situații:
    a) plăţile rezultă în mod real din închiderea parţială sau totală a întreprinderilor  siderurgice care nu au fost deja luate în considerare pentru autorizarea ajutorului;
    b) plăţile nu depăşesc sumele acordate în mod obişnuit în conformitate cu normele naţionale în vigoare şi
    c) ajutorul nu depăşeşte 50 % din plăţile respective.
    2) Ajutorul destinat întreprinderilor siderurgice care încetează definitiv producţia de produse siderurgice, în următoarele situații:
    a) întreprinderile au dobîndit personalitate juridică înainte de 1 ianuarie 2016;
    b) acestea au produs în mod regulat produse siderurgice până la data notificării ajutoarelor în cauză;
    c) acestea nu şi-au reorganizat producţia sau structura întreprinderii după 1 ianuarie 2016;
    d) acestea închid şi casează instalaţiile utilizate pentru a fabrica produse siderurgice în termen de şase luni de la încetarea producţiei sau de la data autorizării ajutorului de către Consiliul Concurenţei, în funcţie de care dintre aceste evenimente survin mai tîrziu;
    e) închiderea întreprinderilor siderurgice nu a fost încă luată în considerare la autorizarea ajutorului şi
    f) valoarea ajutorului nu depăşeşte valoarea contabilă reziduală a întreprinderii siderurgice care urmează să fie închisă, fără a lua în calcul acea parte ce corespunde oricărei reevaluări efectuate după 1 ianuarie 2016 şi care depăşeşte rata inflaţiei la nivel naţional.
    4. La evaluarea ajutorului de stat pentru salvare și restructurare și ajutor pentru închidere în sectorul siderurgic acordat întreprinderilor siderurgice, care sînt direct sau indirect controlate de o întreprindere care este ea însăşi o întreprindere siderurgică, sau care controlează direct sau indirect o întreprindere care este ea însăşi o întreprindere siderurgică, se vor lua în considerare următoarele:
    1) întreprinderea care urmează să fie închisă să fi fost separată de structura grupului, atît în mod efectiv cît şi din punct de vedere juridic, cu cel puţin şase luni înainte de acordarea ajutorului;
    2) contabilitatea întreprinderii care urmează să fie închisă să fi fost certificată în mod independent de o societate de audit, ca fiind o evidenţă corectă şi reală a activului şi pasivului întreprinderii în cauză şi
    3) să existe o reducere veritabilă şi controlabilă a capacităţii de producţie care să genereze un beneficiu considerabil în timp pentru întreaga industrie în condiţiile reducerii capacităţii de producţie a produselor siderurgice pe parcursul a cinci ani de la data închiderii subvenţionate sau de la data ultimei plăţi din ajutorul autorizat în conformitate cu prezentul punct, în cazul în care aceasta este ulterioară.
    5. Consiliul Concurenţei monitorizează ajutoarele de stat existente, evaluate în temeiul prezentului Regulament, în conformitate cu prevederile actului normativ privind forma de notificare, procedura de examinare şi adoptare a deciziilor cu privire la ajutorul de stat.
    6. Raportarea ajutoarelor de stat evaluate în temeiul prezentului Regulament se va efectua în conformitate cu prevederile actului normativ cu privire la Registrul ajutoarelor de stat sau în conformitate cu decizia de autorizare a ajutorului de stat adoptată de Consiliul Concurenţei.


    Prezentul Regulament transpune parțial Decizia Comisiei din 20 decembrie 2011 privind aplicarea art. 106 alin. (2) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene în cazul ajutoarelor de stat sub formă de compensaţii pentru obligaţia de serviciu public acordate anumitor întreprinderi cărora le-a fost încredinţată prestarea unui serviciu de interes economic general (2012/21/UE), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 11 ianuarie 2012, și Comunicarea Comisiei cu privire la aplicarea normelor privind ajutoarele de stat serviciilor publice de radiodifuziune (2009/C 257/01), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 27 octombrie 2009.
    1. Prezentul Regulament se aplică ajutorului de stat pentru serviciile publice de radiodifuziune.
    2. Serviciul public de radiodifuziune cuprinde serviciile audiovizuale, pe toate platformele de distribuție reflectînd dezvoltarea și diversificarea activităților din era digitală.
    3. Evaluarea ajutoarelor de stat pentru un serviciu public de radiodifuziune se va baza pe normele stabilite prin Legea cu privire la ajutorul de stat nr. 139 din 15 iunie 2012 și actele normative ale Consiliului Concurenței cu privire la ajutorul de stat, în special cele ce țin de serviciile de interes economic general.
    4. În sensul prezentului Regulament, termenii de mai jos vor avea următoarele semnificații:
    servicii publice de radiodifuziune – servicii de informare în masă identificate ca servicii de interes economic general oferite publicului care răspund nevoilor specifice sociale, democratice și culturale ale societății;
    radiodifuzor împuternicit cu servicii publice – radiodifuzor public ori privat, împuternicit de a presta servicii publice de radiodifuziune.
    Alte noţiuni utilizate în prezentul Regulament sunt definite în sensul Legii cu privire la ajutorul de stat nr.139 din 15 iunie 2012, Legii concurenţei nr.183 din 11 iulie 2012, Codului audiovizualului al Republicii Moldova nr. 260 din 27 iulie 2006 şi actelor normative ale Consiliului Concurenței cu privire la ajutorul de stat.
    5. Indiferent de formă, Consiliul Concurenței ia în calcul că obligațiile de serviciu public pot justifica o compensație în măsura în care presupun costuri suplimentare pe care radiodifuzorul nu ar fi trebuit să le suporte în mod normal.
    6. De asemenea, Consiliul Concurenței ia în considerare divizarea schemelor de finanțare în două mari categorii:
    a) finanțare unică, care cuprinde sistemele în care radiodifuzorii împuterniciți cu servicii publice sunt finanțați numai din resurse publice, indiferent de forma acestora;
    b) finanțare mixtă, care cuprinde o gamă variată de mecanisme prin intermediul cărora serviciul public de radiodifuziune este finanțat în proporții variabile din resurse de stat și din venituri provenind din servicii publice sau activități comerciale, precum vânzarea de spații sau programe publicitare și oferirea de servicii contra cost.
    7. Pentru  asigurarea  unei  transparențe  la  evaluarea  ajutorului  de  stat  în domeniul radiodifuziunii, este necesară existența unei definiții clare și precise a obligației de serviciu public și o distincție clară și adecvată între activitățile de serviciu public și activitățile din afara serviciului public, inclusiv o separare clară a conturilor.
    8. La determinarea costurilor eligibile, se vor lua în considerare toate cheltuielile ocazionate de funcționarea serviciului public.
    9. În  cazul  în  care  radiodifuzorul  efectuează  activități  care  nu  intră  sub incidența serviciului public, se iau în calcul doar costurile asociate serviciului public.
    10. La evaluare, Consiliul Concurenței va ține cont dacă cheltuielile specifice activităților serviciului din afara sferei publice sunt întotdeauna identificate în mod clar și marcate separat.
    11. În  alte  cazuri,  ori  de  cîte  ori  aceleași  resurse  sunt  utilizate  pentru  a îndeplini sarcini din cadrul și din afara serviciului public, se va evalua dacă costurile comune de producție sunt alocate pe baza diferenței în costurile totale ale radiodifuzorului.
    12. În cadrul evaluării se ține cont dacă profiturile nete din activitățile comerciale legate de activitățile de serviciu public sunt luate în considerare pentru calcularea costurilor nete ale serviciului public și, prin urmare, pentru reducerea nivelului compensației pentru obligația de serviciu public.
    13. Consiliul Concurenței va evalua dacă radiodifuzorii împuterniciți cu servicii publice nu desfășoară activități care nu sunt necesare pentru îndeplinirea obligației de serviciu public și ar avea drept consecință denaturarea disproporționată a concurenței.
    14. La evaluare se va ține cont dacă serviciile publice sunt prestate de radiodifuzori publici ori de cei privați.
    15. La evaluare se ține cont de faptul că radiodifuzorii împuterniciți cu servicii publice sunt finanțați de obicei din bugetul de stat, și uneori prin aporturi de capital sau anulări de datorii sau prin intermediul altor surse legale.
    16. De asemenea, se ține cont de faptul că efectul și nu scopul intervenției statului reprezintă elementul decisiv pentru a stabili caracterul acesteia de ajutor de stat.
    17. Consiliul Concurenței va evalua cumulativ următoarele:
    a) radiodifuzorului beneficiar i-a fost încredințat în mod efectiv exercitarea de obligații de serviciu public, iar aceste obligații sunt definite cu claritate;
    b) parametrii pe baza cărora se calculează compensația sunt stabiliți în prealabil în mod obiectiv și transparent;
    c) compensația nu depășește valoarea necesară acoperirii parțiale sau totale a costurilor survenite în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu public, luînd în considerare veniturile relevante și un profit rezonabil;
    d) dacă radiodifuzorul care are obligații de serviciu public, într-un anumit caz, nu este ales conform unei proceduri de achiziții publice care ar permite selectarea ofertantului capabil să presteze serviciile în cauză la cel mai mic preț, nivelul compensației este stabilit pe baza unei analize a costurilor pe care le-ar fi înregistrat un radiodifuzor obișnuit, bine administrat și dotat în mod adecvat, pentru a executa aceste obligații, îndeplinind cerințele necesare de serviciu public.
    18. Consiliul Concurenței ia în calcul că valoarea compensației include toate avantajele acordate de stat sau din resursele statului, indiferent de formă.
    19. De asemenea, se ia în calcul că gradul în care o anumită măsură de compensare ar putea afecta concurența depinde nu numai de valoarea medie anuală a compensației, ci și de durata întregii perioade de atribuire.
    20. În cadrul evaluării, Consiliul Concurenței ia în considerare dacă durata de atribuire e limitată la o perioadă maximă de zece ani, cu excepția cazului în care se justifică o perioadă mai îndelungată datorită necesității unei investiții semnificative.
    21. În sensul art. 5 alin. (1) lit. i) din Legea cu privire la  ajutorul de stat nr.139 din 15 iunie 2012, poate fi considerat compatibil cu mediul concurenţial normal ajutorul sectorial, destinat finanţării serviciilor publice de radiodifuziune.
    22. În  cazul  în  care  nu  sunt  îndeplinite  cumulativ  condiţiile  prevăzute  în punctul 17 din prezentul Regulament, compensaţiile acordate radiodifuzorilor pentru prestarea serviciilor publice se vor evalua conform actelor normative ale Consiliului Concurenței cu privire la forma de notificare, procedura de examinare şi adoptare a deciziilor cu privire la ajutorul de stat.
    23. În vederea evaluării compatibilității ajutorului de stat, Consiliul concurenței verifică existența unui act de atribuire explicit și dacă există o monitorizare efectivă a îndeplinirii obligațiilor de serviciu public.
    24. Consiliul Concurenței va stabili dacă o eventuală denaturare a concurenței, cauzată de compensația pentru obligația de serviciu public, se poate justifica prin necesitatea de a îndeplini obligația de serviciu public și de a o finanța.
    25. De asemenea, Consiliul Concurenței va evalua dacă există suficiente garanții pentru a evita efecte disproporționate ale finanțării publice, supracompensația și subvențiile încrucișate și pentru a avea asigurarea că radiodifuzorii publici respectă condițiile de piață în desfășurarea activităților lor comerciale.
    26. În cadrul evaluării, Consiliul Concurenței va lua în considerare dacă ajutorul de stat este acordat pentru servicii publice de radiodifuziune clar definite, fiind supus obligaţiei de notificare.
    27. Consiliul Concurenței va evalua dacă valoarea compensației publice nu depășește costurile nete ale obligației de serviciu public, ținînd cont și de alte venituri directe sau indirecte rezultate din aceasta, reieșind din principiul că supracompensația nu este necesară pentru funcționarea serviciului public de radiodifuziune.
    28. În cadrul evaluării, Consiliul Concurenței va verifica dacă compensația acordată pentru furnizarea unui serviciu public de radiodifuziune nu este folosită în realitate de către radiodifuzorul selectat pentru a acționa pe o altă piață în alte scopuri decât cele stabilite prin actul de atribuire și care nu este necesară pentru prestarea serviciului public.
    29. Consiliul Concurenței va evalua dacă radiodifuzorii care primesc o compensație pentru îndeplinirea obligației de serviciu public au sau nu un profit rezonabil.
    30. În situația în care radiodifuzorii privați sunt împuterniciți cu obligațiile de serviciu public și trebuie să rentabilizeze capitalul investit, un element de profit care reprezintă o remunerare echitabilă a capitalului, având în vedere riscurile, se va considera rezonabil, în cadrul evaluării, de către Consiliul Concurenței dacă este justificat corespunzător și cu condiția să fie necesar pentru îndeplinirea obligațiilor de serviciu public.
    31. În procesul evaluării, Consiliul Concurenței ia în considerare dacă:
    a) radiodifuzorii  împuterniciți  cu  serviciu  public rețin supracompensația anuală peste nivelul costurilor nete ale serviciului public (ca rezerve ale serviciului public) în  măsura  în care aceasta este necesară pentru asigurarea finanțării obligațiilor acestora de serviciu public;
    b) supracompensația se utilizează doar în scopul finanțării activităților de serviciu public și este limitată în timp.
    32. Finanțarea încrucișată a activităților comerciale nu este justificată și va fi considerată, în cadrul evaluării, de către Consiliul Concurenței ca ajutor de stat incompatibil.
    33. Dacă radiodifuzorii împuterniciți cu servicii publice desfășoară activități comerciale, precum vînzarea de spații publicitare pentru a obține venituri, comerț electronic, teleshopping, utilizarea numerelor cu tarif special în cazul jocurilor-concurs comerciale, sponsorizarea, atunci activitățile respective nu vor fi considerate, în cadrul evaluării, de către Consiliul Concurenței ca făcînd parte integrantă din obligația de serviciu public.
    34. În cadrul evaluării, Consiliul Concurenței ia în calcul dacă radiodifuzorii împuterniciți cu servicii publice au primit acceptul să ofere anumite servicii specifice contra cost ca parte a obligației acestora de serviciu public, cu condiția ca serviciile în cauză să răspundă obiectivelor stabilite de actul de atribuire, fără să producă efecte disproporționate asupra concurenței.
    35. Consiliul Concurenţei monitorizează ajutoarele de stat existente, evaluate în temeiul prezentului Regulament, în conformitate cu prevederile actului normativ privind forma de notificare, procedura de examinare şi adoptare a deciziilor cu privire la ajutorul de stat.
    36. Raportarea ajutoarelor de stat evaluate în temeiul prezentului Regulament se va efectua în conformitate cu prevederile actului normativ cu privire la Registrul ajutoarelor de stat sau în conformitate cu decizia de autorizare a ajutorului de stat adoptată de Consiliul Concurenţei.
    37. Furnizorul  ajutorului de stat  păstrează  pe  perioada de încredinţare și pentru 10 ani de la data încheierii perioadei de valabilitate a actului de atribuire a serviciilor publice toate informaţiile necesare pentru a se stabili compatibilitatea compensaţiei acordate cu prevederile prezentului Regulament.


    Prezentul Regulament transpune parţial Comunicarea Comisiei privind ajutoarele de stat pentru filme şi alte opere audiovizuale (Text cu relevanţă pentru SEE) (2013/C 332/01),  publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 332 din 15 noiembrie 2013.
    1. În conformitate cu art. 5 alin. (1) lit. i) din Legea cu privire la ajutorul de stat nr.139 din 15 iunie 2012, pot fi considerate compatibile cu mediul concurenţial normal ajutoarele de stat sectoriale, inclusiv cele destinate pentru filme şi alte opere audiovizuale.
    2. Prezentul Regulament  prevede  modalitatea de evaluare a ajutoarelor de stat pentru producţia de filme, scrierea scenariilor, dezvoltarea, distribuţia de filme sau promovarea filmelor (inclusiv în cadrul unor festivaluri de film), alte opere audiovizuale, precum şi pentru cinematografe.
    3. Obiectivul acordării ajutorului de stat pentru filme și opere audiovizuale este promovarea culturii.
    4. În sensul prezentului Regulament, termenul de mai jos va avea următoarea semnificaţie:
    opere audiovizuale greu de realizat - scurtmetrajele, primul şi al doilea film ale unui regizor, documentarele, operele cu buget redus sau care au alt tip de dificultăţi comerciale.
    Alte noţiuni utilizate în prezentul Regulament sunt definite în sensul Legii cinematografiei nr. 116 din 3 iulie 2014, Legii culturii nr. 413 din 27 mai 1999, Legii concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012 și Legii 139 din 15 iunie 2012 cu privire la ajutorul de stat.
    5. În procesul de evaluare a ajutoarelor de stat acordate pentru filme și alte opere audiovizuale, Consiliul Concurenței va aprecia dacă:
    1) Ajutorul de stat este destinat unui produs cultural, determinat fie prin selecționarea propunerilor prin intermediul unui juriu sau al unei persoane însărcinate să efectueze selecția, fie, în absența unui astfel de proces de selecție, prin întocmirea unei liste de criterii culturale în funcție de care va fi verificat fiecare film sau operă audiovizuală.
    2) Intensitatea ajutorului, de regulă, nu depășește 50% din bugetul unei scheme de ajutor de stat, iar în cazul ajutorului de stat acordat pentru opere audiovizuale greu de realizat intensitatea poate fi de pînă la 100%.
    3) O copie a filmului beneficiar de ajutor va fi depusă de către producători în patrimoniu cinematografic național în vederea păstrării filmului, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală.
    4) Ajutorul de stat este acordat în mod transparent. Consiliul Concurenței va verifica dacă furnizorul a plasat pe pagina web următoarele informații: textul integral al schemei de ajutor aprobate și dispozițiile de punere în aplicare a acesteia, numele beneficiarului ajutorului, denumirea și natura activității sau ale proiectului care beneficiază de ajutor, valoarea ajutorului, precum și intensitatea ajutorului exprimată ca procentaj din bugetul total al activității sau a proiectului care beneficiază de ajutor.
    6. În cazul în care scenariul sau proiectul rezultat este, în final, transformat într-un film, costurile scrierii scenariului şi dezvoltării sunt luate în considerare pentru a calcula intensitatea maximă a ajutorului pentru opera audiovizuală.
    7. Costurile de distribuţie şi promovare a operelor audiovizuale care sunt eligibile pentru ajutor destinat producţiei pot beneficia de un ajutor cu aceeaşi intensitate ca şi în cazul producţiei lor.
    8. La evaluarea ajutorului de stat, Consiliul Concurenței va ține cont de faptul că nu este permis ajutorul acordat pentru  activități specifice de producție, cu excepția scrierii scenariilor, dezvoltare de proiect cinematografic, distribuție sau promovare a filmului. Ajutorul nu trebuie rezervat unor părți individuale din lanțul valoric al producției. Orice ajutor acordat pentru producția unei anumite opere audiovizuale ar trebui să contribuie la bugetul total al acesteia.
    9. Prezentul Regulament nu se aplică ajutorului acordat jocurilor video. Totodată, schemele de ajutor de stat ce vizează jocurile video cu scop cultural sau educativ vor fi evaluate în baza criteriilor din pct.5 al prezentului Regulament.
    10. La evaluarea ajutorului de stat destinat pentru modernizarea cinematografelor, inclusiv digitalizarea acestora, se va aprecia dacă furnizorul a justificat necesitatea, proporţionalitatea şi caracterul adecvat al unui astfel de ajutor.
    11. Întreprinderile din sectorul producţiei cinematografice şi de televiziune pot  beneficia de alte tipuri de ajutor acordate  respectînd intensităţile maxime ale ajutorului în cazul cumulării ajutoarelor.
    12. La  determinarea respectării intensităţii maxime a ajutorului se ţine cont de  valoarea totală a ajutoarelor acordate de furnizorii ajutorului de stat activităţii sau proiectului care beneficiază de ajutor, indiferent dacă ajutorul respectiv este finanţat din surse locale, regionale sau naţionale.
    13. Consiliul Concurenţei monitorizează ajutoarele de stat existente, evaluate în temeiul prezentului Regulament, în conformitate cu prevederile actului normativ privind forma de notificare, procedura de examinare şi adoptare a deciziilor cu privire la ajutorul de stat.
    14. Raportarea ajutoarelor de stat evaluate în temeiul prezentului Regulament se va efectua în conformitate cu prevederile actului normativ cu privire la Registrul ajutoarelor de stat sau în conformitate cu decizia de autorizare a ajutorului de stat adoptată de Consiliul Concurenţei.


    Prezentul Regulament transpune parțial Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 23.10.2007 privind serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1191/69 și nr. 1107/70 ale Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 315 din 03.12.2007, și transpune Secțiunea 3 din Comunicarea Comisiei 2012/C 8/02 privind aplicarea normelor Uniunii Europene în materie de ajutor de stat în cazul compensaţiei acordate pentru prestarea unor servicii de interes economic general, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 8 din 11.01.2012.
    1. În conformitate cu art. 5 alin. (1) lit. i) din Legea cu privire la ajutorul de stat nr. 139 din 15 iunie 2012, pot fi considerate compatibile cu mediul concurenţial normal ajutoarele de stat sectoriale, în funcție de sectoarele de activitate ale economiei naționale.
    2. Regulamentul privind evaluarea ajutorului de stat pentru serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători (în continuare - Regulament) se aplică serviciilor publice de transport de călători pe calea ferată, precum și de transport rutier, cu excepția prestării serviciilor în principal pentru interesul lor istoric sau turistic.
    3. Prezentul Regulament prevede cadrul necesar pentru evaluarea compatibilității cu mediul concurențial normal a condițiilor în care furnizorii compensează operatorii de servicii publice pentru costurile suportate și/sau acordă drepturi exclusive în schimbul îndeplinirii obligațiilor de serviciu public, atunci cînd impun sau contractează obligații de serviciu public.
    4. Prezentul Regulament nu se aplică serviciilor de transport de marfă.
    5. Mecanismele pentru asigurarea prestării de servicii publice de transport de călători pasibile evaluării sunt următoarele: atribuirea de drepturi exclusive operatorilor de servicii publice, acordarea de compensații financiare operatorilor de servicii publice și definirea de norme generale de prestare a serviciilor transportului public care se aplică tuturor operatorilor.
    6. Pentru a garanta aplicarea principiilor transparenței, egalității de tratament privind operatorii aflați în concurență și proporționalității, atunci cînd sunt acordate compensații sau drepturi exclusive în cadrul evaluării se va ține cont de existența actului prin care sunt atribuite serviciile publice să definească natura obligațiilor de serviciu public și retribuția convenită.
    7. În sensul prezentului Regulament, termenii de mai jos vor avea următoarele semnificaţii:
    transport public de călători – servicii de transport de călători care sunt de interes economic general și sunt prestate către public în mod nediscriminatoriu și continuu;
    autoritate competentă – autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate, autorităţile administraţiei publice locale şi alte autorităţi abilitate, în limitele competenţelor;
    operator de serviciu public – întreprindere publică sau privată sau orice grup de astfel de întreprinderi care efectuează servicii publice de transport de călători, sau orice entitate publică care prestează servicii publice de transport de călători;
    obligație de serviciu public – cerință definită sau stabilită de către o autoritate competentă pentru a asigura servicii publice de transport de călători de interes general, pe care un operator, dacă ar ține seama de propriile sale interese comerciale, ar refuza asumarea lor sau ar refuza asumarea în aceeași măsură sau în aceleași condiții fără a fi retribuit;
    compensație – sprijinul acordat din resurse publice, sub una din formele prevăzute în art.6 alin.(2) al  Legii cu privire la ajutorul de stat nr. 139 din 15 iunie 2012, pentru acoperirea costurilor nete suportate de un beneficiar pentru îndeplinirea obligaţiilor de serviciu de interes economic general, inclusiv un profit rezonabil;
    atribuire directă – atribuirea serviciilor publice unui anumit operator de serviciu public, fără o procedură competitivă de atribuire prealabilă;
    contract de serviciu public – unul sau mai multe acte obligatorii din punct de vedere juridic, inclusiv sub forma unor acte administrative speciale care cuprind condițiile în care autoritatea competentă însăși prestează serviciile sau încredințează prestarea unor astfel de servicii unui operator intern și care confirmă acordul încheiat între o autoritate competentă și un operator de serviciu public cu scopul de a încredința respectivului operator de serviciu public gestionarea și prestarea serviciilor publice de transport de călători, sub rezerva unor obligații de serviciu public.
    operator intern – o entitate cu personalitate juridică distinctă asupra căreia autoritatea locală competentă sau, în cazul unui grup de autorități, cel puțin una dintre autoritățile locale competente exercită un control asemănător cu cel exercitat asupra propriilor sale subdiviziuni;
    măsură generală – o măsură care se aplică în mod nediscriminatoriu tuturor serviciilor publice de transport de călători de acelaşi fel într-o anumită zonă geografică şi pentru care este responsabilă o autoritate competentă;
    servicii publice integrate de transport de călători – serviciile interconectate de transport într-o zonă geografică determinată cu un serviciu unic de informații, un regim unic de taxare a biletelor și un orar unic de transport.
    Alte noțiuni utilizate în prezentul Regulament sunt definite în sensul Legii concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012, Legii cu privire la ajutorul de stat nr.139 din 15 iunie 2012 și actelor normative ale Consiliului Concurenței cu privire la ajutorul de stat.
    8. Consiliul Concurenței va evalua dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele:
    a) întreprinderii beneficiare îi sunt efectiv atribuite obligaţii de prestare a serviciilor publice de transport feroviar și rutier de călători, iar aceste obligaţii sunt clar definite;
    b) parametrii pe baza cărora se calculează compensaţia sunt stabiliţi în prealabil, în mod obiectiv şi transparent, pentru a evita conferirea unui avantaj economic care poate favoriza întreprinderea beneficiară faţă de întreprinderile concurente (plata unei compensaţii de către autoritatea competentă pentru pierderile suferite de o întreprindere fără ca parametrii acestei compensaţii să fie stabiliţi în prealabil, atunci cînd se constată ulterior că prestarea serviciului nu a fost viabilă din punct de vedere economic, reprezintă ajutor de stat);
    c) compensaţia nu depăşește ceea ce este necesar pentru acoperirea totală sau parţială a costurilor ocazionate de executarea obligaţiei de prestare a serviciilor publice de transport feroviar și rutier de călători, ţinând cont de veniturile rezultate din această activitate, precum şi de profitul rezonabil;
    d) nivelul compensaţiei este determinat pe baza unei analize a costurilor pe care o întreprindere bine administrată şi dotată corespunzător le-ar fi suportat pentru a presta acea obligaţie de prestare a serviciilor publice de transport feroviar și rutier de călători, ţinînd cont de veniturile rezultate din această activitate, precum şi un profit rezonabil, în cazul în care alegerea întreprinderii, care urmează să fie investită cu  obligaţia de prestare a serviciilor publice de transport feroviar și rutier de călători, nu a fost făcută în cadrul unei proceduri de achiziţie publică, care permite selecţionarea ofertantului capabil să furnizeze serviciile respective la cele mai mici preţuri.
    9. În cazul în care o autoritate competentă decide să acorde unui operator ales un drept exclusiv și/sau o compensație de orice natură în schimbul îndeplinirii unor obligații de serviciu public, la evaluare se va ține cont de faptul că autoritatea respectivă face aceasta în cadrul unui contract de servicii publice.
    10. De asemenea, la evaluare, Consiliul Concurenței va lua în calcul faptul că autoritatea competentă compensează operatorii de serviciu public pentru rezultatul financiar net, pozitiv sau negativ, exercitat asupra costurilor ocazionate și asupra veniturilor generate de respectarea obligațiilor tarifare stabilite prin intermediul măsurilor generale într-o manieră care să evite compensarea în exces.
    11. Consiliul Concurenței va evalua prevederile, conținute în contractele de servicii publice și măsurile generale, cu privire la:
    a) definirea în mod clar a obligațiilor de serviciu public pe care trebuie să le respecte operatorul de servicii publice, precum și zonele geografice în cauză;
    b) stabilirea în prealabil, în mod obiectiv și transparent a parametrilor pe baza cărora urmează să se calculeze plata compensației, dacă există și natura și întinderea oricărui drept exclusiv acordat, într-un mod care să prevină compensarea în exces (în cazul contractelor de servicii publice, ce țin de prevederile pct. 24-28 și 31-34 din prezentul Regulament, se va evalua dacă acești parametri sunt stabiliți astfel încât nici o plată compensatorie să nu poată depăși mărimea necesară pentru acoperirea rezultatului financiar net asupra costurilor ocazionate și asupra veniturilor generate de îndeplinirea obligațiilor de serviciu public, ținând cont de venitul legat de acestea și care este reținut de către operatorul de serviciu public, precum și de un profit rezonabil);
    c) stabilirea modalităților de alocare a costurilor legate de prestarea de servicii, cum ar fi: cheltuielile cu personalul, consumul de energie, cheltuieli aferente infrastructurii, întreținerea și reparațiile autovehiculelor de transport în comun, materialul rulant și instalațiile necesare pentru prestarea serviciilor de transport de călători, costurile fixe și o rentabilitate adecvată a capitalului.
    12. La evaluare se va lua în calcul dacă contractele de servicii publice și măsurile generale determină modalitățile de alocare a veniturilor încasate din vînzarea de bilete, venituri care pot fi reținute de operatorul de servicii publice, restituite autorității competente sau partajate de cele două entități.
    13. De asemenea, se va ține cont dacă durata contractelor de servicii publice este limitată și depășește termenul de 10 ani pentru serviciile de transport rutier de călători și 15 ani pentru serviciile de transport de călători pe cale ferată.
    14.  În cazul contractelor de servicii publice care vizează mai multe moduri de transport se va lua în calcul dacă durata acestora este limitată la 15 ani, în cazul în care transportul feroviar reprezintă peste 50% din valoarea serviciilor în cauză.
    15.  La fel, vor fi evaluate și situațiile (în cazul în care este necesar și având în vedere condițiile de amortizare a activelor) când durata contractelor de servicii publice este prelungită cu cel mult jumătate din durata inițială, dacă operatorul de serviciu public pune la dispoziție active care sunt importante atât în raport cu activele generale necesare pentru prestarea serviciilor de transport de călători vizate de contractul de servicii publice, cît și legate preponderent de serviciile de transport de călători vizate de contract.
    16. În cazul contractului de servicii publice încheiat pe o durată mai lungă, Consiliul Concurenței va evalua dacă acest lucru este justificat de amortizarea capitalului în raport cu investiția excepțională în infrastructură, în capital rulant sau în vehicule și dacă contractul de servicii publice este atribuit conform unei proceduri competitive de atribuire.
    17. Pentru a asigura transparența pentru cazurile prevăzute la pct. 16 din prezentul Regulament, în termen de un an de la încheierea contractului, autoritatea competentă urmează să transmită Consiliului Concurenței, pentru evaluare, contractul de servicii publice și documentele care justifică durata mai lungă a acestuia.
    18. Atunci când autoritățile competente solicită ca operatorii de servicii publice să respecte anumite standarde de calitate, se va evalua dacă standardele sunt cuprinse în caietele de sarcini și în contractele de servicii publice.
    19. De asemenea, se va evalua dacă caietele de sarcini și contractele de servicii publice conțin, în mod transparent, prevederi cu privire la posibilitatea de subcontractare, precum și în ce măsură poate avea loc subcontractarea respectivă.
    20. În cazul unei acțiuni de subcontractare, Consiliul Concurenței va lua în calcul dacă operatorul împuternicit cu administrarea și prestarea serviciilor publice de transport de călători, în conformitate cu prezentul Regulament, va presta el însuși peste 50 % din serviciile publice de transport de călători.
    21. În cazul contractului de servicii publice, care acoperă în același timp proiectarea, construcția și prestarea serviciilor publice de transport de călători, Consiliul Concurenței va evalua dacă a avut loc admiterea subcontractării integrale pentru prestarea serviciilor menționate.
    22. Consiliul Concurenței va evalua conformitatea cu legislația în vigoare a normelor și condițiilor aplicabile subcontractării în contractele de servicii publice.
    23. Consiliul Concurenței va evalua dacă contractele de servicii publice se atribuie în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare din domeniu şi a prezentului Regulament.
    24. În cadrul evaluării vor fi examinate și cazurile când autoritatea locală competentă, care prestează servicii publice integrate de transport de călători, poate decide să presteze ea însăși servicii publice de transport de călători sau să atribuie contractele de servicii publice în mod direct unei entități cu personalitate juridică distinctă asupra căreia autoritatea locală competentă exercită un control asemănător cu cel exercitat asupra propriilor sale subdiviziuni.
    25. În scopul stabilirii dacă autoritatea locală competentă exercită controlul, în cazul în care o autoritate locală competentă ia o decizie menționată la pct. 24 din prezentul Regulament, se examinează următorii factori:
    a) gradul de reprezentare în organele administrative, de conducere sau supraveghere;
    b) dispozițiile referitoare la această reprezentare în actul constitutiv;
    c) participarea la capitalul social;
    d) influența efectivă și controlul efectiv asupra deciziilor strategice și asupra deciziilor manageriale individuale.
    26. Participarea autorității publice competente la capitalul social în proporție de 100%, în special în cazul parteneriatului public-privat, nu este o cerință obligatorie pentru stabilirea controlului în sensul prevederilor pct. 25 din prezentul Regulament, cu condiția să existe o influență publică dominantă și să se poată stabili controlul pe baza altor criterii.
    27. În cazul atribuirii directe de contracte de servicii publice, Consiliul Concurenței va evalua dacă operatorul intern poate să își desfășoare activitatea de transport public de călători pe teritoriul autorității locale competente fără a aduce atingere vreunei linii de ieșire, care intră pe teritoriul autorității locale competente vecine, și să nu participe la proceduri competitive de atribuire privind prestarea de servicii de transport public de călători în afara teritoriului autorității locale competente.    
    28. Fără a aduce atingere prevederilor pct. 27 din prezentul Regulament, Consiliul Concurenței va evalua dacă operatorul intern poate participa la proceduri competitive echitabile de atribuire, începînd cu doi ani înaintea expirării contractului său de servicii publice atribuit direct, cu condiția să se fi luată o decizie finală, în sensul că serviciile vizate de contractul operatorului  intern să facă obiectul unei proceduri competitive echitabile.
    29. În cazul apelului la un terț de către orice autoritate competentă, Consiliul Concurenței va lua în considerare existența atribuirii contractelor de servicii publice pe baza unei proceduri competitive de atribuire, cu excepția cazurilor menționate la pct. 33-34.
    30. Se va lua în calcul dacă procedura competitivă de atribuire adoptată este deschisă tuturor operatorilor, este echitabilă și respectă principiile transparenței și nediscriminării.
    31. Consiliul Concurenței va evalua dacă procedura competitivă de atribuire presupune negocieri, cu scopul de a stabili modul optim de a îndeplini anumite cerințe speciale sau complexe. 
    32. Se va evalua decizia autorităților competente de atribuire directă a contractelor de servicii publice, în cazul în care valoarea acestora se încadrează sub pragul achiziţiilor publice de valoare mică, stabilit prin Legea privind achiziţiile publice nr. 131 din 3 iulie 2015. 
    33. În cazurile cînd autoritatea competentă ia măsuri de urgență, Consiliul Concurenței va evalua:
    a) temeiul măsurilor de urgență, cum ar fi: o perturbare a serviciilor sau un risc iminent de producere a unei asemenea perturbări;
    b) forma măsurilor de urgență, cum ar fi: atribuirea directă sau un acord formal de prelungire a unui contract de servicii publice sau o cerință de respectare a anumitor obligații de serviciu public;
    c) posibilitatea contestării de către operatorul de serviciu public a deciziei de impunere a executării anumitor obligații de serviciu public;
    d) existența unei durate limite de 2 ani a contractului de servicii publice atribuit, prelungit sau impus prin măsuri de urgență.
    34. În cadrul evaluării, Consiliul Concurenței va lua în considerare cazurile când autoritățile competente decid, în limita legală, să atribuie direct contracte de servicii publice privind transportul feroviar cu o durată ce nu depășește 10 ani, prin derogare de la prevederile pct. 13 și 14 din prezentul Regulament, cu excepția cazurilor în care se aplică prevederile pct. 15 - 17 din prezentul Regulament.
    35. Consiliul Concurenței va evalua dacă compensația acordată de către autoritățile competente pentru a acoperi costurile ocazionate de îndeplinirea obligațiilor de serviciu public este calculată în așa fel încît să se evite supracompensarea.
    36. Atunci cînd o autoritate competentă intenționează să atribuie un contract de servicii publice fără ca acesta să facă obiectul unei proceduri competitive de atribuire, la evaluare se va lua în considerare dacă autoritatea în cauză, de asemenea, respectă o serie de norme detaliate care să asigure o compensație cu un cuantum corespunzător și care să reflecte dorința de eficiență și calitate a serviciilor.
    37.  În cadrul evaluării, Consiliul Concurenței va ține cont dacă orice compensație legată de o măsură generală sau de un contract de servicii publice respectă dispozițiile prevăzute la Secțiunea 5 din prezentul Regulament, indiferent de modul în care a fost atribuit contractul.
    38. De asemenea, la evaluare se va lua în considerare dacă orice compensație, indiferent de natura ei, legată de un contract de servicii publice atribuit direct în conformitate cu pct. 24-28 și 31-34 din prezentul Regulament sau legată de o măsură generală respectă dispozițiile enunțate în Anexa nr.1 la prezentul Regulament.
    39. În scopul asigurării transparenţei, Consiliul Concurenței va evalua dacă fiecare autoritate competentă publică anual un raport privind obligațiile de serviciu public de care este responsabilă, operatorii de serviciu public selectați și plățile compensatorii și drepturile exclusive acordate operatorilor de serviciu public.
    40. Raportul în cauză trebuie să facă distincție între transportul rutier și transportul feroviar, să permită monitorizarea și evaluarea funcționării, a calității și a finanțării rețelei de transport în comun și să furnizeze, dacă este cazul, informații cu privire la natura și întinderea eventualelor drepturi exclusive acordate.
    41. De asemenea, se va evalua dacă fiecare autoritate competentă  publică, cu cel puțin un an înainte de lansarea invitației de participare la procedura competitivă de atribuire sau cu un an înainte de atribuirea directă, pe pagina sa web următoarele informații:
    a) numele și adresa autorității competente;
    b) tipul de atribuire vizat;
    c) serviciile și zonele potențial vizate de atribuirea respectivă.
    42. Dacă informațiile specificate la pct.41 se modifică după publicare, se va lua în calcul în cadrul evaluării faptul că autoritatea competentă trebuie să publice o rectificare corespunzătoare cît mai curînd posibil. Această rectificare nu aduce atingere datei de lansare a atribuirii directe sau a invitației de participare la procedura competitivă de atribuire.
    43. În cazul atribuirii directe de contracte de servicii publice pentru transportul feroviar, se va evalua dacă autoritatea competentă face publice, în termen de un an de la atribuirea respectivă, următoarele informații:
    a) numele entității contractante, participarea la capitalul social al acesteia și, după caz, numele părții sau părților care exercită controlul juridic;
    b) durata contractului de servicii publice;
    c) descrierea serviciilor de transport călători care urmează să fie prestate;
    d) descrierea parametrilor compensației financiare;
    e) obiectivele de calitate, precum punctualitatea și fiabilitatea, precum și retribuțiile și sancțiunile aplicabile;
    f) condițiile privitoare la activele esențiale.
    44.  Consiliul Concurenței va evalua dacă la solicitarea uneia dintre părțile interesate, autoritatea competentă transmite acesteia motivele care au stat la baza deciziei sale de atribuire directă a unui contract de servicii publice.
    45. Consiliul Concurenţei monitorizează ajutoarele de stat existente, evaluate în temeiul prezentului Regulament, în conformitate cu prevederile actului normativ privind forma de notificare, procedura de examinare şi adoptare a deciziilor cu privire la ajutorul de stat.
    46. Raportarea ajutoarelor de stat evaluate în temeiul prezentului Regulament se va efectua în conformitate cu prevederile actului normativ cu privire la Registrul ajutoarelor de stat sau în conformitate cu decizia de autorizare a ajutorului de stat adoptată de Consiliul Concurenţei.


    1. Consiliul Concurenței va evalua compensația legată de contractele de servicii publice atribuite direct în conformitate cu prevederile Regulamentului privind evaluarea ajutorului de stat pentru serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători calculată în conformitate cu prevederile prezentei Anexe.
    2. Compensația nu poate depăși o sumă care corespunde rezultatului financiar net echivalent cu totalitatea rezultatelor, pozitive sau negative, ale conformării cu obligația de serviciu public asupra costurilor și veniturilor operatorului de serviciu public. Efectele se evaluează comparând situația în care obligația de serviciu public este îndeplinită cu situația care ar fi existat dacă obligația nu ar fi fost îndeplinită. Pentru a calcula rezultatul financiar net, autoritatea competentă se va orienta după următorul mecanism:
    a) costurile suportate în legătură cu o obligație de serviciu public sau cu un set de obligații de serviciu public impuse de autoritatea competentă, obligații conținute într-un contract de servicii publice și/sau într-o normă generală;
    b) minus eventualele rezultate financiare pozitive generate în cadrul rețelei exploatate în temeiul obligației/obligațiilor de serviciu public în cauză;
    c) minus sumele încasate din tarife sau orice alte venituri generate în îndeplinirea obligației/obligațiilor de serviciu public în cauză;
    d) plus un profit rezonabil;
    e) egal rezultatul financiar net.
    3. Respectarea obligației de serviciu public poate avea un impact asupra eventualelor activități de transport ale unui operator dincolo de obligația/obligațiile de serviciu public în cauză. Pentru a evita compensarea în exces sau lipsa de compensare, la calculul rezultatului financiar net se iau în considerare rezultatele financiare măsurabile asupra rețelelor operatorului în cauză.
    4. Costurile și veniturile trebuie calculate în conformitate cu normele contabile și fiscale în vigoare.
    5. Pentru a spori transparența și a evita subvențiile încrucișate, în cazul în care un operator de serviciu public nu prestează doar servicii compensate care fac obiectul unor obligații de serviciul public de transport, ci se implică și în alte activități, conturile aferente serviciilor publice sus-menționate trebuie separate, astfel încât să îndeplinească cel puțin următoarele condiții:
    a) conturile curente corespunzătoare fiecăreia dintre aceste activități trebuie să fie separate, iar proporția activelor corespunzătoare și a costurilor fixe aferente trebuie să fie alocată în conformitate cu normele contabile și fiscale în vigoare;
    b) toate costurile variabile, o contribuție adecvată la costurile fixe și un profit rezonabil legat de orice altă activitate a operatorului de serviciu public nu pot fi sub nici o formă imputate serviciului public în cauză;
    c) costurile serviciului public trebuie să fie echilibrate pe baza veniturilor din prestare și a plăților din partea autorităților publice, fără nici o posibilitate de transfer de venituri către un alt sector de activitate a operatorului de serviciu public.
    6. Profitul rezonabil se va calcula ca rată de rentabilitate a capitalului care este normală pentru sectorul de activitate respectiv și care ține seama de riscul sau de absența riscului suportat de către operatorul de serviciu public în virtutea intervenției autorității publice.
    7. Metoda de compensare trebuie să promoveze întreținerea sau dezvoltarea:
    a) unei gestiuni eficace efectuate de către operatorul de serviciu public, care poate face obiectul unei evaluări obiective;
    b) prestării de servicii de transport de călători la standarde suficient de înalte.


    Prezentul  Regulament transpune  Comunicarea Comisiei de stabilire a unor orientări privind ajutoarele de stat pentru societăţile de administrare a navelor 2009/C 132/06, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C132 din 11.06.2009.
    1. În conformitate cu art. 5 alin. (1) lit. i) din Legea nr.139 din 15 iunie 2012 cu privire la ajutorul de stat, pot fi considerate compatibile cu mediul concurenţial normal ajutoarele de stat sectoriale, inclusiv cele destinate societăţilor de administrare a navelor.
    2. Prezentul Regulament stabileşte cadrul necesar pentru evaluarea compatibilității cu mediul concurențial normal a condiţiilor de eligibilitate a societăţilor de administrare a navelor pentru ajutor de stat.
    3. Regulamentul nu se aplică ajutoarelor de stat pentru administratorii comerciali ai navelor, ci doar serviciilor de administrare a personalului şi de administrare tehnică, indiferent dacă acestea sunt furnizate aceleiaşi nave separat sau împreună.
    4. În sensul prezentului Regulament, termenii de mai jos vor avea următoarele semnificaţii:
    societățile de administrare a navelor -  entități care oferă o gamă largă de servicii pentru armatori, precum controale tehnice, recrutarea, formarea și administrarea echipajului și exploatarea navelor. Există trei categorii principale de servicii de administrare a navelor: administrarea echipajului, administrarea tehnică și administrarea comercială;
    administrarea echipajului – activitatea de soluționare a tuturor aspectelor legate de echipaj, precum selectarea și angajarea navigatorilor calificați corespunzător, eliberarea de state de plată, asigurarea unui nivel adecvat de dotare cu personal al navelor, verificarea certificării navigatorilor, garantarea unei asigurări în caz de accident sau de invaliditate a navigatorilor, organizarea deplasărilor și rezolvarea problemelor legate de acordarea vizelor, soluționarea cererilor de rambursare a cheltuielilor medicale, evaluarea performanței  navigatorilor și, în unele cazuri, formarea acestora;
    administrarea tehnică -  asigurarea navigabilității navei și respectarea deplină a cerințelor tehnice, de siguranță și de securitate. Administratorul aspectelor tehnice este, în special, responsabil de deciziile privind  reparația și întreținerea unei nave;
    administrarea comercială -  promovarea și asigurarea vînzării capacității navelor, prin navlosirea navelor, rezervări pentru marfă sau pasageri, asigurarea activităților de comercializare și numirea agenților.
    Alte noțiuni utilizate în prezentul Regulament sunt definite în sensul Legii pentru aprobarea Codului navigaţiei maritime comerciale al Republicii Moldova nr. 599 din 30 septembrie 1999, Legii concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012, Legii cu privire la ajutorul de stat nr.139 din 15 iunie 2012 și actelor normative ale Consiliului Concurenței cu privire la ajutorul de stat.
    5. În cadrul evaluării compatibilității cu mediul concurențial normal a ajutoarelor de stat pentru societăţile eligibile care au legătură clară cu statul şi economia naţională, Consiliul Concurenței verifică dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
    a) navele sunt administrate sub pavilionul Republicii Moldova;
    b) activitatea de administrare a navelor se desfăşoară pe teritoriul Republicii Moldova și favorizează dezvoltarea regională a țării;
    c)  există contribuirea la ocuparea forţei de muncă în Republica Moldova, prin creșterea netă a numărului de salariaţi angajaţi direct într-o anumită unitate faţă de media ultimelor 12 luni.
    6. Chiar dacă serviciile de administrare sunt furnizate intern sau sunt parțial ori în întregime externalizate uneia sau mai multor societăți de administrare a navelor, Consiliul Concurenței evaluează ajutoarele de stat pentru societățile de administrare a navelor în legătură cu navele administrate în întregime de pe teritoriul Republicii Moldova,
    7. Cerinţa stipulată la pct.6 poate fi considerată îndeplinită dacă, cel puțin două treimi din tonajul navelor administrate sunt gestionate de pe teritoriul Republicii Moldova. Tonajul corespunzător treimii rămase, care nu este gestionat în întregime de pe teritoriul Republicii Moldova nu va fi considerat ca eligibil în cadrul evaluării.
    8. Consiliul Concurenței va evalua doar societățile de administrare a navelor care administrează totalitatea navelor și a echipajelor, respectînd standardele internaționale și dispozițiile legislaţiei naţionale în domeniu, în special pe cele referitoare la securitatea, siguranța, formarea și certificarea navigatorilor, performanța de mediu și condițiile de muncă la bordul navei.
    9. Consiliul Concurenței va evalua administratorii tehnici şi administratorii echipajului doar în cazul în care navelor, pe care le administrează, le pot fi aplicate prevederile prevăzute la pct. 5-8 din prezentul Regulament.
    10. La evaluarea ajutorului de stat acordat pentru societăţile de administrare a navelor se va ține cont de reglementările actelor normative ale Consiliului Concurenței cu privire la ajutorul de stat pentru dezvoltare regională.
    11. În cadrul evaluării, Consiliul Concurenței va considera că administratorii echipajului sunt eligibili pentru ajutoarele de stat atunci cînd toți navigatorii, care lucrează la bordul navelor administrate, sunt  instruiți și dețin un certificat de competență în conformitate cu Convenția Organizației Maritime Internaționale privind standardele de pregătire a navigatorilor, de brevetare și de efectuare a serviciului de cart (STCW) din 1978 şi la Codul de pregătire, brevetare/atestare a personalului navigant şi efectuare a serviciului de cart (STCW Code), adoptat la Londra la 7 iulie 1995, și și-au încheiat cu succes formarea în siguranța personală la bordul unei nave.
    12. Consiliul Concurenței, la evaluare, va considera că, pentru a fi eligibili pentru ajutoarele de stat, administratorii echipajului trebuie să se asigure că:
    a) angajatorii navigatorilor pe toate navele administrate, indiferent dacă sunt armatori sau societăţi de administrare a navelor aplică prevederile din domeniul muncii conţinute în Secţiunea III, Capitolul 1 al Codului  navigaţiei maritime comerciale şi art.25, 26 din Legea nr. 176 din 12 iulie 2013 privind transportul naval intern al Republicii Moldova;
    b) sunt respectate în mod corespunzător prevederile legislaţiei muncii referitoare la contractele de muncă.
    13. Atunci cînd societățile de administrare a navelor se angajează în activități care nu sunt eligibile pentru ajutoare de stat în temeiul prezentului Regulament, Consiliul Concurenței, în cadrul evaluării, va atrage atenția ca acestea să țină o evidență contabilă separată pentru respectivele activități.
    14. În cazul în care societățile de administrare a navelor subcontractează o parte a activității lor unor părți terțe, acestea din urmă nu vor fi considerate eligibile pentru ajutoare de stat în cadrul evaluării de către Consiliul Concurenței.
    15. Consiliul Concurenţei monitorizează ajutoarele de stat existente, evaluate în temeiul prezentului Regulament, în conformitate cu prevederile actului normativ privind forma de notificare, procedura de examinare şi adoptare a deciziilor cu privire la ajutorul de stat.
    16. Raportarea ajutoarelor de stat evaluate în temeiul prezentului Regulament se va efectua în conformitate cu prevederile actului normativ cu privire la Registrul ajutoarelor de stat sau în conformitate cu decizia de autorizare a ajutorului de stat adoptată de Consiliul Concurenţei.


    Prezentul Regulament transpune parţial prevederile Comunicării Comisiei privind aplicarea normelor de concurenţă în sectorul poştal şi privind evaluarea anumitor măsuri de stat cu privire la serviciile poştale (98/C 39/02), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 039 din 06.02.1998.
    1. În conformitate cu art. 5 alin. (1) lit. i) din Legea cu privire la ajutorul de stat nr. 139 din 15 iunie 2012, pot fi considerate compatibile cu mediul concurenţial normal ajutoarele de stat sectoriale, în funcţie de sectoarele de activitate ale economiei naţionale.
    2. Regulamentul privind evaluarea ajutorului de stat acordat pentru serviciile poştale (în continuare Regulament) stabileşte cadrul necesar pentru evaluarea compatibilității cu mediul concurențial normal a condiţiilor în care furnizorii serviciului poștal universal sunt compensați pentru costurile suportate şi/sau le sunt acordate drepturi exclusive în schimbul îndeplinirii obligaţiilor de servicii poştale universale.
    3. În sensul prezentului Regulament, termenii de mai jos vor avea următoarele semnificaţii:
    colectare - operaţiunea de preluare a trimiterilor poştale depuse la punctele de acces;
    distribuire - procesul cuprins între sortarea la centrul de distribuţie şi predarea trimiterilor poştale destinatarilor;
    intermediar - orice operator economic care intervine între expeditor şi furnizorul serviciului universal, prin colectarea, transportul şi/sau presortarea trimiterilor poştale, înainte de a le insera în reţeaua poştală publică a aceleiaşi ţări sau a altei ţări.
    Alte noțiuni utilizate în prezentul Regulament sunt definite în sensul Legii comunicațiilor poștale nr. 36 din
    17 martie 2016, Legii concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012, Legii cu privire la ajutorul de stat nr.139 din 15 iunie 2012 și actelor normative ale Consiliului Concurenței cu privire la ajutorul de stat.
    4. Serviciul de interes economic general constă în furnizarea şi menţinerea unui serviciu universal poştal public care garantează, la tarife accesibile, transparente şi în raport cu costurile, accesul la reţeaua poştală publică în orice punct al teritoriului ţării, situat la o distanţă rezonabilă şi în timpul programului adecvat, inclusiv colectarea trimiterilor poştale depuse în punctele de acces pe întreg teritoriul şi distribuirea lor la termen la adresele indicate, precum şi serviciile asociate încredinţate acestor operatori prin măsuri de natură de reglementare care urmăresc să asigure o distribuire universală de o calitate definită.
    5. În măsura în care se acordă drepturi exclusive pentru serviciu poştal universal, acesta va fi considerat ca o piaţă a produsului distinctă în evaluarea cazurilor concrete.
    6. Consiliul Concurenței va evalua dacă drepturile exclusive sunt acordate sau menţinute doar în măsura în care ele sunt indispensabile pentru a asigura îndeplinirea misiunilor de interes economic general.
    7. În cadrul evaluării, Consiliul Concurenței va lua în considerare dacă autoritatea de reglementare urmăreşte ca domeniul de aplicare a drepturilor exclusive acordate să fie proporţional cu interesul economic general urmărit prin aceste drepturi şi să adapteze cadrul acestor drepturi exclusive la evoluţia nevoilor şi condiţiilor în care serviciile poştale sunt furnizate.
    8. Ajutorul de stat acordat pentru prestarea serviciilor poștale universale se evaluează în conformitate cu prevederile actelor normative ale Consiliului Concurenței cu privire la ajutoarele de stat acordate pentru prestarea serviciului de interes economic general.
    9. Consiliul Concurenței va evalua respectarea de către furnizorul de serviciu poștal universal a evidenței contabile separate.
    10. La evaluare, Consiliul Concurenței va lua în calcul dacă toate contractele de furnizare a serviciilor rezervate răspund următoarelor cerinţe:
    1) sunt complet transparente;
    2) sunt facturate separat şi sunt diferenţiate de celelalte  servicii, precum imprimarea, etichetarea, introducerea în plic;
    3) termenii şi condiţiile aplicabile serviciilor parţial rezervate şi parţial liberalizate sunt definite separat;
    4) elementul rezervat este deschis tuturor utilizatorilor de servicii poştale.
    11. În cadrul evaluării, se va ține cont ca furnizorii de ajutor de stat să asigure transparenţa relaţiilor financiare în partea ce ţine de:
    a)    resurse de stat puse la dispoziţie direct, inclusiv scutirile sau reducerile de taxe;
    b)    resurse de stat  puse la dispoziţie prin intermediul altor instituţii publice sau ale instituţiilor financiare, inclusiv asigurarea cu spații pentru furnizarea serviciilor poștale din sfera serviciului poștal universal;
    c)    întrebuinţarea dată, în fapt, a acestor resurse de stat.
    12. Consiliul Concurenţei monitorizează ajutoarele de stat existente, evaluate în temeiul prezentului Regulament, în conformitate cu prevederile actului normativ privind forma de notificare, procedura de examinare şi adoptare a deciziilor cu privire la ajutorul de stat.
    13. Raportarea ajutoarelor de stat evaluate în temeiul prezentului Regulament se va efectua în conformitate cu prevederile actului normativ cu privire la Registrul ajutoarelor de stat sau în conformitate cu decizia de autorizare a ajutorului de stat adoptată de Consiliul Concurenţei.


    Prezentul Regulament transpune art. 107 (3) (d) din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, transpune art. 8 și art. 53 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat (Text cu relevanță pentru SEE), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 187 din 26 iunie 2014 și secțiunea 2.6. din Comunicarea Comisiei (2016/C 262/01) privind noțiunea de ajutor de stat astfel cum este menționată la articolul 107 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 262 din 19 iulie 2016.
    1. În conformitate cu art. 5 alin. (1) lit. i) din Legea cu privire la ajutorul de stat nr. 139 din 15 iunie 2012, pot fi considerate compatibile cu mediul concurenţial normal ajutoarele de stat sectoriale, în funcție de sectoarele de activitate ale economiei naționale. Evaluarea compatibilității cu mediul concurenţial normal a ajutoarelor de stat pentru cultură și pentru conservarea patrimoniului, se va baza pe normele stabilite în Legea cu privire la ajutorul de stat nr. 139 din 15 iunie 2012 și actele normative ale Consiliului Concurenței cu privire la ajutorul de stat.
    2. În sensul prezentului Regulament, prin conservarea patrimoniului se înțelege și conservarea patrimoniului natural legat de patrimoniul cultural sau recunoscut ca atare în mod oficial de către autoritățile publice competente ale statului.
    3. Consiliul Concurenței în cadrul evaluării va ține seama de faptul că finanțarea publică a unei activități culturale sau de conservare a patrimoniului, organizate într-un mod necomercial - neavînd astfel un caracter economic și accesibile publicului larg în mod gratuit sau contra unei contribuții bănești care acoperă numai o parte din costurile reale ce nu afectează caracterul neeconomic al activității respective, îndeplinește un scop pur social și cultural și, prin urmare, nu constituie ajutor de stat.
    4. De asemenea, activitățile culturale sau de conservare a patrimoniului care sunt nesubstituibile în mod obiectiv (de exemplu, păstrarea arhivelor publice care dețin documente unice) și, prin urmare, exclud existența unei piețe reale, vor fi calificate de către Consiliul Concurenței ca neavînd un caracter economic, și respectiv, nu cad sub incidența normelor prezentului Regulament.
    5. Totodată, activitățile culturale sau de conservare a patrimoniului (inclusiv de conservare a patrimoniului natural) finanțate preponderent din taxele plătite de vizitatori sau de utilizatori sau prin alte mijloace comerciale (cum ar fi, expoziții cu caracter comercial, cinematografe, evenimente muzicale și festivaluri cu caracter comercial, precum și școli de artă finanțate în principal din taxele de școlarizare) vor fi calificate de către Consiliul Concurenței ca avînd caracter economic, și respectiv, vor intra sub incidența normelor prezentului Regulament.
    6. Activitățile culturale sau de conservare a patrimoniului de care beneficiază exclusiv anumite întreprinderi, și nu publicul larg (cum ar fi, restaurarea unei clădiri istorice utilizate de o întreprindere), vor fi calificate de către Consiliul Concurenței ca avînd un caracter economic și, respectiv, sunt pasibile aplicării prevederilor prezentului Regulament.
    7. În cazurile în care o entitate desfășoară activități culturale sau de conservare a patrimoniului, dintre care unele sunt activități neeconomice, astfel cum sunt descrise la pct. 3 și 4, și altele sunt activități economice, finanțarea publică pe care o primește va fi evaluată de către Consiliul Concurenței, conform normelor privind ajutoarele de stat, numai în măsura în care aceasta acoperă costurile legate de activitățile economice.
    8. Consiliul Concurenței evaluează acordarea ajutoarelor de stat pentru următoarele obiective și activități culturale:
    a) muzee, arhive, biblioteci, centre sau spații artistice și culturale, teatre, opere, săli de concerte, alte organizații care se ocupă cu spectacole live, instituții care se ocupă cu patrimoniul filmografic și alte infrastructuri, organizații și instituții artistice și culturale similare;
    b) patrimoniul material, imobil și mobil, inclusiv siturile arheologice, monumentele, siturile și clădirile istorice; patrimoniul natural legat de patrimoniul cultural sau dacă este recunoscut în mod oficial ca patrimoniu cultural sau natural de către autoritățile publice competente ale statului;
    c) patrimoniul imaterial sub toate formele lui, inclusiv obiceiurile populare și artizanatul;
    d) evenimentele și spectacolele de artă sau culturale, festivalurile, expozițiile și alte activități culturale similare;
    e) activitățile de educație culturală și artistică, precum și promovarea conștientizării importanței pe care o au protejarea și promovarea diversității formelor de expresie culturală prin programe educaționale și de sporire a sensibilizării publicului, inclusiv cu utilizarea noilor tehnologii;
    f) activitățile de scriere, editare, producție, distribuție, digitizare și publicare a operelor muzicale și literare, inclusiv a traducerilor, ziarelor și revistelor.
    9. Consiliul Concurenței evaluează ajutoarele de stat pentru cultură și pentru conservarea patrimoniului acordate sub formă de:
    1) ajutoare pentru investiții, inclusiv ajutoare pentru construirea sau modernizarea infrastructurii din domeniul culturii;
    2) ajutoare de exploatare.
    10. În cazul ajutoarelor pentru investiții, costurile eligibile evaluate vor fi costurile de investiție în active materiale și nemateriale, inclusiv:
    a) costurile pentru construirea, modernizarea, achiziționarea, conservarea sau îmbunătățirea infrastructurii, în cazul în care cel puțin 80 % din capacitatea anuală a acesteia, în termene de timp sau de spațiu, este utilizată în scopuri culturale;
    b) costuri legate de achiziționarea, inclusiv leasingul, cesiunea sau realocarea fizică a patrimoniului cultural;
    c) costurile legate de protejarea, conservarea, restaurarea și reabilitarea patrimoniului cultural material și imaterial, inclusiv costurile suplimentare aferente depozitării în condiții adecvate, instrumentelor speciale și materialelor, precum și costurile legate de documentare, cercetare, digitizare și publicare;
    d) costurile legate de îmbunătățirea accesibilității pentru public a patrimoniului cultural, inclusiv costurile pentru digitizare și alte tehnologii noi, costurile legate de  îmbunătățirea accesibilității pentru persoanele cu nevoi speciale (în special rampe și lifturi pentru persoanele cu handicap locomotor și exponate care pot fi atinse în muzee) și costurile legate de promovarea diversității culturale în ceea ce privește prezentările, programele și vizitatorii;
    e) costurile legate de proiectele și activitățile culturale, programele de cooperare și de schimb și granturile, inclusiv costurile legate de procedurile de selecție, costurile legate de promovare și costurile suportate direct ca urmare a proiectului.
    11. În cazul ajutoarelor de exploatare, Consiliul Concurenței va evalua   următoarele costuri:
    a) costurile instituției culturale sau ale sitului de patrimoniu legate de activități continue sau periodice, inclusiv expoziții, spectacole, evenimente și activități culturale similare, care se desfășoară în cursul activității obișnuite;
    b) costurile aferente activităților de educație culturală și artistică, precum și ale promovării conștientizării importanței pe care o au protejarea și promovarea diversității formelor de expresie culturală prin programe educaționale și de sporire a sensibilizării publicului, inclusiv cu utilizarea noilor tehnologii;
    c) costurile aferente îmbunătățirii accesului public la instituțiile culturale sau la siturile de patrimoniu și la activități, inclusiv costurile digitizării și ale utilizării noilor tehnologii, precum și costurile de îmbunătățire a accesibilității pentru persoanele cu handicap locomotor;
    d) costurile de exploatare direct legate de proiectul sau de activitatea culturală, cum ar fi închirierea sau utilizarea în sistem de leasing a unor proprietăți și locații culturale, cheltuielile de călătorie, materialele și furniturile direct legate de proiectul sau de activitatea culturală, structurile arhitectonice pentru expoziții și instalațiile de scenă, împrumutarea, leasing-ul și amortizarea instrumentelor, a programelor informatice și a echipamentelor, costurile pentru drepturi de acces la lucrări protejate de drepturi de autor și la alte conținuturi conexe protejate de drepturi de proprietate intelectuală, costurile pentru promovare și costurile suportate direct ca urmare a proiectului sau a activității; costurile de amortizare și costurile de finanțare sunt eligibile doar în cazul în care nu au fost acoperite de ajutoare pentru investiții;
    e) costurile aferente personalului care lucrează pentru instituția culturală sau situl de patrimoniu sau pentru un proiect;
    f) costurile serviciilor de consultanță și de sprijin furnizate de consultanți externi și de furnizori de servicii, suportate direct ca urmare a proiectului.
    12. În cadrul evaluării ajutoarelor pentru investiții, Consiliul Concurenței ia în considerare dacă:
    a) valoarea ajutoarelor nu depășește diferența dintre costurile eligibile și profitul din exploatare aferent investiției;
    b)  profitul din exploatare este dedus din costurile eligibile ex ante, pe baza unor estimări rezonabile;
    c)  operatorul păstrează un profit rezonabil pe durata perioadei relevante.
    13. La evaluarea ajutoarelor de exploatare, Consiliul Concurenței ia în calcul ca valoarea ajutoarelor să nu depășească ceea ce este necesar pentru acoperirea pierderilor din exploatare și a profitului rezonabil pe perioada relevantă și dacă acest lucru se asigură ex ante, pe baza unor estimări rezonabile.
    14. În cazul ajutoarelor care nu depășesc 20 milioane lei, Consiliul Concurenței va evalua și stabilirea valorii maxime a ajutorului, ca alternativă la metoda menționată la pct. 12 și 13, la 80 % din costurile eligibile.
    15. În cazul publicării de opere muzicale și literare, astfel cum este definit  la pct. 8 lit. f) al prezentului Regulament, Consiliul Concurenței va evalua următoarele costuri:
    a) costurile aferente publicării de opere muzicale și literare, inclusiv onorariile autorilor (costurile aferente drepturilor de autor), onorariile traducătorilor, onorariile redactorilor, alte costuri de editare (corectare tipografică, corectare a textelor, revizuire);
    b) costurile de punere în pagină și de pretipărire;
    c)  costurile de tipărire sau de publicare electronică.
    16. Consiliul Concurenței va evalua dacă valoarea maximă a ajutorului, cu referire la pct. 15 al prezentului Regulament, nu depășește:
    a)  diferența dintre costurile eligibile și veniturile actualizate ale proiectului;
    b)  70 % din costurile eligibile.
    17. În cazul ajutoarelor cu costuri eligibile identificabile se evaluează cumularea cu:
    a)  orice alt ajutor de stat, atît timp cît măsurile respective vizează costuri eligibile identificabile diferite;
    b)  orice alt ajutor de stat, în legătură cu aceleași costuri eligibile, care se suprapun parțial sau integral, numai în cazul în care cumulul respectiv nu are drept rezultat depășirea celui mai ridicat nivel de intensitate a ajutorului sau a celui mai ridicat cuantum al ajutorului aplicabil ajutorului respectiv în temeiul prezentului Regulament.
    18. Consiliul Concurenței va evalua dacă un eventual cumul al ajutoarelor de stat, cu orice tip de ajutoare de minimis, în raport cu aceleași costuri, nu conduce la o depășire a intensității ajutorului.
    19. Consiliul Concurenţei monitorizează ajutoarele de stat existente, evaluate în temeiul prezentului Regulament, în conformitate cu prevederile actului normativ privind forma de notificare, procedura de examinare şi adoptare a deciziilor cu privire la ajutorul de stat.
    20. Raportarea ajutoarelor de stat evaluate în temeiul prezentului Regulament se va efectua în conformitate cu prevederile actului normativ cu privire la Registrul ajutoarelor de stat sau în conformitate cu decizia de autorizare a ajutorului de stat adoptată de Consiliul Concurenţei.


    Prezentul Regulament transpune art. 107 (3) (c) din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene și transpune art. 2, 6, 8 și 55 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat (Text cu relevanță pentru SEE), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 187 din 26 iunie 2014.
    1. În conformitate cu art. 5 alin. (1) lit. i) din Legea cu privire la ajutorul de stat nr. 139 din 15 iunie 2012, pot fi considerate compatibile cu mediul concurenţial normal ajutoarele de stat sectoriale, în funcţie de sectoarele de activitate ale economiei naţionale.
    2. Evaluarea compatibilității cu mediul concurenţial normal a ajutoarelor de stat pentru infrastructurile sportive și pentru infrastructurile de agrement multifuncționale, inclusiv a ajutoarelor de stat pentru infrastructuri care deservesc mai multe scopuri de recreere, se va baza pe normele stabilite prin Legea cu privire la ajutorul de stat nr. 139 din 15 iunie 2012 și actele normative ale Consiliului Concurenței cu privire la ajutorul de stat.
    3. În cadrul evaluării compatibilității cu mediul concurenţial normal a ajutoarelor de stat pentru infrastructurile turistice multifuncționale, cum sunt parcurile de distracții și facilitățile hoteliere, Consiliul Concurenței va ține cont dacă acestea fac parte dintr-o schemă de ajutoare de stat regională destinată activităților de turism dintr-o regiune slab dezvoltată, care au un efect deosebit de pozitiv asupra dezvoltării regionale.
    4. În sensul prezentului Regulament, termenii de mai jos vor avea următoarele semnificații:
    infrastructuri multifuncționale - infrastructuri care deservesc mai multe scopuri anumite;
    infrastructuri de agrement multifuncționale – infrastructuri de agrement cu caracter multifuncțional, care oferă, în special, servicii culturale și de agrement, cu excepția parcurilor de distracții și a instalațiilor hoteliere.
    Alte noțiuni utilizate în prezentul Regulament sunt definite în sensul Legii concurenței nr. 183 din 11.07.2012, Legii cu privire la ajutorul de stat nr.139 din 15.06.2012 și actelor normative ale Consiliului Concurenței cu privire la ajutorul de stat.
    5. În cadrul evaluării ajutoarelor de stat pentru infrastructurile sportive și pentru infrastructurile de agrement multifuncționale, Consiliul Concurenței ia în considerare dacă acestea se acordă sub formă de:
    a) ajutoare pentru investiții, inclusiv ajutoare pentru construirea sau modernizarea infrastructurii sportive sau a infrastructurii de agrement multifuncționale;
    b) ajutoare de exploatare pentru infrastructura sportivă.
    6. În cazul ajutoarelor pentru investiții destinate infrastructurilor sportive și infrastructurilor de agrement multifuncționale, costurile eligibile evaluate vor fi costurile de investiție în active materiale și nemateriale.
    7. În cazul ajutoarelor de exploatare pentru infrastructura sportivă, costurile eligibile evaluate vor fi costurile de exploatare corespunzătoare furnizării de servicii de către infrastructură precum: costurile cu personalul, materialele, serviciile contractate, comunicațiile, energia, întreținerea, chiria, gestionarea etc., însă sunt excluse costurile de amortizare și costurile de finanțare în cazul în care acestea au fost acoperite de ajutorul pentru investiții.
    8. În cadrul evaluării ajutoarelor pentru investiții destinate infrastructurilor sportive și infrastructurilor de agrement multifuncționale, Consiliul Concurenței ia în considerare dacă:
    a) valoarea ajutoarelor nu depășește diferența dintre costurile eligibile și profitul din exploatare aferent investiției;
    b) profitul din exploatare este dedus din costurile eligibile ex ante, pe baza unor estimări rezonabile.
    9. La evaluarea ajutoarelor de exploatare pentru infrastructurile sportive, Consiliul Concurenței ia în considerare ca valoarea ajutoarelor să nu depășească pierderile din exploatare pe perioada relevantă și dacă acest lucru se asigură ex ante, pe baza unor estimări rezonabile.
    10. Pentru evaluarea ajutoarelor de stat care nu depășesc 20 milioane lei, Consiliul Concurenței ia în considerare și stabilirea valorii maxime a ajutorului de stat, ca alternativă la metoda menționată la pct. 8 și 9, la 80 % din costurile eligibile.
    11. Ajutoarele de stat cu costuri eligibile identificabile se cumulează cu:
    a) orice alt ajutor de stat, atît timp cît măsurile respective vizează costuri eligibile identificabile diferite;
    b) orice alt ajutor de stat, în legătură cu aceleași costuri eligibile, care se suprapun parțial sau integral, numai în cazul în care cumulul respectiv nu are drept rezultat depășirea celui mai ridicat nivel de intensitate a ajutorului sau a celui mai ridicat cuantum al ajutorului aplicabil ajutorului respectiv în temeiul prezentului Regulament.
    12. La evaluarea compatibilității ajutoarelor de stat pentru infrastructurile sportive și pentru infrastructurile de agrement multifuncționale cu mediul concurențial normal, se ia în considerare:
    a) existența unei garanții a accesului deschis și nediscriminatoriu la infrastructurile respective și o procedură echitabilă de atribuire a concesiunilor către un terț, pentru a construi, moderniza și/sau exploata infrastructura respectivă;
    b) punerea la dispoziția publicului, pentru a asigura transparența și egalitatea de tratament pentru utilizatori, în cazul în care infrastructura sportivă este folosită de către cluburile sportive profesioniste, a condițiilor tarifare pentru utilizarea infrastructurii de către aceste cluburi;
    c) neacordarea de supracompensări.
    13. În cazul în care infrastructura este folosită de mai mulți utilizatori simultan, se evaluează existența unui calcul al fracțiunilor de timp corespunzătoare utilizării capacității respective.
    14. De asemenea, se ia în calcul dacă întreprinderile care au finanțat cel puțin 30 % din costurile de investiții corespunzătoare infrastructurii beneficiază de un acces preferențial la infrastructura respectivă, în condiții mai favorabile făcute publice.
    15. Consiliul Concurenței evaluează dacă orice concesiune sau alt tip de contract prin care un terț este însărcinat cu construirea, modernizarea și/sau exploatarea infrastructurii sportive sau a infrastructurii de agrement multifuncționale se atribuie în mod deschis, transparent și nediscriminatoriu, ținîndu-se seama în mod corespunzător de normele aplicabile în materie de achiziții publice.
    16. Consiliul Concurenței consideră că ajutoarele de stat individuale acordate întreprinderilor mari în afara unei scheme au un efect stimulativ în cazul în care furnizorul a verificat, înainte de a acorda ajutorul în cauză, că documentația pregătită de beneficiar stabilește că ajutoarele vor avea drept rezultat unul sau mai multe dintre următoarele:
    a) o creștere substanțială a domeniului de aplicare al proiectului/activității ca urmare a ajutorului; sau
    b) o creștere substanțială a valorii totale a cheltuielilor suportate de beneficiar pentru proiect/activitate ca urmare a ajutorului; sau
    c) o creștere substanțială a ritmului de finalizare a proiectului/activității în cauză.
    17. La evaluarea ajutorului de stat, prin derogare de la pct. 16 din prezentul Regulament, se consideră că măsurile sub formă de facilități fiscale au un efect stimulativ în cazul dacă Consiliul Concurenței constată prezența următoarelor cerințe:
    a) măsura fiscală instituie un drept la ajutor, în conformitate cu criterii obiective și fără ca furnizorul să mai dispună de o putere de apreciere; și
    b) măsura a fost adoptată și a intrat în vigoare înainte de demararea proiectului sau a activității subvenționate, cu excepția versiunilor ulterioare ale schemelor fiscale, unde activitatea a fost deja acoperită de schemele anterioare sub formă de facilități fiscale.
    18. Consiliul Concurenței va evalua dacă un eventual cumul al ajutoarelor de stat, cu orice tip de ajutoare de minimis, în raport cu aceleași costuri, nu conduce la o depășire a intensității ajutorului.
    19. Consiliul Concurenţei monitorizează ajutoarele de stat existente, evaluate în temeiul prezentului Regulament, în conformitate cu prevederile actului normativ privind forma de notificare, procedura de examinare şi adoptare a deciziilor cu privire la ajutorul de stat.
    20. Raportarea ajutoarelor de stat evaluate în temeiul prezentului Regulament se va efectua în conformitate cu prevederile actului normativ cu privire la Registrul ajutoarelor de stat sau în conformitate cu decizia de autorizare a ajutorului de stat adoptată de Consiliul Concurenţei.


    Prezentul Regulament transpune art.3(3); (6) – (7) şi Anexa I din Directiva 2012/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind instituirea spaţiului feroviar unic european, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 343 din 12 decembrie 2012 şi transpune Comunicarea Comisiei - Linii directoare comunitare privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor feroviare, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 184 din 22 iulie 2008.
    1. Prezentul Regulament stabilește criterii de evaluare pentru ajutorul de stat acordat întreprinderilor de transport feroviar.
    2. În conformitate cu art. 5 alin. (1) lit. i) din Legea cu privire la ajutorul de stat nr. 139 din 15 iunie 2012, pot fi considerate compatibile cu mediul concurenţial normal ajutoarele de stat sectoriale, în funcție de sectoarele de activitate ale economiei naționale.
    3. Prezentul Regulament se aplică întreprinderilor de transport feroviar şi nu se referă la finanțările publice pentru administratorii de infrastructură feroviară.
    4. În sensul prezentului Regulament, noţiunile şi termenii de mai jos vor avea următoarea semnificaţie:
    Infrastructură feroviară - reprezintă mijloacele fixe cuprinse în lista din anexă.
    Externalităţi negative - costurile care apar atunci cînd activităţile sociale sau economice ale unor persoane au impact negativ asupra altor persoane şi atunci cînd primele nu reuşesc să răspundă integral pentru impactul acțiunilor sale.
    5. Alte noțiuni utilizate în prezentul Regulament sunt definite în sensul Codului transportului feroviar nr. 309 din 17 iulie 2003, Legii concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012, Legii cu privire la ajutorul de stat nr.139 din 15 iunie 2012 și actelor normative ale Consiliului Concurenței cu privire la ajutorul de stat.
    6. La evaluarea compatibilităţii ajutorului de stat Consiliul Concurenței va examina următoarele aspecte:
    a) diferențele dintre modelele economice pentru transportul feroviar și cele pentru alte moduri de transport;
    b) obiectivul de reechilibrare a modurilor de transport;
    c) situația concurențială de pe piață (gradul de integrare, potențialul de creștere, prezența concurenților, perspectivele de evoluție);
    d) termenul maxim de revizuire a deciziei de autorizare a măsurii de sprijin o dată la 5 ani.
    7. Evaluarea compatibilităţii ajutorului de stat pentru transportul feroviar prin analiza comparativă a efectelor negative asupra concurenţei şi efectelor pozitive ale ajutorului de stat porneşte de la contribuţia acestuia la îndeplinirea unor obiective bine stabilite de interes public. La compararea acestor efecte se ţine seama de impactul ajutorului asupra bunăstării sociale.
    8. În cazul finanțării infrastructurilor feroviare, se evaluează dacă accesul la infrastructura feroviară este deschis tuturor utilizatorilor potențiali în mod egal și nediscriminatoriu.
    9. Ajutoarele pentru achiziționarea și reînnoirea materialului rulant pot contribui la atingerea mai multor tipuri de obiective de interes public.
    10. Evaluarea ajutorului pentru modernizarea materialului rulant, pentru coordonarea transportului va fi efectuată conform normelor generale din domeniul ajutorului de stat.
    11. La evaluarea eligibilității cheltuielilor de achiziție a mijloacelor de transport, în vederea acordării ajutorului regional pentru investiții, se vor analiza caracteristicile din pct. 13 al prezentului Regulament.
    12. În procesul de evaluare a ajutoarelor pentru investiție și înlocuire se ia în considerare dacă ansamblul materialului rulant modernizat ca urmare a ajutorului este mai vechi de 15 ani.
    13. La analiza compatibilității ajutorului de stat se examinează dacă se întrunesc următoarele caracteristici cumulativ:
    a) materialul rulant este destinat exclusiv serviciilor de transport feroviar de călători într-o regiune specifică sau pentru o linie specifică deservind mai multe regiuni;
    b) materialul rulant rămîne destinat exclusiv regiunii specifice sau liniei specifice care traversează mai multe regiuni pentru care a beneficiat de ajutoare în timpul a cel puțin 10 ani;
    c) materialul rulant de înlocuire corespunde normelor de interoperabilitate, de siguranță și de mediu aplicabile rețelei în cauză;
    d) furnizorul de ajutor de stat demonstrează că proiectul contribuie la o strategie de dezvoltare regională coerentă.
    14. În procesul de evaluare se va ține cont dacă criteriul de eligibilitate se adaptează în cazul în care o subdiviziune de transport de marfă a unei întreprinderi de transport feroviar constituie o unitate economică durabilă și coerentă, care va fi separată juridic de restul întreprinderii în cadrul restructurării şi care se confruntă cu aşa dificultăţi încît ar fi reprezentat un beneficiar aflat în dificultate.
    15. Consiliul Concurenței va examina dacă entitatea economică durabilă și coerentă reunește totalitatea activităților de transport de marfă ale întreprinderii de transport feroviar, din punct de vedere industrial, comercial, contabil și financiar. Se va evalua dacă entității economice i se poate repartiza un nivel de pierderi și un nivel de fonduri proprii sau de capital care să reflecte în mod suficient realitatea economică a situației cu care se confruntă această subdiviziune.
    16. La evaluarea dacă o subdiviziune se află în dificultate se ia în considerare capacitatea restului întreprinderii de transport feroviar de a asigura redresarea subdiviziunii care urmează să fie restructurată.
    17. Se examinează dacă restructurarea va permite faptul ca activitatea de transport de marfă să se transforme într-o activitate competitivă în contextul unei piețe deschise.
    18. Acordarea repetată a ajutorului de stat pentru restructurare, în perioada termenului de prescripție, se evaluează negativ, cu excepția ajutorului acordat în vederea restructurării subdiviziunii transport de marfă a întreprinderii de transport feroviar.
    19. La evaluarea ajutorului de stat pentru coordonarea transportului au prioritate următoarele forme de ajutoare:
    a) ajutoare pentru utilizarea infrastructurii feroviare, cu excepția celor care oferă servicii de transport bazate pe alte moduri de transport;
    b) ajutoare pentru reducerea externalităților negative, care sunt destinate transferului de la un tip de transport către calea ferată;
    c) ajutoare care favorizează interoperabilitatea;
    d) ajutoare pentru cercetare și dezvoltare.
    20. Consiliul Concurenței va evalua ajutoarele de stat care sunt stabilite pe baza următoarelor elemente:
    a) costurile eligibile sunt costurile de utilizare a infrastructurilor feroviare suportate de transportul feroviar;
    b) costurile eligibile reprezintă partea din externalitățile negative care poate fi evitată prin utilizarea transportului feroviar, față de alte tipuri de transport.
    21. În procesul de evaluare a ajutorului pentru utilizarea infrastructurilor feroviare și a ajutorului pentru reducerea externalităților negative se va examina analiza comparativă a costurilor efectuată de furnizor cuantificată între transportul feroviar și opțiunile alternative bazate pe alte moduri de transport.
    22. În cazul ajutoarelor pentru interoperabilitate, pentru coordonarea transportului, costurile eligibile evaluate sunt toate investițiile pentru instalarea de noi sisteme de siguranță și interoperabilitate sau pentru reducerea poluării sonore, atît la infrastructurile feroviare, cît și la materialul rulant.
    23. În cazul ajutoarelor pentru utilizarea infrastructurilor feroviare și în cel al ajutoarelor pentru reducerea externalităților negative, ajutorul va fi evaluat după criteriul compensării costurilor de oportunitate legate de utilizarea cu precădere a transportului feroviar în locul altui mod de transport mai poluant.
    24. La evaluarea ajutorului de stat se va ține seama de criteriul privind efectul stimulativ al ajutorului pentru transferul de la un tip de transport către calea ferată.
    25. În procesul de evaluare a ajutorului se va analiza efectul ajutorului în prețul cerut călătorilor sau expeditorilor, la acest nivel efectuîndu-se alegerea între calea ferată și modurile de transport mai poluante.
    26. În cazul ajutoarelor pentru utilizarea infrastructurii feroviare și pentru reducerea externalităților negative, se va analiza criteriul privind perspectivele realiste de menținere a traficului transferat către calea ferată pentru ca ajutorul să ducă la un transfer durabil de trafic.
    27. În procesul de evaluare a ajutoarelor de stat pentru cercetare și dezvoltare se analizează posibilitatea acordării ajutoarelor pentru cercetarea în domeniul sistemelor și al tehnologiilor de transport mai economice.
    28. La evaluarea ajutoarelor cu finalități diferite care se referă la aceleași costuri eligibile, se ia în vedere aplicarea plafonului maxim al ajutorului.
    29. La evaluarea ajutoarelor de stat, se va ține cont că întreprinderile feroviare pot beneficia de alte tipuri de ajutor respectînd intensitățile maxime ale ajutorului de stat în cazul cumulării ajutoarelor.
    30. Consiliul Concurenţei monitorizează ajutoarele de stat existente, evaluate în temeiul prezentului Regulament, în conformitate cu prevederile actului normativ privind forma de notificare, procedura de examinare şi adoptare a deciziilor cu privire la ajutorul de stat.
    31. Raportarea ajutoarelor de stat evaluate în temeiul prezentului Regulament se va efectua în conformitate cu prevederile actului normativ cu privire la Registrul ajutoarelor de stat sau în conformitate cu decizia de autorizare a ajutorului de stat adoptată de Consiliul Concurenţei.


    1. Terenuri;
    2. Linii de cale ferată și terasamente:
    a) rambleuri, excavații, drenuri și rigole, șanțuri de zidărie, apeducte, ziduri de acoperire, plantații pentru protecția pantelor;
    b) peroane pentru mărfuri și călători, inclusiv în gări pentru călători și în terminale de marfă;
    c) acostamente și piste;
    d) ziduri de împrejmuire, garduri vii, parapete și garduri;
    e) benzi de protecție împotriva incendiilor;
    f) dispozitive de încălzire a macazurilor; puncte de încrucișare;
    g) ecrane de protecție împotriva zăpezii.
    3. Construcții:
    a) poduri, apeducte și alte pasaje superioare, tuneluri, excavații acoperite și alte pasaje inferioare;
    b) pereți de susținere și structuri de protecție împotriva avalanșelor, a căderilor de pietre.
    4. Treceri de nivel, inclusiv instalații destinate asigurării siguranței traficului rutier;
    5. Suprastructuri:
    a) șine, șine cu șanț și contrașine;
    b) traverse și longrine, materiale mici de asamblare pentru calea principală, balast, inclusiv pietriș și nisip;
    c) macazuri, puncte de încrucișare;
    d) plăci turnante și transbordoare (cu excepţia celor rezervate exclusiv pentru locomotive).
    6. Căi de acces pentru călători și mărfuri, inclusiv acces pe șosea și acces pentru pietoni care vin și pleacă pe jos;
    7. Instalații de siguranță, de semnalizare și de telecomunicații de pe calea deschisă, din stații și triaje, inclusiv instalații de producere, transformare și distribuție a curentului electric pentru semnalizare și telecomunicații;
    a) clădiri afectate pentru aceste instalații sau dispozitive;
    b) frîne de cale.
    8. Instalații de iluminat pentru trafic și siguranța acestuia;
    9. Instalații de transformare și transport ale energiei electrice pentru tracțiunea trenurilor;
    a) substații, cabluri de alimentare dintre substații și firele de contact, linii de contact cu suspensie catenară și suporturi;
    b) a treia șină cu suporturi.
    10. Clădirile folosite de departamentul de infrastructură feroviară
    [Anexa nr.10 introdusă prin HCC4 din 29.09.16, MO149-154/12.05.17 art.866]