Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Regulamentul cu privire la asanarea, reorganizarea şi lichidarea întreprinderilor insolvabile (se anexează).
    2. Ministerele şi departamentele de ramură, alte organe ale administraţiei de stat în termen de o lună vor efectua analiza economico-financiară a stării întreprinderilor din sfera lor de administrare, vor întocmi şi, începînd cu 15 noiembrie 1994, vor ţine la zi lista întreprinderilor insolvabile.
    Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat în termen de pînă la 1 decembrie 1994 va întocmi şi va ţine la zi lista generală a întreprinderilor insolvabile din Republica Moldova.
    3. Ministerele şi departamentele de ramură, alte organe ale administraţiei de stat, iar în caz de necesitate - împreună cu Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat şi de comun acord cu Ministerul Economiei şi Ministerul Finantelor - după includerea unităţii respective în lista întreprinderilor insolvabile:
    a) în termen de două săptămîni vor soluţiona chestiunea privind dizolvarea consiliului de administraţie şi eliberarea din funcţie a conducătorului întreprinderii insolvabile ca fiind inapt pentru funcţia exercitată şi vor desemna:
    la întreprinderile ce urmează să fie asanate - pe baze contractuale şi prin concurs - un manager-conducător al întreprinderii, precum şi, după caz, un nou consiliu de administraţie;
    la intreprinderile ce urmează să fie reorganizate sau lichidate şi vîndute - o persoană de încredere printr-un contract de gestiune;
    b) în termen de o lună vor elabora şi aproba:
    pentru întreprinderile supuse asanării - Programul de asanare (planul-business);
    pentru întreprinderile supuse reorganizării fără modificarea tipului de proprietate - planurile de reorganizare;
    c) în termen de două săptămîni vor asigura depunerea la Arbitraj a cererii de intentare a acţiunii cu privire la faliment - în cazul întreprinderilor insolvabile supuse lichidării şi vînzării contra mijloace băneşti.
    [Pct.4 abrogat prin HG692 din 24.07.97]
    [Pct.4 în redacţia HG6 din 04.01.95]
    [Pct.5 abrogat prin HG692 din 24.07.97]
    [Pct. 5 modificat prin HG6 din 04.01.95]
    [Pct.4-5 abrogate, celelalte renumerotate prin HG635 din 06.07.99]
    [Pct.4 abrogat prin HG208 din 03.03.2000]
    5. Ministerul Învăţămintului, în comun cu centrele de business va organiza în instituţiile de învăţămînt, începînd cu anul de învăţămînt curent, instruirea şi perfecţionarea managerilor-conducători de întreprinderi.
    6. Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat, ministerele şi departamentele de ramură în termen de o lună vor crea în structura aparatelor centrale subdiviziuni specializate pentru munca cu întreprinderile insolvabile.
    7. Se recomandă Arbitrajului Republicii Moldova să examineze în mod operativ cererile persoanelor de încredere ale întreprinderilor insolvabile pentru intentarea acţiunilor cu privire la faliment
    [Pct.10 abrogat prin HG1187 din 24.12.97]
    8. Se stabileşte că persoanei de încredere şi membrilor comisiei de lichidare a întreprinderii insolvabile li se plăteşte salariul, precum şi, în caz de necesitate, li se acoperă cheltuielile pentru deplasări la locul de muncă de bază (anterior). Pe lîngă aceasta, persoanei de încredere şi membrilor comisiei de lichidare li se garantează o indemnizaţie lunară:
    persoanei de încredere - în mărime de 50% din salariul mediu lunar (calculat din ultimele 3 luni) al conducătorului (directorului) întreprinderii respective, care se plăteşte din mijloacele fondului de remunerare a muncii al întreprinderii insolvabile ce urmează a fi reorganizată sau din mijloacele provenite în urma lichidării ( vînzării patrimoniului ) întreprinderii insolvabile, iar membrilor comisiei de lichidare - în mărime de 50% din salariul lor mediu lunar (calculat din ultimele 3 luni) din mijloacele provenite în urma vînzării patrimoniului întreprinderii lichidate.
    [Pct.8 (11) (13) introdus prin HG6 din 04.01.95]

    PRIM-MINISTRU
    AL REPUBLICII MOLDOVA                                         Andrei SANGHELI

    Chişinău, 13 octombrie 1994
    Nr. 761

    Prezentul Regulament cu privire la asanarea, reorganizarea şi lichidarea întreprinderilor insolvabile (în continuare - Regulamentul) este elaborat în conformitate cu legile "Cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi", "Cu privire la faliment" şi "Cu privire la privatizare" şi stabileste modul de determinare a insolvabilităţii întreprinderilor şi procedura asanării, reorganizării şi lichidării lor.
    2. Prezentul Regulament vizează întreprinderile de stat, precum şi întreprinderile cu alte forme organizaţional-juridice, în care cota proprietăţii de stat depăşesşte 50 la sută.
    3. În prezentul Regulament sînt utilizate următoarele noţiuni principale:
    întreprindere insolvabilă - întreprinderea care din cauza gestiunii şi administrării defectuoase (ineficiente) nu este în stare să-şi achite creanţele;
    asanarea întreprinderii - sistem de măsuri pentru îmbunătăţirea situaţiei financiare a întreprinderii în scopul evitării falimentului ei;
    reorganizarea întreprinderii - fuzionarea, asocierea, scindarea, separarea, transformarea ei în altă formă organizaţional-juridică;
    lichidarea întreprinderii - închiderea întreprinderii şi vinzarea bunurilor ei;
    întreprindere falită - întreprindere insolvabilă, care prin decizia Arbitrajului a fost declarată falită.
    4. Pentru determinarea insolvabilităţii întreprinderii se face analiza situaţiei financiare, se estimează balanţa ei, aplicîndu-se următorii indici principali:
    coeficientul lichidităţii curente ce atestă asigurarea întreprinderii cu mijloacele circulante, necesare pentru desfăsurarea activităţii economice şi stingerea la timp a obligaţiunilor scadente ale întreprinderii;
    coeficientul de asigurare cu mijloace proprii ce atestă existenţa mijloacelor circulante proprii ale întreprinderii, necesare pentru stabilitatea ei financiară;
    coeficientul refacerii (pierderii) solvabilităţii, ce determină posibilităţile reale ale întreprinderii pentru a-şi reface sau a-şi pierde solvabilitatea în decursul unei anumite perioade.
    5. Coeficientul lichidităţii curente se calculează ca raportul dintre valoarea reală a mijloacelor circulante disponibile sub formă de rezerve de producţie, producţie finită, mijloace băneşti, datorii debitoare şi alte active circulante şi obligaţiunile scadente ale întreprinderii sub formă de credite bancare pe termen scurt, împrumuturi pe termen scurt şi diverse datorii creditoare.
    Formula de calculare a coeficientului lichidităţii curente
    Notă: în paranteze sînt date codurile rîndurilor din balanţa întreprinderii.
    La calcularea coeficientului lichidităţii valoarea acestuia poate fi determinată ca valoare finală sau ca valoare medie pentru perioada gestionară. În acest caz, la calcularea fiecărei valori din formulă se ia valoarea medie, dedusă din semisuma valorilor articolelor balantei de la începutul şi sfîrşitul perioadei gestionare.
    6. Coeficientul de asigurare cu mijloace circulante proprii se calculează ca diferenţa dintre volumele surselor de mijloace proprii şi valoarea reală a fondurilor fixe şi a altor active extracirculante, raportată la valoarea reală a mijloacelor circulante ale întreprinderii sub formă de rezerve de producţie, producţie nefinisată, producţie finită, mijloace băneşti, datorii debitoare şi alte active circulante.
    Formula de calculare a coeficientului de asigurare cu mijloace proprii (Camp)
    Notă: Dacă la calcularea coeficientului de asigurare a activelor circulante cu mijloace proprii diferenţa dintre valorile mijloacelor proprii şi cele ale activelor extracirculante este egală cu 0 sau chiar este sub 0, valoarea coeficientului se consideră egală cu 0.
    7. Coeficientul de refacere (pierdere) a solvabilităţii se determină prin raportarea coeficientului calculat al lichidităţii curente la mărimea stabilită a acestuia. Coeficientul calculat al lichidităţii curente este suma mărimii reale a coeficientului lichidităţii curente la finele perioadei gestionare şi a valorii ce indică modificările acestui coeficient în intervalul dintre finele şi începutul perioadei gestionare, recalculată pentru perioada stabilită de refacere (pierdere) a solvabilitătii.
    Lnorm. - este coeficientul normativ;
    T - termenul refacerii (perioada gestionară);
    Lînceput. şi Lfin. - valoarea lichidităţii la începutul şi finele perioadei gestionare.
    Coeficientul de refacere atestă tendinţa de modificare a coeficientului lichidităţii, reieşind din cifra de creştere a lui în ultima perioadă gestionară.
    În timpul refacerii mărimea lichidităţii curente în dependentă de cifra modificării devine mai mare sau egală, ori mai mică decît mărimea normativă a lichidităţii (Lnorm.), iar Cref., respectiv, mai mare sau mai mică de 1.
    Mărimile normative ale coeficienţilor Lnorm. şi Camp trebuie să fie precizate ţinîndu-se cont de starea reală a agenţilor economici.
    8. Structura balanţei este considerată nesatisfăcătoare, iar intreprinderea - insolvabilă in următoarele situatii cind:
    valoarea coeficientului lichidităţii curente la finele perioadei gestionare este mai mică de 1;
    valoarea coeficientului asigurării cu mijloace proprii la finele perioadei gestionare este mai mică de 0,1.
    9. În cazul cînd există temeiurile specificate la punctul 8 pentru recunoasterea structurii balanţei drept nesatisfăcătoare, dacă coeficientul de refacere (pierdere) a solvabilităţii, calculat din durata perioadei de refacere a solvabilităţii egală cu sase luni şi mărimea stabilită a coeficientului lichidităţii curente egală cu unu sau este mai mare de 1, se poate statua că întreprinderea are posibilităţi reale de a-şi reface solvabilitatea.
    În cazul cînd lipsesc temeiurile specificate la punctul 8 pentru recunoaşterea structurii balanţei drept nesatisfăcătoare, dacă coeficientul de refacere (pierdere) a solvabilităţii, calculat din durata perioadei de refacere a solvabilităţii egală cu trei luni şi mărimea stabilită a coeficientului lichidităţii curente este mai mică de 1, se poate statua că în timpul proxim întreprinderea nu-şi va putea onora obligaţiunile faţă de creditori (şi-a pierdut solvabilitatea).
    10. Sistemul de criterii poate fi extins. Aceasta este necesar mai ales pentru întreprinderile agricole şi cele din ramurile de prelucrare, cu ciclu de producţie sezonier sau în care procesul tehnologic se desfăsoară pe parcursul întregului an. În acest caz, s-ar putea include coeficientul capitalului circulant net ce permite determinarea mărimii reale a activelor circulante în funcţiune, normele privind structura activelor circulante şi corelaţia dintre sumele creditare şi cele debitoare. În cazul întreprinderilor ce funcţionează normal, ultimul indice trebuie să fie aproximativ 1. În aceste scopuri se efectuează analiza expresă a activităţii de producţie şi administrare a întreprinderii, ce va scoate în evidenţă următoarele aspecte:
    forma de proprietate, structura întreprinderii, forma ei organizaţional-juridică;
    situaţia financiară a întreprinderii;
    potenţialul de producţie al întreprinderii;
    relatiile de cooperare si desfacere a productiei;
    munca, personalul intreprinderii, salariul;
    infrastructura socială a întreprinderii;
    influenţa activităţii de producţie a îtreprinderii asupra stării ecologice a regiunii;
    estimările comisiei privind scoaterea îtreprinderii din starea de insolvabilitate.
    Analiza efectuată cu aplicarea indicilor enumerati mai sus permite luarea unei decizii definitive privind insolvabilitatea întreprinderii.
    11. Ministerele şi epartamentele de ramură, alte organe ale administraţei de stat (în continuare - organele ramurale de administrare) analizează trimestrial starea economico-financiară a întreprinderilor din sfera lor de activitate şi, conform indicilor (criteriilor) pentru determinarea întreprinderilor insolvabile, întocmesc şi completează lista întreprinderilor insolvabile (în continuare - Lista), ce se compune din două părţi.
    Partea întii a Listei cuprinde întreprinderile insolvabile supuse asanării.
    Partea a doua a Listei cuprinde întreprinderile ce manifestă semne vădite de faliment, asanarea cărora nu este raţională din punct de vedere economic şi care urmează să fie reorganizate sau lichidate.
    12. În cazul întreprinderilor ce nu fac parte din structura organelor ramurale de administrare toate funcţiile privind asanarea, reorganizarea şi lichidarea întreprinderilor insolvabile conform prezentului Regulament le exercită Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat.
    13. Pentru fiecare întreprindere, ce urmează să fie înclusă în Listă, organele ramurale de administrare întocmesc avize argumentate, pe care le anexează la Listă.
    14. În Listă nu se includ întreprinderile, despre care s-a anunţat în presă că vor fi privatizate integral contra bonuri patrimoniale.
    15. Organele ramurale de administrare prezintă sistematic listele respective la Ministerul Privatizării si Administrării Proprietătii de Stat pentru intocmirea Listei generale a intreprinderilor insolvabile din Republica Moldova.
    16. Odată cu includerea întreprinderii în Listă, organele ramurale de administrare soluţionează chestiunea dizolvării consiliului de administraţie, precum şi a eliberării din funcţie a conducătorului întreprinderii insolvabile ca fiind inapt pentru funcţia exercitată şi desemnează:
    prin concurs, un manager-conducător si, în caz de necesitate, consiliul de administratie al întreprinderii insolvabile, supuse asanării şi incluse în partea întii a Listei;
    o persoană de încredere, printr-un contract de gestiune a întreprinderii insolvabile, incluse în partea a doua a Listei, pînă la reorganizarea sau lichidarea acestei întreprinderi.
    La întreprinderile în care cota proprietăţii de stat depăşeşte 50%, desemnarea conducătorilor se efectuează de către organele ramurale de administrare, în comun cu Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat, în cadrul adunărilor generale ale acţionarilor (asociaţilor).
    17. Organele ramurale de administrare, în comun cu administraţia întreprinderilor insolvabile, incluse în partea întii a Listei şi supuse asanării, elaborează pentru fiecare din ele programul de asanare (planul-business), ce prevede un complex de măsuri pentru fortificarea situatţiei financiare şi refacerea solvabilităţii întreprinderii.
    18. Programul de asanare (planul-business) cuprinde:
    acordarea asistenţei financiare de stat;
    optimizarea organizării, structurii producţiei şi a gestiunii întreprinderii;
    schimbarea genurilor de activitate;
    aplicarea noilor tehnologii cu consum redus de resurse;
    transmiterea în proprietate municipală sau accelerarea privatizării obiectelor de menire social-culturală şi comunală, precum şi a construcţiilor nefinisate;
    interzicerea calculării şi plătirii dividendelor şi premiilor pe tot termenul de asanare;
    alte măsuri.
    19. Programul de asanare (planul-business) a întreprinderii insolvabile se elaborează pe un termen de pînă la un an şi se aprobă de către conducătorul organului ramural de administrare.
    20. Asistenţa financiară de stat se acordă întreprinderilor insolvabile, supuse asanării, din contul mijloacelor Fondului republican de privatizare pe lîngă Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat.
    Sursele de acordare a asistenţei financiare de stat sînt mijloacele băneşti defalcate de către întreprinderi în Fondul republican de privatizare sub formă de dividende pentru cota proprietăţii de stat şi de plăţi pentru proprietatea de stat arendată.
    21. Organele ramurale de administrare, Fondul republican de privatizare şi Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăşii de Stat exercită controlul, inclusiv cu implicarea auditorilor independenţi, asupra utilizării eficiente a mijloacelor alocate pentru asistenţa financiară de stat a întreprinderilor insolvabile. În cazul în care se constată utilizarea neadecvată sau ineficientă a mijloacelor de stat alocate sau cînd atingerea obiectivelor trasate este imposibilă, contractul se reziliază, iar măsurile respective ale programului se suspendă.
    22. Întreprinderile insolvabile, incluse în partea a doua a Listei, sînt reorganizate fără modificarea tipului de proprietate sau lichidate în corespundere cu decizia organului ramural de administrare, coordonată cu Ministerul Economiei, Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat şi cu organul respectiv al administraţiei publice locale.
    23. Organul ramural de administrare, în comun cu Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat, stabileşte modul şi termenele de reorganizare a întreprinderii insolvabile, elaborează şi realizează planul de reorganizare a acesteia.
    24. Reorganizarea întreprinderilor insolvabile fără modificarea tipului de proprietate poate fi efectuată în următoarele moduri:
    fuzionarea întreprinderilor, cînd toate drepturile patrimoniale şi obligaţiunile fiecăreia dintre ele sînt preluate de întreprinderea ce a apărut în rezultatul fuzionării;
    asocierea unei întreprinderi cu o altă întreprindere, cînd aceasta din urmă îşi asumă toate drepturile patrimoniale şi obligaţiunile întreprinderii asociate;
    scindarea întreprinderii, cţnd drepturile patrimoniale şi obligaţiunile întreprinderii reorganizate sînt preluate în cotele respective, specificate în actul (balanţa) de divizare, de întreprinderile apărute în rezultatul scindării;
    separarea de întreprindere a uneia sau cîtorva întreprinderi, cînd fiecare dintre ele preiau, în cotele respective specificate în actul (balanţa) de divizare, drepturile patrimoniale şi obligaţiunile întreprinderii reorganizate;
    transformarea întreprinderii de stat în altă formă organizaţional-juridică (societate pe acţiuni, întreprindere de arendă etc.), cînd toate drepturile patrimoniale şi obligaţiunile întreprinderii reorganizate trec la întreprinderea nou creată;
    transmiterea bunurilor (activelor) întreprinderii falite către alte unităţi pentru a majora ponderea în capitalul social a cotei proprietăţii de stat, cînd aceste unităti, preluînd bunurile (activele) în cotele respective specificate în actul (balanta) de divizare, îşi asumă drepturile patrimoniale şi obligaţiunile întreprinderii ce şi-a încetat activitatea.
    25. Pentru a-şi exercita funcţiile incredinţate în vederea restructurării întreprinderilor insolvabile fără a le modifica tipul de proprietate, organul ramural de administrare creează o comisie de reorganizare, care îşi va desfăşura activitatea sub conducerea persoanei de încredere, desemnate de întreprinderea respectivă.
    26. Dacă, potrivit avizului organelor ramurale de administrare, asanarea sau reorganizarea întreprinderilor insolvabile fără modificarea tipului de proprietate nu este raţională din punct de vedere economic sau măsurile de asanare şi reorganizare, operate anterior, nu s-au soldat cu rezultatele scontate, atunci atare întreprinderi sînt considerate falite şi urmează să fie lichidate şi (sau) comercializate contra mijloace băneşti.
    27. Procedura de faliment (adoptarea deciziilor privind lichidarea si comercializarea intreprinderilor insolvabile) nu poate fi înaintată fată de unităţile care, conform Programului de Stat de Privatizare în Republica Moldova, nu sînt supuse privatizării.
    28. Întreprinderile insolvabile pot fi declarate falite numai de către Arbitraj.
    29. Pentru ca întreprinderea insolvabilă să poată fi declarată falită, persoana de încredere a acesteia, la indicaţia organului ramural de administrare, va depune la Arbitraj o cerere pentru intentarea acţiunii de declarare a falimentului întreprinderii insolvabile.
    La cerere se anexează:
    lista creditorilor, inclusiv a deţinătorilor de gajuri;
    documentul de confirmare a gajului;
    bilanţul contabil desfăşurat al activelor şi pasivelor;
    expunerea amănunţită a datoriilor debitoare şi creditoare;
    raportul despre starea financiară;
    alte informaţii despre starea financiară şi patrimonială a întreprinderii în cauză.
    30. În baza cererii şi documentelor anexate ale întreprinderii insolvabile, Arbitrajul, în corespundere cu Legea cu privire la faliment, intentează acţiunea de declarare a falimentului şi decide asupra:
    publicării în presă a anunţului;
    avizării organelor şi organizaţiilor de resort;
    recunoaşterii drepturilor creditorilor, inclusiv ale deţinătorilor de gajuri, şi asupra termenului de convocare a adunării acestora;
    sechestrării activelor, conturilor şi documentelor întreprinderii insolvabile;
    interzicerii de a achita dividende, dobînzi, plăţi de rentă şi arendă, impozite pe bunuri şi venituri;
    suspendării altor acţiuni privind bunurile întreprinderii insolvabile, intentate anterior;
adoptării altor măsuri de rigoare în condiţiile legii.
    31. După expirarea a două luni din data publicării anuntului despre intentarea acţiunii cu privire la faliment, Arbitrajul stabileşte data examinării dosarului respectiv şi adoptă decizia cu privire la declararea falimentului întreprinderii insolvabile şi la lichidarea şi vînzarea ei contra mijloace băneşti.
    32. În cazul intentării acţiunii cu privire la falimentul întreprinderilor insolvabile, organul ramural de administrare, în comun cu Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat, instituie pentru fiece caz o comisie de lichidare, care, sub conducerea persoanei de încredere a unităţii lichidate elaborează şi realizează programul de lichidare a întreprinderii şi de vinzare a bunurilor ei proprietate de stat (planul de privatizare a obiectului).
    33. Comisia de lichidare a întreprinderii falite:
    inventariază bunurile întreprinderii;
    stabileşte pretul iniţial de desfacere a bunurilor, antrenînd în aceste lucrări experţi independenţi;
    desfăşoară munca de percepere a datoriilor debitoare;
    precizează pretenţiile creditorilor şi conţinutul revendicărilor, înaintate întreprinderii;
    ia decizii privind rezilierea contractelor economice încheiate sau continuarea executării lor;
    întocmeste balanta de lichidare;
    exercită şi alte funcţii în corespundere cu Legea cu privire la faliment şi legislaţia despre privatizare referitoare la pregătirea întreprinderii pentru comercializarea contra mijloace bănesti.
    34. Estimarea valorii proprietăţii întreprinderilor falite se face în corespundere cu Indicaţiile metodice privind estimarea valorii bunurilor întreprinderilor şi organizaţiilor din Republica Moldova, aprobate prin Hotărirea Guvernului Republicii Moldova nr. 293 din 30 aprilie 1992, ţinindu-se cont de modificările şi completările ulterioare ale acesteia.
    35. Vînzarea la licitaţie (prin concurs) a bunurilor întreprinderilor falite este organizată şi derulată de Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat în conformitate cu legislaţia şi actele normative privind privatizarea contra mijloace băneşti.
    36. La scoaterea în vînzare a întreprinderii falite, obiectul comercializării îl constituie ansamblul patrimonial unic al acesteia, în componenţa căruia se includ toate bunurile de care dispune unitatea în cauză, precum şi bunurile ei amanetate.
    37. La licitaţia (concursul) întreprinderilor falite se acordă prioritate ofertanţilor care acceptă:
    stingerea parţială (nu mai putin de 20 procente) a datoriei restante de creditor;
    menţinerea în profilul ei a tipurilor convenite de producţie (lucrări, servicii);
    investiţiile contractate.
    38. Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat, de comun acord cu organul ramural de administrare şi Ministerul Economiei, adoptă decizia cu privire la comercializarea în ansamblu şi (sau) pe părţi (pe loturi) a bunurilor (activelor) întreprinderii respective la licitaţie (concurs).
    39. Divizarea patrimoniului întreprinderii falite pe loturi pentru a fi realizate se efectuează reieşind din necesitatea menţinerii structurilor de producţie ale întreprinderii conform priorităţilor ramurale din oportunitătţle de reprofilare a acestor structuri şi de organizare a fabricării producţiei finite.
    40. În cazul comercializării pe părţi (pe loturi) a bunurilor (activelor) întreprinderii falite condiţiile licitaţiei nu suportă modificări.
    41. Mijloacele băneşti încasate din comercializarea întreprinderilor falite se distribuie în următoarea ordine:
    acoperirea cheltuielilor suportate la desfacerea bunurilor întreprinderii falite şi a cheltuielilor de judecată privind declararea falimentului.
    achitarea datoriilor salariale fată de lucrători, plata pensiilor şi indemnizaţiilor;
    achitarea datoriei şi obligaţiunilor faţă de buget;
    satisfacerea cerinţelor (pretenţiilor) creditorilor;
    satisfacerea cerinţelor posesorilor de obligaţii;
    satisfacerea cerinţelor posesorilor de acţiuni privilegiate şi simple.
    42. Soldul de mijloace băneşti se transferă Fondului republican de privatizare pentru a fi utilizat la asanarea întreprinderilor insolvabile.
    43. Mijloacele băneşti, încasate din comercializarea întreprinderilor falite cu o cotă a proprietăţii de stat de peste 50 la sută, sînt distribuite proporţional cu ponderea în patrimoniul întreprinderii a proprietăţii private şi a celei de stat.
    44. La lichidarea şi comercializarea întreprinderii falite se efectuează capitalizarea plăţilor pe unitate de timp, ce trebuie să fie achitate de această întreprindere în cazul traumării lucrătorului, prejudicierii sănătăţii sau decesului acestuia.
    45. Organul ramural de administrare va informa în termen de trei zile despre vînzarea întreprinderii falite subdiviziunea competentă a Agenția Servicii Publice, indicind mărimea capitalului statutar, cota proprietăţii de stat şi forma organizaţional-juridică a întreprinderii lichidate.
    [Pct.45 modificat prin HG327 din 17.04.18, MO126-132/20.04.18 art.369]
    [Pct.45 modificat prin HG693 din 17.11.09, MO171-172/27.11.09 art.816]
    [Pct.45 modificat prin HG30/10.01.06, MO13/24.01.06 art.85]