MODIFICAT
    HG1166 din 28.11.18, MO513-525/28.12.18 art.1346; în vigoare 28.12.18
    HG327 din 17.04.18, MO126-132/20.04.18 art.369
    HG962 din 08.08.16, MO265-276/19.08.16 art.1046
    HG998 din 19.10.10, MO211-212/29.10.10 art.1108
    HG389 din 17.05.10, MO78-80/21.05.10 art.460

    HG189 din 20.02.07, MO29-31/02.03.07 art.204

    HG30 din 10.01.06, MO13-15/24.01.06 art.85

    HG676 din 11.07.05, MO95-97/15.07.05 art.733

    NOTĂ:
    cuvintele „Registrul de stat al unităților administrativ-teritoriale și al străzilor din localitățile de pe teritoriul Moldovei”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „Registrul de stat al unităților administrativ-teritoriale și al adreselor”, la forma gramaticală corespunzătoare;
    cuvintele „cooperativa de construcție a garajelor”, la orice formă gramaticală, se exclud;
    cuvîntul „stradă”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „arteră de circulație” , la forma gramaticală corespunzătoare;
    cuvintele „liniile axiale ale străzilor” se substituie cu cuvintele „axele arterei de circulație”;
    cuvintele „segment de stradă” , la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „segmentul arterei de circulație”, la forma gramaticală corespunzătoare;
    cuvintele „conturul clădirii”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „punctul de adresă al clădirii” , la forma gramaticală corespunzătoare;
    cuvintele „punct de referință al adresei construcției”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „punctul de adresă al clădirii”, la forma gramaticală corespunzătoare;
    cuvintele „punct de referință al adresei încăperii izolate”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „adresa încăperii izolate”, la forma gramaticală corespunzătoare;
    cuvintele „numărul poștal”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „numărul de adresă”, la forma gramaticală corespunzătoare;
    cuvintele „Ministerul Construcțiilor și Dezvoltării Regionale”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „Administrația de Stat a Drumurilor”, la forma gramaticală corespunzătoare prin HG1166 din 28.11.18, MO513-525/28.12.18 art.1346; în vigoare 28.12.18
    În tot textul anexelor, sintagmele „Întreprinderea de stat specializată în Cadastru” şi „Întreprinderea de Stat „Cadastru” se substituie cu sintagma „Agenţia Servicii Publice”, sintagma „filialele întreprinderii” – cu sintagma „subdiviziunile sale competente”, sintagma „oficiul cadastral teritorial” – cu sintagma „subdiviziunea competentă a Agenţiei Servicii Publice” prin HG327 din 17.04.18, MO126-132/20.04.18 art.369
    În anexa nr. 1 sintagma „Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor” se substituie cu sintagma „Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor” prin HG962 din 08.08.16, MO265-276/19.08.16 art.1046
    În titlu şi în textul anexei, cuvîntul „Concepţia” se substituie prin cuvintele „Conceptul tehnic al”, la cazul gramatical respectiv prin HG998 din 19.10.10, MO211-212/29.10.10 art.1108
    În tot textul Hotărîrii şi al anexelor, sintagma „Agenţia Construcţii si Dezvoltare a Teritoriului” se substituie prin sintagma „Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale”, la cazul gramatical respectiv prin HG998 din 998 din 19.10.10, MO211-212/29.10.10 art.1108
    În hotărîre şi anexa nr. 1 la aceasta, sintagma „Ministerul Dezvoltării Informaţionale” se substituie cu sintagma „Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor”, la cazul gramatical corespunzător prin HG389 din 17.05.10, MO78-80/21.05.10 art.460.

    Întru executarea Legii cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25 februarie 1998 şi în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.1415 din 19 decembrie 2001 cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare social-economică a Republicii Moldova pe termen mediu pînă în anul 2005, precum şi în scopul creării unei baze unice organizaţionale şi informaţionale pentru evidenţa şi identificarea centralizată şi uniformă a unităţilor administrativ-teritoriale, localităţilor, străzilor şi adreselor obiectelor din teritoriul Moldovei, pentru utilizarea ulterioară a informaţiei în sistemele informaţionale de stat, Guvernul HOTĂRĂŞTE:

    1. Se aprobă:

    Conceptul tehnic al Sistemului informaţional automatizat "Registrul de stat al unităților administrativ-teritoriale și al adreselor", conform anexei nr.1;  

    Regulamentul cu privire la Registrul de stat al unităților administrativ-teritoriale și al adreselor", conform anexei nr.2.
    Planul de acţiuni şi mijloacele financiare pentru crearea Sistemului informaţional automatizat „Registrul de stat al unităților administrativ-teritoriale și al adreselor”, conform anexei 3.
    [Pct.1 modificat prin HG998 din 19.10.10, MO211-212/29.10.10 art.1108]

    2. Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru:
    va întreprinde măsurile necesare pentru realizarea în termen a acţiunilor planificate, prezentînd, semestrial, Guvernului informaţia de rigoare;
    în perioada 2010–2013, în comun cu autorităţile administraţiei publice locale, vor organiza lucrările de întocmire a planurilor hotarelor întovărăşirilor pomicole şi înregistrarea acestora.

    [Pct.2 în redacţia HG998 din 19.10.10, MO211-212/29.10.10 art.1108]

    3. Autorităţile administraţiei publice locale, în termen de trei luni de la solicitarea deţinătorului Registrului de stat al unităților administrativ-teritoriale și al adreselor, vor prezenta decizia privind instituirea denumirii străzilor şi planul de adresă, întocmit  în modul stabilit.

Anexa nr.1

la Hotărîrea Guvernului nr. 1518

din 17 decembrie 2003

Conceptul tehnic al

Sistemului informaţional automatizat "Registrul de stat al unităților
administrativ-teritoriale și al adreselor"

Introducere

    Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova serveşte drept bază pentru stabilirea adreselor poştale tradiţionale şi este un sistem uzual de identificare a obiectelor şi subiectelor. Tradiţional, adresa reprezintă o totalitate a denumirilor ţării, unităţii administrativ-teritoriale, localităţii, străzii, numărului clădirii şi apartamentului (încăperii izolate). În acest mod adresa se utiliza în fişierele ţinute manual. Totodată, pentru fiecare obiect de evidenţă în parte, adresa se scria pe deplin şi citeţ. Aceasta însemna că:

    numărul clădirii se dubla pentru toate apartamentele (oficii, încăperi izolate etc.);

    denumirea străzii se dubla pentru toate apartamentele clădirilor amplasate pe artera de circulație respectivă;

    denumirea localităţii se dubla pentru toate apartamentele şi construcţiile separate din localitate;

    denumirea unităţii administrativ-teritoriale se dubla pentru toate apartamentele şi construcţiile separate din localităţile unităţii administrativ-teritoriale;

    denumirea ţării se dubla pentru toarte apartamentele şi construcţiile separate ale tuturor localităţilor.

    Reprezentarea adreselor în sistemele informaţionale a evoluat de la reproducerea directă a cartotecii "manuale" tradiţionale pînă la utilizarea clasificatorilor special elaboraţi.

    În primul caz, ca şi în cartotecile ţinute pe suport de hîrtie, exista un surplus de date. La introducerea adreselor în bazele de date ale sistemelor automatizate, practic, era imposibilă scrierea lor uniformă, ceea ce făcea irealizabilă căutarea completă a înscrierilor despre o singură clădire, arteră de circulație, localitate sau unitate administrativ-teritorială.

    Trecerea la utilizarea clasificatorilor a permis, concomitent, înlăturarea surplusului de date şi obţinerea unei uniformităţi în scrierea adreselor şi, în baza caracterului unitar de prezentare a adreselor, căutarea completă a înscrierilor.

    S-au răspîndit clasificatorii cu structură ierarhică. Structura ierarhică permite prezentarea adresei complete prin următoarea totalitate de cîmpuri informaţionale:

    codul de identificare al străzii + numărul construcţiei + numărul apartamentului.

    Selectarea structurii ierarhice pentru clasificatorii de străzi ai localităţilor a fost dictată de organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova. Clasificatorii de acest tip sînt concreţi, siguri, simpli şi economi în proiectare şi exploatare. Însă au un singur neajuns: sînt nestabili la modificările din structurile descrise. De aceea, la selectarea structurii clasificatorului este necesar de a lua în considerare nu numai structura obiectului de modelare, dar şi posibila modificare a lui (obiectului).

    Clasificatorii organizării administrativ-teritoriale şi ai străzilor din localităţi, utilizaţi în prezent în sistemele informaţionale departamentale, s-au creat autonom şi separat de procesele similare din alte departamente.

    Clasificatorii organizării administrativ-teritoriale a Moldovei şi denumirea străzilor, localităţilor, care se utilizează în sistemele informaţionale departamentale, nu corespund destinaţiei atît la capitolul ţinerii lor, nivelului juridic al informaţiei introduse, stabilităţii faţă de modificările din structurile administrative descrise, cît şi a tehnologiilor utilizate.

    În aceste condiţii destul de complexe a apărut necesitatea creării unui sistem informaţional automatizat unic de stat (în continuare - sistem), care să descrie toate elementele organizării administrativ-teritoriale (unităţile administrativ-teritoriale şi localităţile) şi planurile de adrese ale localităţilor (sectoarele administrative, străzile, construcţiile, încăperile izolate). Principiul de bază de întocmire a prezentului sistem trebuie să devină identificarea unică şi invariabilă a fiecărui obiect luat la evidenţă. Fiecare înscriere într-un astfel de sistem trebuie să se facă numai în baza documentelor juridice şi în conformitate cu regulamentul special. Baza de date, pînă la un anumit nivel, trebuie să conţină rechizitele documentelor juridice, în temeiul cărora se fac înscrierile. Structura datelor trebuie să fie optimizată conform structurii datelor textuale şi grafice.

    Din punct de vedere structural, sistemul trebuie să fie prezentat ca o totalitate a două subsisteme. Primului subsistem, din punct de vedere juridic, i se atribuie statut de Registru, care trebuie să conţină elementele organizării administrativ-teritoriale a Moldovei. Al doilea subsistem funcţionează la nivel de clasificator şi conţine compartimentul de adrese ale obiectelor infrastructurii urbane (străzi, construcţii, încăperi izolate). Localitatea constituie veriga comună pentru ambele subsisteme.

    Particularitatea sistemului este reprezentarea spaţială a obiectelor luate la evidenţă sub formă de strat al hărţii electronice, care include hotarele Moldovei, unităţilor administrativ-teritoriale şi localităţilor, axele arterei de circulație şi segmentele lor, punctele de adresă al clădirii şi alte obiecte ale infrastructurii urbane şi rurale, care au adrese individuale.

Capitolul I.

Noţiuni generale

    1. Definiţia sistemului

    Sistemul informaţional automatizat "Registrul de stat al unităților administrativ-teritoriale și al adreselor" (în continuare - Registru), constituie o parte componentă a Sistemului informaţional geografic naţional şi reprezintă clasificatorul automatizat al unităţilor administrativ-teritoriale (raioane, oraşe (municipii), sate (comune), localităţi, inclusiv cele desfiinţate) şi elementele de bază ale infrastructurii urbane (străzi, clădiri) calificate ca adrese ale obiectelor fizice.

    Registrul conţine identificatorul obiectelor de evidenţă şi caracteristicile lor de bază (denumirea, data formării, data lichidării etc.), precum şi hotarele unităţilor administrativ-teritoriale, axele arterei de circulație şi punctele de adresă al clădirii.

    2. Destinaţia sistemului

    Registrul este destinat identificării elementelor infrastructurii urbane şi rurale în calitate de obiecte fizice, care reprezintă obiectul de evidenţă pentru sistemele informaţionale departamentale şi interdepartamentale, şi stabileşte legături cu sistemul adresei poştale, utilizat atît de sistemele informaţionale, cît şi de persoanele fizice şi juridice în viaţa cotidiană.

    Împreună cu informaţia din sistemul informaţional automatizat "Harta digitală de bază" şi din sistemul informaţional automatizat "Cadastrul bunurilor imobiliare", Registrul asigură determinarea spaţială şi identificarea oricărui tip de obiecte în Modelul spaţial de bază al terenului.

    3.Scopul creării sistemului

    Prin crearea sistemului se vor atinge următoarele obiective:

    formarea bazei organizatorice şi informaţionale pentru evidenţa centralizată a unităţilor administrativ-teritoriale şi a planurilor de adrese ale localităţilor;

    asigurarea autorităţilor administraţiei publice cu informaţii actuale, veridice şi complexe pentru efectuarea de cercetări operative şi multilaterale, evaluarea şi argumentarea actelor administrative;

    acordarea de ajutor autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale în eficientizarea promovării politicii de stat în domeniul organizării administrativ-teritoriale a ţării;

    eficientizarea  procedurii de luare a deciziilor, care asigură răspunsuri la interpelări şi funcţiile de analiză a datelor spaţiale, ce prezintă rezultatele analizei într-o formă concretă şi potrivită pentru vizualizare;

    crearea platformei integrate reale pentru sistemele informaţionale departamentale şi interdepartamentale;

    reducerea volumului de date cu termen de stocare permanent, din contul optimizării structurilor informaţiei textuale şi grafice.

    4. Principiile de bază ale creării sistemului

    Principiile de bază ale creării sistemului sînt:

    principiul legalităţii

    principiul legalităţii sistemului presupune realizarea şi exploatarea Registrului în conformitate cu legislaţia în vigoare;

    principiul respectării drepturilor omului

    principiul respectării drepturilor omului prevede exploatarea sistemului în strictă conformitate cu actele normative în vigoare şi în limitele regulamentelor, tratatelor şi convenţiilor în domeniul asigurării drepturilor omului, la care Moldova este parte;

    principiul primei persoane/centrului unic

    principiul primei persoane/centrului unic presupune existenţa unui conducător, abilitat cu împuterniciri suficiente pentru adoptarea deciziilor şi coordonarea lucrărilor de creare şi exploatare a sistemului;

    principiul temeiniciei datelor

    principiul temeiniciei datelor Registrului prevede introducerea datelor în sistem exclusiv în baza înscrierilor din documentele calificate drept surse de informaţie;

    principiul integrităţii, plenitudinii şi veridicităţii datelor:

    prin integritatea datelor se subînţelege starea datelor ce-şi păstrează conţinutul şi interpretarea uniformă a lor în condiţii de influenţă a factorilor întîmplători. Se consideră că datele îşi menţin integritatea, dacă acestea nu au fost denaturate sau distruse (şterse);

    prin plenitudinea datelor se subînţelege volumul deplin şi suficient al  informaţiei colectate despre obiectele de evidenţă în conformitate cu documentele normative;

    prin veridicitatea datelor se subînţelege gradul de corespundere a datelor din memoria maşinii electronice de calcul sau din documente cu starea reală a obiectelor reflectate sau a obiectelor dintr-un domeniu concret al sistemului;

    principiul identificării de stat a obiectelor înregistrării

    principiul identificării de stat a obiectelor înregistrării presupune utilizarea de către toate sistemele informaţionale departamentale a codurilor atribuite în Registru;

    principiul exercitării controlului asupra formării şi utilizării Registrului

    principiul exercitării controlului asupra formării şi utilizării Registrului se realizează printr-un ansamblu de măsuri organizatorice de software şi hardware, menite să asigure calitatea înaltă a resurselor informaţionale de stat formate, siguranţa păstrării şi acumulării lor, precum şi utilizarea acestora în conformitate cu legislaţia în vigoare;

    principiul autorecuperării

    principiul autorecuperării presupune asigurarea rentabilităţii în procesul de lucru şi de deservire a sistemului.

    5. Sarcinile principale

    Sistemului i se atribuie următoarele sarcini:

    formarea băncii de date despre obiectele de evidenţă;

    actualizarea bazei de date în temeiul datelor interdepartamentale, acumulate în procesul formării resurselor informaţionale de stat ale Moldovei;

    ţinerea Registrului;

    organizarea controlului datelor, asigurarea acumulării informaţiei de tipul şi calitatea stabilită cu ajutorul unor mijloace hardware şi software speciale şi cu forţele subdiviziunilor şi colaboratorilor desemnaţi;

    asigurarea creării şi funcţionării băncii de date republicane interdepartamentale integrate clasificate despre unităţile administrativ-teritoriale din Moldova şi planurile de adrese ale localităţilor;

    asigurarea interacţiunii informaţionale şi colaborării în procesul schimbului informaţional interstatal şi internaţional;

    asigurarea securităţii informaţionale în cadrul creării şi exploatării sistemului;

    asigurarea autorităţilor publice, agenţilor economici şi populaţiei cu informaţii statistice, analitice şi cu alte informaţii.

Capitolul II. Cadrul juridic al sistemului

    6. Cadrul juridic în vigoare

    Cadrul juridic al sistemului este stabilit de Constituţia ţării, legislaţia în vigoare, precum şi de tratatele şi convenţiile internaţionale, la care Republica Moldova  este parte.

    7. Dezvoltarea cadrului juridic

    În scopul perfecţionării cadrului juridic privind condiţiile creării, funcţionării şi exploatării sistemului  este necesar de a crea, de a modifica actele normative şi mediul metodic - tehnologic, inclusiv:

    concretizarea structurării administrativ - teritoriale a ţării din punct de vedere al logisticii denumirii nivelelor unităţilor administrativ teritoriale, simplitatea şi identitatea  ierarhică şi de subordonare;

    elaborarea Regulamentului cu privire la Registrul de stat al unităților administrativ-teritoriale și al adreselor;

    determinarea condiţiilor de dezvoltare şi integrare a Registrului cu resursele informaţionale de bază, departamentale şi teritoriale;

    dezvoltarea cadrului normativ în vederea stabilirii condiţiilor tehnico - economice de activitate şi interacţiune a utilizatorilor de informaţii ai Registrului, inclusiv costurile  pentru prestarea serviciilor informaţionale diverselor utilizatori.
    [Pct.7 modificat prin HG1166 din 28.11.18, MO513-525/28.12.18 art.1346; în vigoare 28.12.18]

Capitolul III. Spaţiul funcţional al sistemului

    8.Funcţiile de bază ale sistemului

    Funcţiile de bază ale sistemului sînt:

    A.Formarea băncii de date a sistemului

    În procesul formării băncii de date funcţiile sistemului sînt:

    introducerea iniţială a datelor;

    actualizarea datelor;

    scoaterea din evidenţă a datelor.

    Funcţiile specificate sînt realizate în cadrul organizării colectării datelor în perioada de înregistrare, schimbului informaţional cu structurile autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale etc.

    Introducerea iniţială a datelor constă în conferirea obiectului a unui identificator unic şi introducerea în banca de date a Registrului a volumului stabilit de informaţii despre el. Această procedură se efectuează la înregistrarea primară a obiectului de evidenţă.

    Actualizarea datelor Registrului constă în introducerea sistematică a modificărilor (rectificărilor, completărilor) în banca de date a sistemului în baza informaţiei prezentate de ministerele, departamentele interesate şi autorităţile administraţiei publice locale, care ţin de competenţa lor.

    Procedura menţionată se realizează în cazul modificării:

    denumirii obiectului de evidenţă;

    hotarului obiectului de evidenţă;

    subordonării administrative a obiectului de evidenţă;

    statutului obiectului de evidenţă;

    numărului de adresă al obiectului de evidenţă.

    Toate modificările se păstrează în Registru în ordine cronologică.

    Scoaterea din evidenţă a obiectului şi transmiterea în arhivă a datelor despre obiectele înregistrate constă în efectuarea unei note speciale în baza de date.

    Procedura menţionată se realizează în următoarele cazuri:

    lichidarea obiectului de evidenţă;

    asocierea obiectului cu alte obiecte de evidenţă.

    Informaţia se introduce în Registru exclusiv în baza documentelor ce confirmă autenticitatea informaţiei despre obiectul de evidenţă. Datele despre documentele de confirmare se introduc în banca de date.

    B. Organizarea asigurării informaţionale din banca de date a sistemului

    Informaţia din banca de date a Registrului se furnizează, conform regulamentului, conducerii Moldovei, autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, persoanelor fizice şi juridice în cadrul schimbului de date.

    C. Asigurarea calităţii informaţiei prin crearea şi menţinerea componentelor sistemului de calitate

    D. Asigurarea integrităţii datelor la toate etapele de acumulare, păstrare şi utilizare a resurselor informaţionale de stat despre planurile de adrese ale localităţilor

    E. Asigurarea multilaterală a funcţionării Registrului

    9. Contururile funcţionale ale sistemului

    Sistemul include următoarele contururi funcţionale:

    conturul controlului de stat asupra acumulării, păstrării şi utilizării resurselor informaţionale;

    conturul de evidenţă al organizării administrativ-teritoriale (organizarea administrativ-teritorială);

    conturul de evidenţă al străzilor, clădirilor şi apartamentelor (planul de adrese).

    Spaţiul fiecărui contur funcţional se divizează, la rîndul său, într-un şir de funcţii de nivel mai inferior.

    Conturul de evidenţă al organizării administrativ-teritoriale (organizarea administrativ-teritorială) prezintă evidenţa automatizată a unităţilor administrativ-teritoriale, structurii şi stării lor.

    Conturul respectiv include următoarele funcţii:

    evidenţa unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul doi;

    evidenţa unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întîi;

    evidenţa localităţilor.
    evidenţa întovărăşirilor pomicole.

    Conturul de evidenţă al străzilor, adreselor clădirilor şi apartamentelor (planul de adrese) prezintă evidenţa automatizată şi controlul planurilor de adrese ale localităţilor ţării. Conturul menţionat include următoarele funcţii:

    evidenţa sectoarelor municipiului;

    evidenţa străzilor şi segmentelor de arteră de circulație;

    evidenţa punctelor de adresă al clădirii;

    evidenţa adreselor încăperii izolate.

    Funcţia de eliberare a informaţiilor analitice şi statistice autorităţilor administraţiei publice este comună pentru toate contururile funcţionale.
    [Pct.9 modificat prin HG998 din 19.10.10, MO211-212/29.10.10 art.1108]

Capitolul IV. Structura organizatorică

    Drept temei pentru înregistrare sau radiere din evidenţă a străzilor şi adreselor servesc:

    decizia autorităţii administraţiei publice locale privind instituirea (lichidarea) denumirii şi perimetrul străzilor;

    planul de adrese.

    Documentele tehnologice sînt:

    certificate;

    rapoarte analitice şi statistice.

Capitolul VI.

Spaţiul informaţional al sistemului

    10.Structura nucleului informaţional

    Registrul, ca oricare alt sistem, este format dintr-un nucleu, constituit din ansamblul indivizibil al obiectelor supuse evidenţei şi controlului în cadrul sistemului şi din scenariile, după care acestea interacţionează. Cîmpurile de date se formează prin manifestarea atributelor obiectelor în urma interacţiunii lor, conform scenariilor ordinare, care au un caracter ciclic.

    11.Obiectele de evidenţă

    Obiectele de evidenţă sînt:

    Republica Moldova;

    unităţile administrativ-teritoriale de nivelul al doilea (raionul, Unitatea Administrativ Teritorială "Găgăuzia") şi de nivelul întîi (satul (comuna), oraşul (municipiul);

    localităţile din componenţa municipiului, oraşului, comunei;
    întovărăşirile pomicole;

    sectorul;

    artera de circulație;

    punctul de adresă al clădirii;

    adresa încăperii izolate.
    [Pct.11 modificat prin HG998 din 19.10.10, MO211-212/29.10.10 art.1108]

    12. Identificatorul oricărui obiect informaţional al sistemului reprezintă un număr unic de identificare în cadrul bazei de date, creat pe bază de succesiune.
    [Pct.12 în redacţia HG998 din 19.10.10, MO211-212/29.10.10 art.1108]

    13. Scenariile de bază

    Scenariile de bază pentru obiectele informaţionale îndeplinesc funcţiile sistemului în timpul evidenţei şi controlului obiectelor sistemului:

    1) pentru unităţile administrativ-teritoriale de nivelul unu şi doi la:

    constituirea unei unităţi noi;

    modificarea denumirii unităţii existente;

    modificarea hotarelor unităţii existente;

    lichidarea unităţii existente;

    2) pentru localităţi la:

    constituirea unei localităţi noi;

    modificarea subordonării administrative a localităţii;

    modificarea denumirii localităţii existente;

    modificarea statutului localităţii existente;

    modificarea hotarelor localităţii existente;

    desfiinţarea administrativă a localităţii existente prin includerea ei în componenţa altei localităţi;

    lichidarea fizică a localităţii existente pe motivul ruinării (distrugerii) ei;

    3) pentru sectoarele administrative ale municipiului Chişinău la:

    formarea unui sector nou al localităţii;

    modificarea denumirii sectorului existent al localităţii;

    modificarea hotarelor sectorului existent al localităţii;

    lichidarea sectorului localităţii;

    4) pentru străzile localităţilor la:

    formarea unei străzi noi;

    modificarea denumirii străzii existente a localităţii;

    modificarea statutului străzii existente a localităţii;

    lichidarea străzii;

    5) pentru clădirile din localităţi la:

    construirea unei clădiri noi în localitate;

    atribuirea clădirii a unei sau cîtorva adrese poştale;

    modificarea numărului de adresă al clădirii;

    lichidarea (distrugerea) clădirii existente;

    6) pentru încăperile izolate din clădiri la:

    formarea juridică a încăperii izolate în clădire;

    atribuirea încăperii izolate a unui sau mai multor numere;

    modificarea numărului încăperii izolate;

    lichidarea juridică a încăperii izolate;

    lichidarea fizică a încăperii izolate.

    14. Datele ce se conţin în sistem:

    1) date ce descriu statul:

    codul statului ;

    codul din litere;

    data formării ;

    denumirea ;

    data înregistrării;

    data şi temeiul scoaterii din evidenţă;

    suprafaţa teritoriului statului şi datele referinţei geodezice (cartografice şi topografice);

    2) date ce descriu unităţile administrativ - teritoriale de nivelul al doilea - raioanele, unităţile administrativ-teritoriale cu statut special, municipiile;

    codul;

    data formării;

    statutul;

    denumirea;

    data înregistrării;

    data şi temeiul scoaterii din evidenţă;

    suprafaţa teritoriului raionului şi datele referinţei geodezice (cartografice şi topografice);

    3)  date ce descriu unităţile administrativ - teritoriale de nivelul întîi (satele, (comunele), oraşele ( municipiile):

    codul ;

    data formării;

    statutul;

    denumirea unităţii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea în componenţa căreia intră unitatea administrativ-teritorială de nivelul întîi;

    denumirea unităţii administrativ-teritoriale (la cazul nominativ şi posesiv);

    data înregistrării;

    data şi temeiul scoaterii din evidenţă;

    suprafaţa teritoriului unităţii administrativ-teritoriale şi datele referinţei geodezice (cartografice şi topografice);

    4) date ce descriu localităţile :

    codul localităţii

    data formării ;

    statutul;

    denumirea localităţii (la cazul nominativ şi posesiv);

    denumirea unităţii administrativ-teritoriale de nivelul întîi în componenţa căreia intră localitatea;

    data înregistrării;

    data şi temeiul scoaterii din evidenţă ;

    suprafaţa teritoriului  intravilanului  şi datele referinţei geodezice (cartografice şi topografice);

    5)  date ce descriu sectorul:

    codul sectorului;

    denumirea sectorului;

    data formării;

    data înregistrării;

    data şi temeiul scoaterii din evidenţă ;

    suprafaţa sectorului şi datele referinţei geodezice (cartografice şi topografice)

    6) date ce descriu străzile:

    codul străzii;

    categoria străzii,

    denumirea străzii;

    data formării;

    data înregistrării;

    data şi temeiul scoaterii din evidenţă;

    7) date ce descriu segmentul de arteră de circulație:

    codul segmentului arterei de circulație;

    arteră de circulație în care intră segmentul;

    punctul de pornire;

    punctul final;

    data formării;

    data şi temeiul scoaterii din evidenţă;

    8) date ce descriu clădirea:

    codul clădirii;

    segmentul de arteră de circulație la care se referă clădirea;

    numărul de adresă;

    indexul poştal;

    data şi temeiul scoaterii din evidenţă;

    9) date ce descriu apartamentul sau încăperea izolată :

    codul încăperii izolate;

    numărul de adresă;

    data şi temeiul scoaterii din evidenţă ;

    10) date despre documente:

    denumirea;

    data emiterii şi organul emitent al actului decizional în baza căruia se face înscrierea;

    11) date spaţiale:

    frontierele Moldovei;

    hotarele unităţilor administrativ-teritoriale şi ale localităţilor;

    hotarele sectoarelor localităţilor;

    axele arterei de circulație şi segmentelor de arteră de circulație;

    punctele de adresă al clădirii;
    12) date despre întovărăşirea pomicolă, sau alt obiect:
    identificatorul obiectului;
    data formării;
    denumirea obiectului;
    data înregistrării;
    data şi temeiul scoaterii din evidenţă.

    [Pct.14 subpct.12) în redacţia HG998 din 19.10.10, MO211-212/29.10.10 art.1108]

    15. Clasificatorii

    În scopul asigurării veridicităţii şi reducerii volumului informaţiei păstrate se foloseşte un sistem de clasificatori care pot fi divizaţi în două grupe:

    internaţionali, în conformitate cu clasificatorul interstatal al statelor lumii ISO 03166 din 1 iulie 1997;

    naţionali.

    16. Sursele de informaţie şi fluxurile informaţionale

    Sursele principale de informaţie sînt:

    Parlamentul Republicii Moldova - adoptă legi despre organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova;

    Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru - prezintă date despre amplasarea exactă a hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale şi localităţilor;

    autorităţile administraţiei publice locale - prezintă date despre planurile de adrese ale localităţilor pentru versiunea electronică;

    Întreprinderea de Stat "Poşta Moldovei" - prezintă date privind codurile poştale ale localităţilor.
    Administrația de Stat a Drumurilor prezintă date despre drumuri.
    [Pct.16 modificat prin HG1166 din 28.11.18, MO513-525/28.12.18 art.1346; în vigoare 28.12.18]

    17. Interacţiunea sistemului cu resursele informaţionale de bază

    Registrul este unica sursă oficială de informaţii privind identificatorii elementelor infrastructurii urbane şi organizării administrativ-teritoriale pentru sistemele informaţionale de stat.

    Registrul se foloseşte pentru ataşarea adresei obiectelor de evidenţă a resurselor informaţionale de bază - Registrul de stat al populaţiei şi Registrul de stat al unităţilor de drept la harta digitală de bază.

    Concomitent, Registrul constituie baza identificării adresei construcţiilor şi încăperilor izolate înregistrate în  cadastrul bunurilor imobile.

Capitolul VII. Spaţiul tehnologic

    18. În conformitate cu structura organelor cadastrale, sistemul funcţionează în două niveluri: nivelul central – amplasat în Agenţia Servicii Publice şi regional – amplasat în subdiviziunile sale competente.
    [Pct.18 în redacţia HG998 din 19.10.10, MO211-212/29.10.10 art.1108]

    19. Destinaţia şi componenţa complexului informaţional de telecomunicaţii de nivel central

    Complexul informaţional de telecomunicaţii de nivel central este amplasat în municipiul Chişinău şi are menirea să asigure funcţionarea organizaţiilor antrenate la crearea şi exploatarea sistemului, precum şi la administrarea sistemului.

    În componenţa complexului informaţional de telecomunicaţii de nivel central intră :

    banca de date centrală;

    locurile de muncă automatizate (L.M.A.) ale administratorilor sistemului;

    locurile de muncă automatizate ale analiştilor de sistem;
    locuri de muncă automatizate ale operatorilor conturului „clasificatoare”;
    locuri de muncă automatizate ale operatorilor conturului „Organizarea administrativ-teritorială”;
    locuri de muncă automatizate ale operatorilor conturului „Planul de adrese;   

    reţelele de calcul locale (R.C.L.) ale organizaţiilor care participă la ţinerea sistemului. Fiecare dintre R.C.L. menţionate include locurile de muncă automatizate ale administratorilor subsistemelor corespunzătoare şi locurile de muncă automatizate ale colaboratorilor sus-numitelor organizaţii;

    utilajele de telecomunicaţii pentru asigurarea legăturii locurilor de muncă automatizate şi reţelelor locale de calcul cu banca centrală de date, precum şi a întregului complex cu complexele informaţionale de telecomunicaţii regionale şi locale.
    [Pct.19 modificat prin HG998 din 19.10.10, MO211-212/29.10.10 art.1108]

    A. Banca de date centrală

    Banca de date centrală serveşte pentru păstrarea şi prelucrarea informaţiilor şi este alcătuită din următoarele componente :

    depozitul de date este utilizat pentru păstrarea permanentă şi în volum deplin a informaţiilor despre obiectele de evidenţă şi control şi documentele, inclusiv datele despre documente, în baza cărora au fost actualizate informaţiile (formularele); informaţiile despre etapele de adoptare a deciziilor, despre data luării deciziilor şi numele colaboratorilor care le-au adoptat;

    baza de formate este destinată asigurării securităţii în procesul de lucru cu utilizatorii de la distanţă, precum şi pentru păstrarea clasificatorilor şi determinarea dreptului unui sau altui utilizator, dreptului de acces la informaţii. Legătura locurilor de muncă automatizate ale utilizatorilor cu banca centrală de date se efectuează numai prin baza de formate;

    bazele tehnologice de date sînt destinate păstrării temporare a informaţiilor parvenite de la nivelele inferioare care necesită adoptarea unor decizii de către colaboratorii împuterniciţi, precum şi pentru efectuarea tuturor verificărilor necesare la adoptarea deciziei. Informaţiile din baza tehnologică de date sînt stocate în depozitul de date numai după adoptarea deciziei finale, potrivit formularului;

    vitrinele de date reprezintă baze de date cu extrase din depozitul central de date, prin intermediul cărora utilizatorilor li se asigură accesul rapid şi oportun la informaţia necesară, fără a li se acorda acces la depozitul de date. Vitrinele de date pot furniza anumitor categorii de utilizatori date în forma cea mai convenabilă pentru utilizare. Totodată, ele constituie unul din elementele de protecţie a informaţiilor de accesul neautorizat, deoarece conţin numai volumul de date accesibil utilizatorului. Renovarea datelor din vitrinele de date se face în mod automat la actualizarea informaţiilor din depozitul de date.

    Schimbul de informaţii dintre componentele Băncii de date centrale se efectuează prin anumite proceduri de securitate, inaccesibile utilizatorilor externi, care constituie parte componentă a sistemului de protecţie a băncii de date.

    B. Complexul software şi hardware de nivel central

    Complexul software şi hardware de nivel central include următoarele componente:

    serverele bazelor de date:

    sistemele operaţionale;

    sistemul de administrare a bazei de date - Oracle.

    Locurile automatizate de muncă sînt instalate la computerele personale dotate cu sistemul operaţional Windows.

    Din punct de vedere al realizării de program, sistemul trebuie să includă componentul standard, acceptat de toate instituţiile, în calitate de element obligatoriu ce asigură interacţiunea sistemelor informaţionale ale instituţiilor cu Registrul.

   20. Destinaţia şi componenţa complexului informaţional de telecomunicaţii de nivel regional
    Complexele informaţionale de telecomunicaţii de nivel regional sînt destinate pentru asigurarea funcţionării conturului „Planul de adrese”.
    În componenţa complexului informaţional de telecomunicaţii de nivel regional intră:
    locuri de muncă automatizate ale  administratorului sistemului;
    locuri de muncă automatizate ale operatorilor conturului „Planul de adrese”;
    utilajul de telecomunicaţie pentru asigurarea legăturii dintre locurile de muncă automatizate cu baza de date centrală.
    Complexul software şi hardware de nivel regional
    Locurile de muncă automatizate sînt instalate la computerele personale.
    [Pct.20 în redacţia HG998 din 19.10.10, MO211-212/29.10.10 art.1108]

    [Pct.21 exclus prin HG998 din 19.10.10, MO211-212/29.10.10 art.1108]

Capitolul VIII. Asigurarea protecţiei informaţiilor

    22. Definiţie

    Prin sistemul de securitate informaţională se subînţelege ansamblul unitar al normelor de drept şi etico-morale, al măsurilor organizatorice (administrative) şi al mijloacelor hardware şi software orientate spre preîntîmpinarea pericolelor ce ameninţă securitatea sistemului şi minimizarea eventualelor prejudicii ce ar putea fi cauzate posesorilor şi utilizatorilor de informaţie.

    23. Scopul protecţiei informaţiilor

    Scopul de bază al protecţiei informaţiilor constă în prevenirea oricăror ingerinţe, precum şi a tentativelor de sustragere şi modificare a datelor, de scoatere din funcţiune sau de distrugere a elementelor structurale ale registrului, adică protecţia tuturor componentelor sistemului: a echipamentelor, utilajelor, produselor software, datelor (informaţiilor) şi a personalului.

    24. Pericolele ce ameninţă securitatea

    Aspectele esenţiale ale asigurării securităţii sistemului sînt determinarea, analiza şi clasificarea eventualelor ameninţări ale securităţii acestuia.

    Prin ameninţare se subînţelege, de obicei, evenimentul, acţiunea (influenţa), procesul sau fenomenul, care ar putea prejudicia anumite interese.

    Tipurile celor mai grave ameninţări luate în considerare la crearea sistemului de securitate a Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor sînt:

    [Pct.6 modificat prin HG1166 din 28.11.18, MO513-525/28.12.18 art.1346; în vigoare 28.12.18]

    [Pct.9 modificat prin HG1166 din 28.11.18, MO513-525/28.12.18 art.1346; în vigoare 28.12.18]
    [Pct.9 modificat prin HG998 din 19.10.10, MO211-212/29.10.10 art.1108]
    [Pct.9 în redacţia HG189 din 20.02.07, MO29-31/02.03.07 art.204]

    12. Temei pentru înregistrarea numerelor de adrese ale obiectelor adresabile atribuite la etapa elaborării documentației de urbanism va servi decizia consiliului local de aprobare a planului urbanistic, cu stabilirea denumirii arterelor de circulație, a zonelor de circulație publică și atribuirea numerelor de adrese obiectelor adresabile.

    Înregistrarea întovărăşirii pomicole se efectuează în temeiul următoarelor documente:
    decizia consiliului local de nivelul întîi privind aprobarea/modificarea hotarelor întovărăşirii pomicole;
    planul hotarelor întovărăşirii pomicole;
    actul de stabilire a hotarelor, cu anexarea descrierii lor, şi catalogul de coordonate a punctelor de cotitură.
    [Pct.12 modificat prin HG1166 din 28.11.18, MO513-525/28.12.18 art.1346; în vigoare 28.12.18]
    [Pct.12 modificat prin HG998 din 19.10.10, MO211-212/29.10.10 art.1108]

    În cazul împuternicirii serviciilor cadastrale teritoriale cu dreptul de a conferi adrese pentru clădiri, apartamente și încăperi izolate, temei pentru scoaterea din evidență a adresei clădirilor, apartamentelor sau a încăperilor izolate este decizia registratorului Registrului de radiere a adresei.
    Scoaterea din evidenţă a întovărăşirii pomicole se efectuează în temeiul deciziei consiliului local de nivelul întîi privind scoaterea din evidenţă a obiectului respectiv.
    [Pct.14 modificat prin HG1166 din 28.11.18, MO513-525/28.12.18 art.1346; în vigoare 28.12.18]
    [Pct.14 modificat prin HG998 din 19.10.10, MO211-212/29.10.10 art.1108]
    [Pct.14 modificat prin HG189 din 20.02.07, MO29-31/02.03.07 art.204]

    15. Forma actului  de stabilire a hotarelor unităţilor administrativ teritoriale, localităţilor, descrierii hotarelor şi a catalogului de coordonate a punctelor de cotitură este stabilită de Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru.

    artera de circulație în care intră segmentul;

    h) date ce descriu punctul de adresă al clădirii:

    codul punctului de adresă al clădirii conform unei chei combinate formate din următoarele elemente: "codul localităţii" +"numărul de ordine al punctului de adresă al clădirii în limitele localităţii";

    segmentul arterei de circulație la care se referă punctul de adresă al clădirii;

    data şi temeiul scoaterii din evidenţă;
    [Pct.16 lit.h) modificată prin HG1166 din 28.11.18, MO513-525/28.12.18 art.1346; în vigoare 28.12.18]
    [Pct.16 lit.h) modificată prin HG998 din 19.10.10, MO211-212/29.10.10 art.1108]

    k) datele grafice georeferențiate care include:

    frontiera Moldovei;

    punctele de adresă al clădirii (geocod), hotarele întovărăşirilor pomicole, hotarele altor obiecte informaţionale stabilite de legislaţie;
    [Pct.16 lit.k) modificată prin HG1166 din 28.11.18, MO513-525/28.12.18 art.1346; în vigoare 28.12.18]
    [Pct.16 lit.k) modificată prin HG998 din 19.10.10, MO211-212/29.10.10 art.1108]
    l) date ce descriu întovărăşirea pomicolă sau alt obiect stabilit de legislaţie;
    [Pct.16 lit.l) introdusă prin HG998 din 19.10.10, MO211-212/29.10.10 art.1108]
    m) Clasificatorul elementelor structurale ale adresei și abrevierea lor sînt indicate în anexa nr. 3.
    [Pct.16 lit.m) introdusă prin HG1166 din 28.11.18, MO513-525/28.12.18 art.1346; în vigoare 28.12.18]

    În cazul învestirii subdiviziunii competente a Agenţiei Servicii Publice cu dreptul de a conferi adrese pentru clădiri şi apartamente sau încăperi izolate, introducerea în baza de date a acestor obiecte se va efectua de către deţinătorul Registrului în baza informaţiei de la subdiviziunea competentă a Agenţiei Servicii Publice.
   Înregistrarea primară masivă a întovărăşirilor pomicole existente. Deţinătorul Registrului introduce informaţia despre întovărăşirile pomicole în temeiul deciziei consiliului local de nivelul întîi privind aprobarea hotarelor întovărăşirilor pomicole şi al dosarului privind stabilirea hotarului obiectului respectiv
    [Pct.18 modificat prin HG1166 din 28.11.18, MO513-525/28.12.18 art.1346; în vigoare 28.12.18]
    [Pct.18 modificat prin HG998 din 19.10.10, MO211-212/29.10.10 art.1108]
    [Pct.18 modificat prin HG189 din 20.02.07, MO29-31/02.03.07 art.204]
    19. Actualizarea datelor constă în introducerea sistematică a modificărilor în Registru în temeiul documentelor menţionate la punctele 10-12 ale prezentului Regulament. Toate modificările se înscriu în ordine cronologică.
    20. Scoaterea din evidenţă şi transmiterea datelor în arhivă se efectuează în temeiul documentelor menţionate la punctele 13-14 ale prezentului Regulament.
    Datele în Registru se păstrează permanent.
    21. Informaţia furnizată din Registru, autentificată de persoana împuternicită are putere juridică. Modelul de extras din Registru este prezentat în anexa nr. 4 la prezentul Regulament.
    [Pct.21 modificat prin HG1166 din 28.11.18, MO513-525/28.12.18 art.1346; în vigoare 28.12.18]
    22. Registrul este ţinut în limba de stat în format electronic
    [Pct.22 în redacţia HG998 din 19.10.10, MO211-212/29.10.10 art.1108]
    23. În cazul pierderii sau deteriorării datelor din Registru, acestea se restabilesc. Despre cazul restabilirii se efectuează înscrieri în modul stabilit.

    28. Utilizatorii datelor pot folosi informaţia cadastrală numai în modul stabilit în acordul bilateral.

    anexa nr.1
    [Anexa nr.1 introdusă prin HG1166 din 28.11.18, MO513-525/28.12.18 art.1346; în vigoare 28.12.18]

    anexa nr.2
    [Anexa nr.2 introdusă prin HG1166 din 28.11.18, MO513-525/28.12.18 art.1346; în vigoare 28.12.18]

    anexa nr.3
    [Anexa nr.3 introdusă prin HG1166 din 28.11.18, MO513-525/28.12.18 art.1346; în vigoare 28.12.18]

    anexa nr.4
    [Anexa nr.4 introdusă prin HG1166 din 28.11.18, MO513-525/28.12.18 art.1346; în vigoare 28.12.18]

    anexa nr.3
    [Anexa nr.3 în redacția HG1166 din 28.11.18, MO513-525/28.12.18 art.1346; în vigoare 28.12.18]
    [Anexa nr.3 introdusă prin HG998 din 19.10.10, MO211-212/29.10.10 art.1108]


    1. Regulamentul cu privire la atribuirea, schimbarea denumirii arterelor de circulație și/sau a zonelor de circulație publică și numerotarea obiectelor adresabile (în continuare – Regulament) stabilește procedura de atribuire, schimbare a denumirii arterelor de circulație și a zonelor de circulație publică, numerotarea obiectelor adresabile. Această procedură este obligatorie atît pentru autoritățile publice responsabile de crearea și ținerea Registrului de stat al unităților administrativ-teritoriale și al adreselor, cît și pentru persoanele care au atribuții de avizare, recepție și înregistrare în registrele informaționale de stat.
    2. Prezentul Regulament stabilește:
    1) categoriile obiectelor adresabile;
    2) principiile uniforme și procedura privind stabilirea geometriei și denumirii arterelor de circulație și a zonelor de circulație publică;
    3) principiile uniforme și procedura privind numerotarea obiectelor adresabile;
    4) standardele reprezentării adresei.
    3. Prevederile prezentului Regulament se aplică tuturor arterelor de circulație, zonelor de circulație publică și obiectelor adresabile pe întreg teritoriul Republicii Moldova, inclusiv zonelor urbane și celor rurale.
    4. În sensul prezentului Regulament, se aplică următoarele noțiuni, definiții și abrevieri:
    stradă – arteră de circulație în interiorul unei localități, de-a lungul căreia se înșiră, de o parte și de alta, trotuarele și casele;
    bulevard – arteră de circulație largă, cu bănci, peluze și alei destinate circulației pietonale și pauzelor scurte, carosabilul avînd o lățime mai mică decît zona pietonală;
    stradelă – arteră de circulație mică, amplasată între două străzi principale sau între o stradă și o altă stradelă sau între două stradele;
    șosea – arteră de circulație interurbană, pietruită sau asfaltată;
    alee – arteră de circulație plantată pe ambele părți cu arbori și/sau arbuști;
    fundătură – arteră de circulație închisă la un capăt;
    piață – loc întins și deschis dintr-o localitate, unde se întîlnesc sau se întretaie mai multe artere de circulație, adesea amenajat cu spații verzi, statui etc.;
    parc – suprafață întinsă de teren, de utilitate publică, cu plantații, alei și diferite construcții, amenajată pentru agrement;
    trecere – construcție amenajată într-un anumit loc pentru a permite trecerea unui vehicul peste un obstacol;
    pasaj – spațiu amenajat între două rînduri de clădiri sau coridor al unei clădiri așezat la nivelul străzii, pe care trec pietoni sau, rar, vehicule dintr-o stradă în alta;
    plan de adrese – document tehnic întocmit în baza suportului cartografic, destinat stabilirii configurației (cu indicarea începutului și sfîrșitului) a arterelor de circulație și a zonelor de circulație publică, cu indicarea numărului de adresă a obiectului adresabil.
    5. Din categoria obiectelor adresabile fac parte:
    1) clădirile, inclusiv cele nefinalizate și viitoare;
    2) intrările principale în clădiri;
    3) încăperile, inclusiv cele viitoare;
    4) parcurile;
    5) piețele publice;
    6) zonele de odihnă sau de recreare;
    7) terenurile sportive;
    8) parcările auto autorizate;
    9) piețele comerciale;
    10) alte obiecte autorizate în care poate fi desfășurată o activitate umană.
    6. Atribuirea denumirii arterei de circulație și/sau a zonei de circulație publică se face prin decizia consiliului local.
    7. Procedura privind atribuirea denumirii arterelor de circulație și/sau a zonelor de circulație publică include următoarele etape:
    1) elaborarea proiectului planului de adrese sau al porțiunii acestuia, cu indicarea geometriei și direcției arterelor de circulație și/sau a zonei de circulație publică;
    2) aprobarea, prin decizia Consiliului local, a denumirii arterelor de circulație și/sau zonei de circulație publică;
    3) înregistrarea arterelor de circulație și/sau a zonelor de circulație publică.
    8. La atribuirea denumirii arterei de circulație și/sau a zonei de circulație publică se respectă regulile de ortografie din anexa la prezentul Regulament.
    9. Denumirea arterei de circulație și/sau a zonei de circulație publică se propune de către comisia consultativă de specialitate din cadrul autorității publice locale respective, cu păstrarea continuității și omogenității culturale și istorice a localității.
    10. Pot face propuneri privind atribuirea denumirii arterei de circulație și/sau a zonei de circulație publică persoanele fizice sau juridice interesate, în condițiile unei motivări riguroase, ce va fi analizată și avizată de comisia de specialitate din cadrul autorității publice locale.
    11. La analiza propunerilor de atribuire a denumirii arterei de circulație și/sau a zonei de circulație publică și la întocmirea proiectelor deciziilor, se va urmări ca fiecare arteră de circulație și zonă de circulație publică să aibă o denumire unică în cadrul unei localități.
    12. La atribuirea denumirii arterei de circulație și/sau a zonei de circulație publică se exclud denumirile care conțin:
    1) greșeli lingvistice;
    2) nume incomplete;
    3) nume descriptive;
    4) nume cu fracții;
    5) denumiri care contravin normelor morale.
    13. În cazul necesității de a atribui diferite denumiri pentru diferite segmente ale aceleiași artere de circulație, denumirea se modifică dacă se intersectează cu o altă arteră de circulație, cale ferată, pod sau dacă rotația axei arterei de circulație este mai mare de treizeci de grade.
    14. Cu cel puțin 30 de zile pînă la includerea pe ordinea de zi a ședinței consiliului local a proiectului de decizie privind atribuirea denumirii arterei de circulație sau a zonei de circulație publică, notificarea despre proiectul deciziei se plasează de către autoritatea publică locală, într-un loc vizibil, la fiecare capăt al arterei de circulație sau al părții afectate de schimbare sau al zonei de circulație publică.
    15. Notificarea urmează să conțină informația referitoare la denumirea atribuită, denumirea prescurtată, termenul și calea de atac a acesteia. Termenul se stabilește la discreția administrației publice locale, dar nu poate fi mai mic de 14 zile lucrătoare.
    16. Orice locuitor al localității afectat de denumirea atribuită poate depune o contestație în acest sens la autoritatea publică locală. Contestația urmează a fi depusă în limita termenului stabilit în notificare. Orice contestație depusă după expirarea termenului se consideră a nu fi depusă.
    17. Autoritatea publică locală va examina contestația și îl va informa pe autor despre decizia sa argumentată în cel mult 3 zile lucrătoare de la data depunerii acesteia. Contestațiile depuse în ziua adoptării deciziei sau cu o zi mai devreme se examinează în ziua adoptării deciziei, pînă la adoptarea acesteia.
    18. Proiectul deciziei privind atribuirea denumirii arterei de circulație și/sau a zonei de circulație publică se expediază Agenției Servicii Publice. Agenția Servicii Publice eliberează, în termen de 15 zile lucrătoare, începînd cu ziua următoare a zilei expedierii, un aviz lingvistic, care conține recomandări referitoare la denumirea și denumirea prescurtată propuse. La expirarea termenului, avizul se consideră a fi eliberat în ultima zi a termenului stabilit.
    19. Autoritatea publică locală urmează să ia în considerare recomandările propuse de Agenția Servicii Publice la adoptarea deciziei privind atribuirea denumirii arterei de circulație și/sau a zonei de circulație publică.
    20. Autoritatea publică locală, după adoptarea deciziei, este obligată, în termen de 7 zile lucrătoare, să înregistreze denumirile arterelor de circulație și/sau ale zonelor de circulație publică în Registrului de stat al unităților administrativ-teritoriale și al adreselor.
    21. Schimbarea denumirii arterei de circulație și/sau a zonei de circulație publică se efectuează în conformitate cu regulile expuse în secțiunea 1.
    22. În cazul includerii unei localități sau a unei părți din aceasta în componența unei alte unități administrativ-teritoriale, ca urmare a modificării hotarelor unității administrativ-teritoriale inițiale și a unui conflict privind denumirea existentă, se aplică regulile stabilite în secțiunea 1.
    23. Toate cheltuielile financiare apărute drept consecință a redenumirii arterei de circulație și/sau a zonei de circulație publică se suportă de autoritatea publică locală.
    24. Scoaterea din evidență a denumirii arterei de circulație și/sau a zonei de circulație publică se va face în cazul dispariției de facto (în cazul replanificării unui sector al localității etc.) a arterei de circulație și/sau a zonei de circulație publică în temeiul deciziei consiliului local, cu respectarea componentei directoare a planului urbanistic de dezvoltare a localității.
    25. Stabilirea și modificarea geometriei arterelor de circulație și/sau a zonelor de circulație publică se va face în baza planului de adrese, care va fi parte componentă a documentației de urbanism și amenajare a teritoriului.
    26. Stabilirea geometriei arterelor de circulație și/sau a zonei de circulație publică și lungimii lor se efectuează cu respectarea documentației de urbanism și amenajare a teritoriului, precum și a următoarelor recomandări:
    1) se atribuie denumire proprie fundăturii la care au ieșire principală mai mult de 10 (zece) obiecte adresabile;
    2) se atribuie denumire proprie stradelei la care au ieșire principală mai mult de 2 (două) obiecte adresabile;
    3) artera de circulație poate avea cel mult 200 (două sute) de obiecte adresabile cu ieșirea principală la ea.
    27. La decizia consiliului local privind atribuirea denumirii arterelor de circulație se anexează planul de adrese sau planul cu geometria arterei de circulație, lista denumirii arterelor (arterei) de circulație și denumirea abreviată a acestora, care este parte componentă a deciziei.
    28. Autoritatea publică locală este responsabilă de atribuirea, modificarea și anularea numerelor de adresă obiectelor adresabile amplasate în hotarele unității administrativ-teritoriale deservite, cu respectarea criteriilor stabilite de lege și prezentul Regulament:
    1) orice obiect adresabil se va identifica printr-un singur număr de adresă;
    2) obiectele adresabile situate pe partea dreaptă a arterei de circulație primesc numere pare, iar cele situate pe partea stîngă a arterei de circulație – numere impare;
    3) arterele cu sens unic de circulație trebuie să fie numerotate în sensul direcției de mișcare;
    4) pentru arterele de circulație radiale, numerotarea va începe de la centru spre periferie;
    5) pentru arterele de circulație cu direcție inelară, numerotarea se va efectua după mișcarea acelor ceasornicului (orientarea de la centrul localității);
    6) numerotarea obiectului adresabil se efectuează cu raportarea la artera de circulație sau la zona de circulație publică la care acesta are ieșire;
    7) numerotarea clădirilor urmează să fie efectuată în ordine consecutivă, pentru a asigura progresia logică a adreselor;
    8) în cazul în care clădirea are mai multe intrări, fiecărei intrări principale i se atribuie o adresă separată;
    9) intrărilor în clădiri care se află la intersecția arterelor de circulație de categorii diferite li se va atribui adresa arterei de circulație la care acestea au ieșire.
    29. În cazul lipsei posibilității de a numerota obiectele adresabile conform regulilor din pct. 28, numerotarea obiectelor adresabile se efectuează de la nord la sud sau de la vest spre est.
    30. La atribuirea numerelor de adresă intrărilor în clădiri amplasate între două clădiri cu adrese deja stabilite, se recomandă utilizarea numărului de adresă mai mic, cu adăugarea literei majuscule din alfabetul latin.
    31. În cazul terenului cu mai multe clădiri, se determină clădirea principală în raport cu celelalte clădiri și se atribuie număr de adresă doar acesteia.
    32. Clădirile-accesorii vor fi identificate prin numărul de adresă atribuit clădirii principale și nu vor avea număr de adresă individual.
    33. În cazul modificării destinației clădirii-accesorii, acesteia i se poate atribui un număr de adresă diferit de cel al clădirii principale.
    34. În situația apariției unor artere de circulație noi, la etapa elaborării documentației de urbanism, urmează să fie aprobată numerotarea obiectelor adresabile.
    35. Numerotarea obiectului adresabil în afara perimetrului construit al localității se efectuează cu raportarea la drumul la care acesta are ieșire. Informația despre denumirea și configurația drumului se preia de la autoritatea responsabilă pentru ținerea datelor respective.
    36. Adresa obiectului va fi exprimată în kilometri.
    37. În cazul existenței mai multor căi de acces la obiectul adresabil, adresa va fi atribuită cu raportarea la drumul pavat sau asfaltat și doar apoi cu raportarea la categoria acestuia.
    38. Denumirea drumurilor, precum și geometria acestora sînt preluate din:
    1) Registrul de stat al drumurilor – pentru drumurile naționale și locale;
    2) Planul de adrese al localității – pentru drumurile comunale.
    39. Atribuirea numărului de adresă se efectuează conform regulilor expuse mai jos:
    1) numărul de adresă exprimă distanța drumului auto/căii ferate, calculată cu pasul de 10 m de la borna kilometrică anterioară, fără a depăși borna kilometrică ulterioară, în direcția de creștere a kilometrajului drumului/căii ferate, pînă la punctul de acces (intrare principală) la obiectul adresabil. Pasul de calcul este de 10 m și poate fi rotunjit în caz de necesitate.
    (De exemplu: pe drumul auto M3, distanța de la borna kilometrică „4 km” pînă la punctul de acces (intrare principală) la obiectul adresabil este de 160 m, astfel numărul de adresă al obiectului adresabil va fi: drum M3, km 4,16. În cazul dat, se efectuează calculul matematic, unde distanța pînă la obiectul adresabil se împarte la 10 (160/10=16));
    2) pentru obiectele adresabile amplasate pe partea stîngă a drumului/căii ferate în sensul creșterii kilometrajului acestuia, rezultatul obținut în urma calculului matematic se substituie cu numărul descrescător impar. (De exemplu: rezultatul obținut este „16”, numărul rotunjit – „15”;
    3) pentru obiectele adresabile amplasate în partea dreaptă a drumului/căii ferate în sensul creșterii kilometrajului acestuia, rezultatul obținut în urma calculului matematic se substituie cu numărul crescător par. (De exemplu: rezultatul obținut este „17”, numărul rotunjit – „18”;
    4) pentru obiectele adresabile amplasate pe un drum de acces la o distanță mai mare de 200 m care au ieșire la un drum auto național sau local, numărul de adresă se atribuie conform aceleiași reguli. După numărul de adresă, prin cratimă, se adaugă distanța pînă la obiectul adresabil nemijlocit, împărțită la 10;
    5) artera de circulație care traversează două sau mai multe localități limitrofe urmează, cu preferință, să păstreze continuitatea numerotării pe toată lungimea sa.
    40. În localitățile unde nu este implementat sistemul de adrese, numerotarea primară se efectuează conform regulilor din pct. 28.
    41. Concomitent cu numerotarea primară, autoritatea publică locală urmează să aprobe denumirea și geometria arterelor de circulație și ale zonelor de circulație publică conform prevederilor capitolului II.
    42. Autoritatea publică locală informează cetățenii din localitate despre implementarea sistemului de adrese prin plasarea anunțurilor pe străzi, prin intermediul panourilor de informare, paginii web, ziarelor de circulație locală etc. Informarea urmează a fi efectuată simultan, prin cîteva metode selectate la discreția autorității publice locale respective. Se prezumă că informația cu privire la numerotarea primară a obiectelor adresabile a fost adusă la cunoștința fiecărui titular de drepturi asupra obiectelor adresabile, astfel că niciunul nu va putea invoca necunoașterea numerotării primare în respectiva localitate.
    43. În urma numerotării primare, se elaborează planul de adrese, cu reprezentarea adreselor obiectelor adresabile din localitate.
    44. După aprobarea planului de adrese, administrația publică locală înregistrează, în termen de 7 zile lucrătoare, adresele obiectelor adresabile în Registrul de stat al unităților administrativ-teritoriale și al adreselor.
    45. Numerotarea curentă se efectuează de către administrația publică locală, la:
    1) eliberarea autorizației de construire – pentru obiectele adresabile proiectate;
    2) recepția finală a construcției – pentru obiectele adresabile nou-construite;
    3) coordonarea proiectului de formare a bunului imobil – pentru obiectele adresabile nou-formate.
    46. Persoanele fizice și/sau juridice, titularii de drepturi asupra obiectelor adresabile trebuie să instaleze indicatoarele numerelor de adrese în timp de 30 de zile de la atribuirea numărului de adresă.
    47. Numărul clădirii se scrie cu cifre arabe. Lărgirea numărului clădirii se face prin adăugarea literei majuscule după bară (ex.: 15/A, 15/E). Se interzice utilizarea literelor I, O, J, Ț, Ș și Q.
    48. O clădire poate avea mai multe numere de adresă, în funcție de numărul de uși de intrare (tronsoane) care oferă acces la proprietățile imobiliare (apartamente, oficii) din cadrul clădirii.
    49. Încăperii izolate din cadrul clădirii în care poate fi desfășurată o activitate umană urmează să i se atribuie un număr de adresă.
    50. Numerotarea adreselor încăperilor izolate (bunuri viitoare) din cadrul clădirii se efectuează provizoriu în documentația de proiect de către proiectant. Atribuirea adreselor încăperilor izolate se efectuează în baza documentației întocmite în cadrul lucrărilor cadastrale de recepție finală a clădirii.
    51. Adresa încăperilor izolate atribuită pînă la intrarea în vigoare a prezentului Regulament rămîne a fi unică în cadrul unei clădiri.
    52. Adresa încăperilor izolate atribuită după intrarea în vigoare a prezentului Regulament urmează a fi unică în cadrul unei intrări.
    53. Pentru încăperile izolate, amplasate la nivelurile edificate suplimentar (mansarde etc.) se respectă regulile noi de numerotare a încăperilor izolate.
    54. Atribuirea numerelor de adresă încăperilor izolate amplasate într-o clădire se efectuează începînd cu determinarea nivelului unde este amplasată încăperea respectivă. În acest sens, vor fi utilizare următoarele elemente de identificare a nivelului:
    1) S – subsol;
    2) D – demisol;
    3) P – parter;
    4) E – etaj;
    5) A – antresol;
    6) M – mansardă;
    6) ET – etaj tehnic.
    55. Numerotarea încăperilor izolate se va efectua după mișcarea acelor ceasornicului – de la stînga la dreapta.
    56. Pentru reprezentarea numărului încăperilor izolate se va utiliza abrevierea conform Clasificatorul elementelor structurale ale adresei și abrevierea lor din anexa nr. 3 la Regulament.
    57. În cazul formării încăperilor izolate prin comasare, încăperii izolate nou-formate i se atribuie numărul cel mai mic al încăperilor izolate inițiale.
    58. Pentru nivelurile subsol, demisol, parter, înaintea numărului încăperii izolate se va indica și nivelul (de exemplu: S101 fiind prima încăpere izolată din partea stîngă a subsolului). Dacă clădirea are mai multe niveluri de subsol, numărul încăperii izolate va include numărul nivelului (de exemplu: S102 fiind a doua încăpere din stînga din nivelul unu al subsolului; S203 a treia încăpere din stînga nivelul 2 de subsol).
    59. Pentru încăperile izolate amplasate la nivelurile succesive parterului, numerotarea se efectuează începînd cu fiecare nivel în parte, respectînd regula numerotării, conform mersului acelor ceasornicului (de exemplu: 103 fiind încăperea a treia din stînga de la etajul unu; 602 – a doua încăpere din stînga de la etajul șase).
    60. Numerotarea încăperilor izolate amplasate la nivelurile mansardelor în clădirile nou-edificate se efectuează conform regulii expuse la pct. 59.
    61. Pentru clădirile supraetajate cu unul sau cîteva niveluri de mansarde, numerotarea încăperilor izolate se realizează prin indicarea nivelului, respectînd regula de mișcare a acelor ceasornicului (de exemplu: M103 fiind a treia încăpere din stînga de la nivelul întîi al mansardei).
    62. Se interzice atribuirea selectivă a numărului de adresă încăperii izolate în clădirea unde lipsește numerotarea tuturor încăperilor izolate.
    63. Modificarea numărului încăperii izolate se efectuează în cazul resistematizării planimetriei clădirii și formării bunurilor imobile.
    64. La renumerotarea încăperilor izolate, se respectă regulile stabilite în capitolul IV.
    65. Atribuirea numerelor de adresă încăperilor izolate, apărute în urma resistematizării spațiilor din clădire, se efectuează utilizînd numărul de adresă mai mic, cu adăugarea literei minuscule din alfabetul latin.
    66. Scoaterea din evidență a adresei încăperii izolate intervine în cazul încetării existenței fizice și/sau juridice a încăperii izolate căreia i-a fost atribuit un număr de adresă.
    67. Adresa obiectului adresabil urmează să conțină în mod obligatoriu următoarele elemente:
    1) statutul și denumirea arterei de circulație, numărul clădirii și numărul încăperii izolate – se scriu în rîndul întîi:
    a) denumirea arterei de circulație sau a zonei de circulație publică;
    b) un spațiu;
    c) numărul clădirii (înaintea numărului clădirii nu se înscrie simbolul „nr.” sau „zero”) sau, după caz, pentru obiectele amplasate în afara perimetrului construit al localităților – distanța (exprimată în kilometri) a amplasării obiectului pe un anumit drum;
    d) virgulă și un spațiu;
    e) numărul încăperii izolate. Dacă numărul încăperii izolate conține litere, între acestea nu se lasă spațiu.
    După caz, la solicitare, adresa obiectului adresabil poate să conțină:
    a) numărul scării (ex.: scara 1, scara 2,..);
    b) tipul și numărul nivelului clădirii (ex.: Parter, Etajul 5, Mansardă);
    2) codul poștal, statutul și denumirea localității și a unității administrativ-teritoriale – se scriu în rîndul al doilea:
    a) codul poștal, care constă din abrevierea „MD” cratimă (-) și 4 cifre;
    b) virgulă și un spațiu;
    c) statutul și denumirea localității;
    d) virgulă și un spațiu;
    e) statutul și denumirea unității administrativ-teritoriale de nivelul întîi (municipiu/oraș/sat/comună). Aceasta nu se înscrie în cazul în care adresa se referă la obiectele adresabile amplasate în municipii sau localități-reședințe;
    f) virgulă și un spațiu;
    g) denumirea unității administrativ-teritoriale de nivelul al doilea (raion/ municipiu/UTA Găgăuzia). Aceasta nu se înscrie pentru municipii;
    h) virgulă și un spațiu;
    3) denumirea țării – se scrie în rîndul al treilea:
    Republica Moldova.
    68. În certificatul de conferire a adresei se indică adresa desfășurată a obiectului adresabil și varianta abreviată.

    2) numele topice de altă origine de pe teritoriul Moldovei,avînd forme modificate și stabilite prin uz și deja oficializate în limba română, se vor scrie cu aceleași forme:

    b) în numele de familie de origine străină și în cuvintele utilizate cu alfabetul chirilic se va utiliza regula conservării scrierii literii„k” (ex. Gr. Kotovski, Moldavskaia, Kiev etc.). Aceste nume nici nu se adaptează fonetic sau morfologic în limba română;

    c) cu sufixe fonetic modificate: -ău/-eu (în loc de -ova/-eva): Braicău, Delacău, Dereneu, Dubău, Teleșeu, Vasilcău, Vărăncău; -ăuca/-euca (în loc de –ovca/-evca): Bondareuca, Cernoleuca, Cuizăuca, Fuzăuca, Grigorăuca, Sergheuca; -ăuți/-euți (în loc de -ovți/-evți): Bălcăuți, Cepeleuți, Corjeuți, Cosăuți, Echimăuți, Grinăuți, Mateuți, Șirăuți; -inți, cu i, marcă a înmuierii (în loc de -inți, cui plin): Balinți, Berlinți, Procopinți; -iște (în loc de -ișce): Gradiște, Horodiște, Izbiște, Peciște; -lia (în loc de -lî/-li): Abaclia, Baimaclia, Cimișlia, Cociulia, Coștangalia, Șamalia, Taraclia. Redarea în scris a formelor arhaice de origine străină (slave, turcice) periclitează unitatea sistemului toponimic actual, complică comunicarea și face imposibilă identificarea numelor geografice în timp și spațiu;

    b) numele topice compuse, la toți termenii componenți, cu excepția cuvintelor auxiliare (prepoziții, articole), dacă acestea nu se află pe primul loc: Anenii Noi, Balta Lată, Bălțata de Sus, Ceadîr-Lunga, Gîrla Mare, Gura Bîcului, Iezărenii Vechi, Jora de Sus, Larga Nouă, Salcia Mare, Tartaul de Salcie;

    c) termenii geografici (baltă, cîmpie, deal, gîrlă, iezer, insulă, lac, stradă, vale etc.), dacă fac parte din denumirile proprii geografice: Balta Lată, Cîmpia Cuboltei, Dealul Galben, Gîrla Comunală, Iezerul din Sus, Lacul cu Plomînă, Piața Libertății, Strada Mare, Valea Morilor;

    4) datorită funcției lor individualizatoare, de concretizare și precizare a obiectelor desemnate, numele topice se scriu, de regulă, cu articolul definit (enclitic):

    b) în denumirile compuse, notarea lui -l la substantivele articulate este obligatorie: Barcul Mare, Chetrișul Nou, Dealul Înalt, Hîrtopul Mic, Imașul Comunal, Izvorul Mănăstirii, Lacul Roșu, Suhatul din Sus, Vîrful Scocului (excepție fac toponimele românești cu scriere tradițională: Rîmnicu-Sărat, Satu-Mare, Tîrgu-Ocna);

    j) în denumirile compuse, notarea articolelor de plural -i și -le la substantivele articulate este obligatorie: Codrii Lăpușnei, Plopii din Deal, Tufarii de pe Coastă; Fînețele din Luncă, Humăriile Vechi, Izvoarele din Hîrtop, Prutețele din Jos;

    b) numele topice care prin tradiție grafică prezintă un grad avansat de fuziune a elementelor componente și care se comportă în flexiune ca un singur cuvînt: Cîmp frumos, Supaturi, Cîmpulung;

    a) toponimele compuse din două substantive (nume topice) cu formă de nominativ-acuzativ: Ceadîr-Lunga, Cîmpul-Ocoliș, Gîrla-Joseni, Cîșlița-Prut, Grinăuți-Moldova, Grinăuți-Raia, Plop-Știubei, Pripiceni-Curchi, Reteni-Vasileuți;

    d) denumirile geografice compuse comemorative ce reproduc numele unor personalități din istoria și cultura națională, acestea fiind compuse dintr-un nume de persoană și un nume comun care indică un rang, grad sau funcție: Cuza-Vodă, Mihalcea-Serdarul, Mihnea-Vodă, Ștefan-Vodă, Vlaicu-Pîrcălab;

    e) prenumele și numele de familie formate din două nume de persoană sau numele rezultat din alăturarea unui nume de familie și un nume geografic: Ana-Maria, Radu-Șerban, Niculescu-Buzău, Rădulescu-Motru;

    b) numele topice compuse din substantiv în nominativ + substantiv în genitiv: Bălțile Prutului, Cîmpia Cuboltei, Codrii Bîcului, Colinele Tigheciului, Delta Dunării, Depresiunea Ialpugului, Gîrla Zăvoiului, Gura Căinarului, Izvorul Mănăstirii, Lacul Cucoarelor, Limanul Nistrului, Piața Unirii, Valea Coloniței, Valea Norocului;

    c) denumirile compuse dintr-un substantiv și un adjectiv: Balta Albă, Barcul Lemnos, Cîmpul Drept, Cotul Mare, Dealul Înalt, Drăgușenii Noi, Dubăsarii Vechi, Gîrla Îngrădită, Hîrtopul Mare, Obreja Nouă, Racovățul Sec, Valea Adîncă;

    d) toponimele compuse după modelul substantiv + prepoziție + substantiv (sau adverb): Albota de Jos, Bahna din Sus, Balta cu Flori, Cuhureștii de Sus, Jora de Mijloc, Mahalaua din Deal, Prutețul cu Nuferi, Taraclia de Salcie;

    g) compusele din mai mulți termeni constituenți: Cîmpia Moldovei de Sud, Fîntîna cu Cumpănă din Deal, Izvorul de sub Dealul Măgurii, Podișul Moldovei Centrale, Poiana din Pădurea Vărzăreștilor;

    h) toponimele comemorative provenite de la nume de persoane formate din mai mulți termeni de compunere se scriu în conformitate cu normele ortografice privind numele de persoane respective: Alexandru cel Bun, Alexandru Ioan Cuza, Barbu Delavrancea, Mihail Kogălniceanu, Mircea cel Bătrîn, Ioan Vodă Viteazul, Ștefan cel Mare și Sfînt;

    10) majoritatea denumirilor de profesii și funcții sînt de genul masculin, dar sîntși de genul feminin. Denumirile de profesii ce se folosesc doar la genul masculin sînt descrise întabelul 1. Cu toate acestea, întrucît în general se acceptă faptul că în română masculinul are o valoare neutră, de „hipergen”, atunci cînd este folosit pentru denumirile generice de profesii și funcții, se recomandă utilizarea formelor de feminin doar în cazul în care: 

    b) există în textul original intenția clară de a desemna în mod explicit atît persoanele de sex masculin, cîtși cele de sex feminin.

Denumiri de funcții și profesii care se folosesc doar la genul masculin
atașat de presǎ/cultural	diplomat	jurisconsult	prefect
arhivar	doctor	lector	primar
astronaut	docent	librar	psiholog
bijutier	dramaturg	maistru	rector
cancelar	expert (național)	manager	redactor
chirurg	filolog	medic	sectorist
comandant	gardian	mecanizator	senator
comisar	geograf	meșteșugar	sociolog
conferențiar	geolog	miner	trezorier
consul	guvernator	ministru	vameș
critic	impresar	notar
cronicar	istoric	pădurar
decan	jandarm	pilot

    2.Decizia consiliului local privind atribuirea denumirii arterei de circulație și/sau zonei de circulație publică urmează să conțină denumirea abreviată a acesteia.

    Nu se recomandă folosirea abrevierilor B. pentru Barbu sau Bănică, E. pentru Eudoxiu Hurmuzachi sau Eufrosin Poteca; F. pentru orice Florin sau Florea; R. pentru Radu, Remus, Romică; S. pentru Sorin, Stelian; sau Z. pentru Zaharia.

    6) Se va pune punct cînd se va abrevia un compus scris cu cratimă, punctul interior va fi urmat de cratimă (lt.-maj. pentru locotenent-major).

    10) Modele de abreviere a titlurilor academice, a titlurilorși apelativelor bisericești, a gradelor militare, a numelor de profesii sînt descrise în tabelele 2–5.

Nr. crt.	Abrevierea	Explicația
1.	acad.	academician –membru (de onoare sau titular) al unei academii
2.	asist.	asistent – grad didactic în învățămîntul superior, inferior lectorului
3.	conf.	conferențiar – grad în învățămîntul superior, intermediar între lector și profesor
4.	doc.	docent – titlu științific acordat doctorilor în științe care s-au distins printr-o activitate valoroasă
5.	dr.	doctor – titlu științific înalt acordat de o instituție academică sau de învățămînt superior
6.	dr. doc.	doctor docent (dr. + doc.)
7.	dr. univ.	doctor universitar (dr. + univ.)
8.	conf.univ.	conferențiar universitar (conf. + univ.)
9.	drd	doctorand – persoană care își pregătește lucrarea de doctorat
10.	înv.	învățător – inițiator, autor sau propagator al unei doctrine
11.	lect.	lector – grad în unele instituții de învățămînt superior, mai mare decît asistentul și mai mic decît conferențiarul
12.	prof.	profesor – persoană cu o pregătire specială într-un anumit domeniu de activitate și care predă o materie de învățămînt (în școală). Învățător

Nr.crt.	Abrevierea	Explicația
1.	ap.	apostol
2.	arh.	arhanghel
3.	arhiep.	arhiepiscop
4.	cuv.	cuvios
5.	ep.	episcop
6.	ier.	ierarh
7.	mitr.	mitropolit
8.	mărt.	mărturisitor
9.	mc.	mucenic
10.	m.mc.	mare mucenic
11.	patr.	patriarh
12.	pr.	proroc - această prescurtare se folosește doar în calendar. În scrisul comun, „pr.” este prescurtarea pentru cuvîntul preot)
13.	pr.	preot
14.	prt.	protoiereu
15.	sf.	sfînt

Nr.crt.	Abrevierea	Explicația
1.	agr.	agronom
2.	arh.	arhitect
3.	ing.	inginer
4.	med.	medic
5.	av.	avocat
6.	psih.	psiholog
7.	ing.sup.	inginer superior
8.	red.	redactor
9.	red.-șef	redactor-șef
10.	dep.	deputat