ID intern unic: 321389
Версия на русском
Republica Moldova
din 11.07.2006
cu privire la aprobarea Normei sanitare veterinare privind profilaxia,
supravegherea şi combaterea bolii de Newcastle (pseudopesta aviară)
supravegherea şi combaterea bolii de Newcastle (pseudopesta aviară)
Abrogat prin OMADRM132 din 25.05.18, MO181/01.06.18 art.854
În temeiul prevederilor art. 10 din Legea nr. 1538-XII din 23.06.93 privind activitatea veterinară şi în scopul armonizării legislaţiei veterinare a Republicii Moldova cu cea a Comunităţii Europene,
În temeiul prevederilor art. 10 din Legea nr. 1538-XII din 23.06.93 privind activitatea veterinară şi în scopul armonizării legislaţiei veterinare a Republicii Moldova cu cea a Comunităţii Europene,
ORDON:
1. Se aprobă "Norma sanitară veterinară privind profilaxia, supravegherea şi combaterea bolii de Newcastle (pseudopesta aviară)", elaborată în conformitate cu prevederile Directivei Consiliului Europei 92/66/CEE din 14 iulie1992 (se anexează).
2. Direcţia Medicină Veterinară, Inspectoratul Veterinar de Stat, Centrul Republican de Diagnostic Veterinar, serviciile sanitare veterinare de stat raionale şi municipale, agenţii economici (persoane fizice şi juridice) se vor conduce în activitatea lor după prevederile prezentei Norme sanitare veterinare.
3. Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi va intra în vigoare începînd cu data publicării.
4. Se abrogă Ordinul Ministerului nr.201 din 22.08.2005 "Cu privire la aprobarea Normei sanitare veterinare privind profilaxia, supravegherea şi combaterea bolii de Newcastle (pseudopesta aviară)".
5. Controlul asupra executării prezentului ordin îl exercită Direcţia Medicină Veterinară, Inspectoratul Veterinar de Stat.
MINISTRUL AGRICULTURII
ŞI INDUSTRIEI ALIMENTARE Anatolie GORODENCO
Nr. 164. Chişinău, 11 iulie 2006.
Anexă
la Ordinul Ministerului Agriculturii
şi Industriei Alimentare
nr. 164 din 11.07.2006
NORMA SANITARĂ VETERINARĂ
PRIVIND PROFILAXIA, SUPRAVEGHEREA ŞI COMBATEREA
BOLII DE NEWCASTLE (PSEUDOPESTA AVIARĂ)
1.Prezenta Normă sanitară veterinară defineşte masurile de control ce se aplică în cazul apariţiei unui focar de boală de Newcastle la:
a) păsări domestice;
b) porumbei voiajori;
c) păsări ţinute în captivitate.
Această Normă sanitară veterinară nu se aplică atunci cînd boala de Newcastle a fost diagnosticată la păsările sălbatice care trăiesc în libertate.
2.În sensul prezentei Norme sanitare veterinare se înţelege prin:
a) păsări domestice sănătoase clinic - sînt păsările care nu prezintă semne clinice de boală şi provin din ţări, teritorii sau ferme îndemne de boala de Newcastle;
b) păsări domestice condiţionat sănătoase - sînt păsările care nu prezintă semne clinice de boală, dar provin din teritorii sau ferme în care au fost diagnosticate cazuri de boala de Newcastle;
c) pasări domestice infectate - păsări la care s-a confirmat oficial diagnosticul de boală de Newcastle, pe baza unui buletin de analiză emis de un laborator sanitar veterinar oficial;
d) păsări domestice suspecte de infecţie - păsări care prezintă semne clinice care pot fi atribuite bolii de Newcastle;
e) pasări domestice suspecte de contaminare - păsările care au fost expuse direct sau indirect la contactul cu virusul bolii de Newcastle;
f) zonă de protecţie - teritoriul cu o rază de 3 km în jurul teritoriului infectat, stabilit de autoritatea sanitară veterinară competentă teritorială;
g) zona de supraveghere, - teritoriul cu o rază de 30 km ce include zona de protecţie, din jurul exploataţiei infectate stabilită de către autoritatea sanitară veterinară competentă teritorială;
h) exploataţie de păsări - orice adăpost sau construcţie în care sînt cazate, întreţinute sau exploatate pasările;
i) probă pozitivă - organe, fragmente de organe sau produse biologice provenite de la păsări la care, prin examene de laborator, s-a confirmat diagnosticul - boală de Newcastle;
j) probă negativă - organe, fragmente de organe sau produse biologice provenite de la păsări la care, prin examenul de laborator, nu s-a confirmat diagnosticul de boala de Newcastle;
k) efectiv de păsări domestice îndemn - dacă în teritoriul respectiv păsările existente îndeplinesc criteriul de sănătoase clinic sau condiţionat sănătoase; dacă la examenele de laborator nu s-au înregistrat cazuri pozitive, iar efectivele sînt supravegheate epidemiologic pentru boala Newcastle în conformitate cu recomandările Oficiului Internaţional de Epizootii, aplicîndu-se sistemul de supraveghere, monitorizare si diagnostic;
l) efectiv de păsări domestice suspect de contaminare - efectivul care este suspect că în acesta au fost introduse surse potenţiale de contaminare: păsări, cutii de transport păsări, ouă, cofraje, furaje, echipamente şi alte asemenea provenite din efective de păsări în care a fost diagnosticată anterior boala de Newcastle;
m) efectiv de păsări domestice suspect de infecţie - efectivele de păsări în care au apărut semne clinice de boală, scăderea procentului de ouat şi creşterea mortalităţii, care, pe baza leziunilor anatomopatologice, pot fi atribuite bolii de Newcastle;
n) efectiv de păsări domestice contaminat - efectivul în care au fost depistate cazuri clinice de boală, iar rezultatele examenelor de laborator au fost pozitive pentru-boala de Newcastle;
o) administraţia veterinară centrală - serviciul veterinar central - Direcţia Medicină Veterinară, din cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, care are competenţă asupra teritoriului ţării în domeniul sanitar veterinar, notifică bolile animalelor şi supraveghează punerea în aplicare a Normelor şi măsurilor sanitare veterinare;
p) autoritate sanitară veterinară - serviciul veterinar de stat direct responsabil de aplicarea măsurilor sanitare veterinare;
y) medic veterinar oficial - este medicul veterinar, împuternicit în condiţiile legii, să îndeplinească unele atribuţii publice.
3. Supravegherea păsărilor domestice, porumbeilor voiajori şi altor păsări ţinute în captivitate pentru boala de Newcastle, este o problemă de stat.
Administraţia sanitară veterinară centrală reprezentată de Direcţia Medicină Veterinară coordonează toate activităţile de supraveghere prin:
a) Centrul Republican de Diagnostic Veterinar;
b) laboratoarele sanitare veterinare raionale şi zonale;
d) autoritatea sanitară veterinară teritorială care va ţine sub control circulaţia si comercializarea păsărilor domestice, ouălor, puilor, porumbeilor voiajori şi a păsărilor ţinute în captivitate;
e) proprietarul sau crescătorul de păsări domestice, porumbei voiajori sau pasări ţinute în captivitate este obligat să informeze autoritatea sanitară veterinară teritorială asupra fiecărei intrări sau ieşiri de păsări din exploataţia sa, sau despre concursuri sau expoziţii la care au intenţia să participe;
f) Direcţia Medicină Veterinară care prenotifică, la solicitarea direcţiilor sanitare veterinare raionale, Serviciului Sanitar Veterinar de Stat al UTA Gagauzia şi a municipiilor Chişinău şi Bălţi, toate importurile şi exporturile de păsări, produse, subproduse provenite de la acestea, furaje sau alte materii prime ce pot influenţa sănătatea acestora.
4. Recoltarea probelor în scop de diagnostic se efectuează de către medicul veterinar oficial. Examenele de laborator pentru depistarea prezenţei virusului bolii de Newcastle se efectuează în conformitate cu anexa nr.1 la prezenta Normă sanitară veterinară
5. Pentru supravegherea şi prevenirea introducerii bolii de Newcastle în exploataţiile avicole, se impun următoarele măsuri:
A. profilaxia generala: pentru prevenirea introducerii şi difuzării bolii de Newcastle în exploataţiile avicole se instituie şi se menţin permanent următoarele măsuri de profilaxie generală:
a) împrejmuirea exploataţiilor avicole, astfel ca în incinta acestora să nu poată pătrunde persoane, vehicule şi animale decît printr-o intrare special amenajată aflată sub control sanitar veterinar;
b) construirea şi amenajarea la intrarea în exploataţia avicolă a unui filtru sanitar veterinar, dimensionat în raport cu numărul personalului, în care să se efectueze schimbarea obligatorie a hainelor şi încălţămintei de stradă cu echipament de protecţie antiepizootică;
c) interzicerea intrării în exploataţia avicolă a persoanelor care nu activează direct în procesul de producţie, cu excepţia organelor de control, care vor respecta condiţiile obligatorii de filtru sanitar;
d) respectarea introducerii în ferme a altor animale decît cele care constituie proprietatea exploataţiei, precum şi desfăşurarea altor activităţi diferite de specificul acesteia;
e) menţinerea obligatorie în carantină profilactică a păsărilor ce urmează să fie introduse în exploataţie;
f) asigurarea mijloacelor de transport ce vor fi folosite numai în incintă;
g) organizarea şi amenajarea, conform regulilor sanitar veterinare, a locurilor de depozitare a produselor de origine animală şi furajelor;
h) evacuarea dejecţiilor şi depozitarea lor, astfel încît să nu constituie surse de poluare;
i) aplicarea periodica a măsurilor de dezinfecţie, deratizare şi dezinsecţie;
j) solicitarea avizului autorităţii sanitare veterinare, la fiecare introducere de noi efective în exploataţiile avicole, la livrarea şi trecerea păsărilor de la o categorie la alta, lotizări şi alte mişcări de efective;
k) anunţarea imediată a medicului veterinar oficial la apariţia sau suspiciunea unei boli transmisibile;
l) pînă la sosirea medicului veterinar se vor lua măsuri de izolare a păsărilor bolnave, moarte sau sacrificate forţat;
m) se interzice vînzarea şi scoaterea din incintă a produselor de origine animală, furajelor, gunoiului şi altor materiale, pînă la clarificarea situaţiei epidemiologice a exploataţiei;
n) se va urmări permanent şi în mod sistematic starea de sănătate a efectivelor prin examene clinice şi necropsie depistării la timp a primelor suspiciuni de boală, luîndu-se măsuri pentru stabilirea rapidă a diagnosticului, prin examene de laborator;
o) în exploataţiile indemne se vor introduce ouă pentru incubaţie, pui de o zi şi tineret de înlocuire, numai din unităţi indemne;
p) în raza de protecţie a exploataţiei, cu o rază de cel puţin 3 km se va asigura supravegherea şi menţinerea sănătăţii efectivelor de păsări din gospodăriile populaţiei, prin depistări periodice şi vaccinări de întreţinere;
q) orice mişcare interraională a efectivelor de păsări va fi avizată de Direcţia Medicină Veterinară prin direcţiile sanitare veterinare raionale şi municipale implicate;
r) exploataţiile avicole au obligaţia să respecte tehnologia de creştere şi tehnologia sanitară veterinară, conform legislaţiei în vigoare;
s) se va organiza supravegherea sanitară veterinara permanentă a păsărilor ce se aduc în tîrguri, pieţe, expoziţii;
t) periodic la intervale de cel mult o săptămînă, din exploataţiile avicole şi după caz, din gospodăriile populaţiei se vor trimite probe la laborator pentru examene de supraveghere sanitară veterinară;
u) expedierea probelor şi interpretarea rezultatelor revin autorităţii sanitare veterinare, competente prin medicul veterinar oficial;
v) în cazul diagnosticării bolii de Newcastle în exploataţia avicolă sau în zonele de protecţie ale acesteia, minimum de 3 km medicii veterinari care asigură asistenţa sînt obligaţi să se informeze reciproc în mod operativ, pentru a stabili şi aplica cu sprijinul comandamentelor antiepizootice locale şi raionale măsurile ce se impun.
B. profilaxia specifică: se aplică conform protocolului emis de Administraţia sanitară veterinară centrală.
În prezent se efectuează vaccinări pe fluxul tehnologic la efectivele de găini, curci, fazani şi porumbei conform schemelor stabilite, cu vaccinuri vii (preparate din tulpini lentogene şi mezogene) - şi vaccinuri inactivate.
6. În gospodăriile populaţiei, supravegherea efectivelor de păsări se efectuează de către:
a) medicii veterinari care asigură asistenţa în acest sector sînt obligaţi să supravegheze teritoriul prin măsuri obligatorii pentru deţinătorii de păsări;
b) păsările achiziţionate de proprietar nu se vor introduce în efectivele constituite decît după o perioadă de cel puţin 15 zile, cît vor fi ţinute izolate într-un adăpost separat;
c) cu ocazia vînzării, a trecerii în proprietatea altor persoane, în cazul tăierii pentru consum public, organizării de expoziţii şi în cazul oricăror transporturi cu mijloace auto, feroviare, aeriene deţinătorii de păsări sînt obligaţi să posede acte de adeverire a proprietăţii şi sănătăţii pasărilor;
d) proprietarul are obligaţia să permită medicului veterinar oficial să verifice starea de sănătate a păsărilor din gospodărie şi să-i sprijine în efectuarea operaţiunilor sanitare veterinare;
e) proprietarul este obligat să anunţe medicul veterinar oficial apariţia unor semne de boală de la primele cazuri de moarte sau sacrificării forţate, iar pînă la sosirea personalului sanitar veterinar să izoleze păsările bolnave, să păstreze pe loc cadavrele, carnea, organele sau alte produse rezultate de la păsările sacrificate forţat, şi să interzisă folosirea sau comercializarea acestora;
f) proprietarul are obligaţia să respecte regulile sanitare veterinare privind condiţiile de sacrificare a păsărilor şi de valorificare a produselor obţinute de la acestea;
g) se va organiza supravegherea sanitară veterinară permanentă a păsărilor ce se aduc în pieţe, tîrguri, expoziţii etc.
În gospodăriile populaţiei se execută vaccinări conform prevederilor programului strategic respectiv.
7. Exploataţia avicolă suspectă de contaminare cu virusul bolii de Newcastle este acea exploataţie sau sector în care au fost introduse cu pînă la 3 săptămîni în urmă păsări sau ouă de incubaţie dintr-o unitate în care s-a depistat ulterior boala de Newcastle.
Într-o astfel de unitate, se impun următoarele măsuri:
a) medicul veterinar oficial va asigura notificarea obligatorie şi imediată a suspiciunii bolii de Newcastle către autoritatea sanitară veterinară teritorială;
b) să fie făcută o înregistrare a tuturor categoriilor de păsări din exploataţie indicînd, cu privire la fiecare categorie, numărul păsărilor domestice care au murit, numărul celor care prezintă semne clinice şi numărul celor care nu prezintă semne de boală. Înregistrarea se va ţine la zi pentru a ţine cont de păsările eclozionate sau care au perit pe parcursul perioadei de suspiciune. Aceste informaţii se vor prezenta obligatoriu la cererea medicului veterinar de stat sau medicului veterinar oficial sau autorităţii sanitare veterinare;
c) se vor trimite de urgenţă la laborator probe pentru precizarea diagnosticului;
d) pînă la confirmarea diagnosticului se sistează livrarea sau transferul păsărilor din exploataţia suspectă cu excepţia transportului direct către abatorul stabilit, cu mijloace de transport destinate special şi cu respectarea condiţiilor sanitare veterinare stabilite de autoritatea sanitară veterinară;
e) toate mişcările de persoane, animale, vehicule, ustensile, furaje, dejecţii, gunoi de grajd sau orice alte mijloace susceptibile de a transmite boala de Newcastle se vor face cu avizul autorităţii sanitare veterinare teritoriale;
f) carnea de pasăre va ieşi din exploataţie numai cu avizul emis de autoritatea sanitară veterinară teritorială;
g) întreaga producţie de ouă obţinută, indiferent de profilul fermei contaminate: de selecţie, reproducţie sau producţie pentru consum, se va dirija, pînă la elucidarea diagnosticului, spre o întreprindere abilitată pentru fabricarea sau prelucrarea produselor din ouă, în condiţii de supraveghere de către autoritatea sanitară veterinară teritorială;
h) se va efectua o anchetă epidemiologică în conformitate cu pct. 8, litera g) din prezenta Normă sanitară veterinară;
i) în cazul suspiciunii de boala de Newcastle în gospodăriile populaţiei, se vor trimite probe la laboratorul sanitar veterinar de stat pentru precizarea diagnosticului. Pînă la confirmarea diagnosticului de laborator, păsările suspecte de boală şi de contaminare se vor izola, se execută depistări în toate localităţile, se verifică situaţia imunologică a păsărilor şi se vor efectua vaccinări de completare şi întreţinere parţiale sau totale, după caz;
j) în jurul infirmării suspiciunii de boală de Newcastle, măsurile restrictive se ridică.
8. După confirmarea oficială a diagnosticului de boală de Newcastle se notifică imediat boala prin telefon, fax, telex la: Direcţia Sanitară Veterinară raională, respectiv a municipiilor, Direcţia Medicină Veterinară, Centrul Republican de Diagnostic Veterinar, Oficiul Internaţional de Epizootii şi Comunitatea Europeană.
Din moment ce prezenţa bolii de Newcastle a fost confirmată oficial în exploataţie, autoritatea sanitara veterinară teritorială se va asigura că autoritatea sanitară veterinară locală instituie, pe lîngă măsurile prezentate în pct. 7 din prezenta Normă sanitară veterinară, următoarele măsuri:
a) toate păsările din exploataţie se sacrifică pe loc fără întîrziere;toate păsările care au murit sau au fost sacrificate, precum şi toate ouăle se distrug; aceste operaţii se vor efectua în aşa fel încît să se reducă riscul răspîndirii bolii;
b) orice material sau deşeu cum ar fi furajele, aşternutul sau gunoiul de grajd susceptibil de a fi contaminat vor fi distruse sau tratate corespunzător. Acest tratament va asigura distrugerea virusului bolii de Newcastle, efectuat în conformitate cu instrucţiunile medicului veterinar oficial;
c) atunci cînd păsările domestice dintr-o exploataţie au fost sacrificate în cursul perioadei probabile de incubaţie a bolii, carnea provenită de la aceste păsări va fi, oriunde este posibil, identificată si distrusă;
d) ouăle de incubaţie livrate sau transferate din exploataţie în cursul perioadei probabile de incubaţie vor fi identificate şi distruse; puii care au eclozionat din aceste ouă vor fi plasaţi sub supraveghere sanitară veterinară, iar ouăle de consum livrate în timpul perioadei probabile de incubaţie a bolii care au fost transferate din exploataţie vor fi identificate şi distruse, cu excepţia celor care au fost anterior dezinfectate corespunzător;
e) după efectuarea operaţiunilor prezentate la literile a) şi b) din prezentul punct, spaţiile folosite pentru întreţinerea păsărilor, împrejurimile lor, vehiculele utilizate pentru transport şi toate echipamentele posibil a fi contaminate vor fi curăţite şi dezinfectate în conformitate cu prevederile punctului 12 din prezenta normă sanitară veterinară;
f) nici o pasăre nu va fi reintrodusă în exploataţie decît după cel puţin 21 zile de la terminarea acţiunilor prevăzute la punctul e) al prezentului articol;
g) efectuarea anchetei epidemiologice, care va avea în vedere:
- perioada de timp în care boala de Newcastle ar fi putut persista în exploataţie sau în voliera de porumbei;
- originea posibilă a bolii de Newcastle în exploataţie sau voliera de porumbei şi identificarea altor exploataţii sau voliere în care se găsesc păsări domestice, porumbei sau alte păsări ţinute în captivitate care ar putea fi infectate sau contaminate din aceeaşi sursă; interzicerea circulaţiei personalului, păsărilor domestice, porumbeilor sau a altor păsări ţinute în captivitate, a altor animale, vehicule, ouălor, cărnii şi carcaselor precum si a oricăror ustensile sau materiale care pot vehicula virusul bolii de Newcastle din sau spre exploataţia sau voliera respectivă.
9. Autoritatea sanitară veterinară competentă poate extinde măsurile prevăzute la punctul 8 al prezentei Norme la alte exploataţii învecinate dacă localizarea, configuraţia lor sau contactul cu exploataţia în care boala a fost confirmată oferă suficiente motive pentru a suspiciona posibila contaminare.
10. Atunci cînd într-un efectiv de păsări care nu prezintă semne clinice ale bolii de Newcastle a fost izolată o tulpină a virusului acestei boli cu un indice de patogenitate pe cale intracerebrală cuprins între 0,7 şi 1,2 s-a demonstrat de către laboratorul comunitar de referinţă că virusul izolat derivă dintr-un vaccin viu atenuat contra bolii de Newcastle, autoritatea sanitară veterinară competentă poate acorda o derogare de la cerinţele literei a) pînă la litera f) din punctul 8 al prezentei Norme cu condiţia ca exploataţia respectivă să fie supusă supravegherii sanitare veterinare timp de 30 zile şi va dispune:
- să fie aplicate dispoziţiile punctului 7 literele a), b), d), e) şi f);
- nici o pasăre să nu iasă din exploataţie cu excepţia celor transportate direct la abatorul desemnat de autoritatea sanitara veterinară locală.
Autoritatea sanitară veterinară teritorială responsabilă de acest abator trebuie să fie informată de intenţia expedierii păsărilor pentru sacrificare şi imediat ce păsările au sosit în abator ele vor fi ţinute şi sacrificate separat de celelalte păsări.
11. Carnea proaspătă provenită de la păsările la care se face referire în punctul 3 al acestui articol trebuie să poarte marcajul de salubritate.
12. În cazul în care exploataţiile sînt constituite din două sau mai multe efective separate, autoritatea sanitară veterinară locală, în conformitate cu condiţiile stabilite de autoritatea sanitară veterinară teritorială, poate acorda o derogare de la cerinţele punctului 8 din prezenta Normă sanitara veterinară.
Această derogare se acordă numai pentru efectivele sănătoase din exploataţia infectată, cu condiţia ca medicul veterinar oficial să confirme că operaţiunile de cazare, creştere şi hrănire sînt complet separate, astfel încît virusul să nu poată difuza de la un efectiv la altul.
13. În caz de confirmare a bolii de Newcastle în gospodăriile populaţiei, boala se declară oficial, se instituie măsurile de carantină şi se dispune sacrificarea păsărilor din curtea sau curţile contaminate, sub supravegherea medicului veterinar oficial.
Păsările sacrificate şi ouăle vor fi distruse în scopul reducerii la minim a riscului de răspîndire a bolii.
Adăposturile şi curtea sau curţile respective vor fi dezinfectate. Nici o pasăre nu va fi reintrodusă în gospodărie decît la cel puţin 21 de zile după terminarea operaţiunilor de dezinfecţie.
Pe perioada de carantină se interzice vînzarea în pieţe şi tîrguri a păsărilor vii si ouălor. Angajaţii exploataţiilor avicole în ale căror gospodării a fost depistata boala nu vor mai fi admişi la lucru decît după 7 zile de la lichidarea păsărilor din gospodărie şi efectuarea dezinfecţiei finale.
Activitatea de depistare va continua pînă la ridicarea măsurilor de carantină.
14. Autoritatea sanitară veterinară va institui în jurul exploataţiei infectate, o zonă de protecţie cu o rază de cel puţin 3 km, care este inclusă într-o zonă de supraveghere cu o rază de cel puţin 10 km. La instituirea acestor zone se va ţine cont de factorii geografici, administrativi, ecologici şi epidemiologici legaţi de boala de Newcastle.
În zona de protecţie se aplică următoarele măsuri:
a) identificarea tuturor exploataţilor din zonă care deţin păsări domestice;
b) inspecţii periodice la toate exploataţiile din zonă care deţin păsări, examinarea clinică a acestor păsări, iar dacă este necesar recoltarea de probe pentru examen de laborator; se va ţine o evidenţă strictă a inspecţiilor şi a constatărilor făcute;
c) pasările să fie crescute în hale sau adăposturi care pot fi izolate;
d) la intrarea şi ieşirea din exploataţie să existe mijloace de dezinfecţie corespunzătoare;
e) să fie pusă sub control mişcarea persoanelor care manipulează păsări, carcase de păsări şi ouă, vehiculele cu care se transportă păsările, carcasele şi ouăle în interiorul zonei; transportul pasărilor va fi interzis cu excepţia tranzitului pe autostrăzi sau pe calea ferată;
f) se va interzice transferul de păsări sau ouă de incubat din exploataţia de origine, cu excepţia celui autorizat de autoritatea sanitară veterinară, astfel:
- pentru păsările ce vor fi sacrificate imediat într-un abator, de preferinţă localizat în zona infectată, sau dacă acest lucru nu este posibil, într-un abator desemnat de autoritatea sanitară veterinară şi situat în afara zonei infectate;
- pentru puii de o zi şi puicuţe înainte de ouat, destinate unei exploataţii aflată în zona de supraveghere, supusă unui control sanitar veterinar în care nu se mai găsesc alte păsări;
- pentru ouăle de incubaţie destinate unei staţii de incubaţie desemnată de autoritatea sanitară veterinară;
- înaintea expedierii, ouăle, cît şi ambalajele lor, trebuie să fie dezinfectate;
g) transportul aşternutului sau a dejecţiilor se va face numai cu aviz sanitar veterinar;
h) vor fi interzise tîrgurile, pieţele, expoziţiile sau alte forme de aglomerare a păsărilor domestice sau a altor păsări.
Măsurile aplicate în zona de protecţie se vor menţine cel puţin 21 de zile de la efectuarea operaţiilor de curăţire şi dezinfecţie preliminară în exploataţia infectată; după această perioadă, zona de protecţie va fi inclusă în zona de supraveghere sanitară veterinară.
În zona de supraveghere sanitara veterinară se aplică următoarele masuri:
a) identificarea tuturor exploataţilor din zonă, care deţin păsări domestice;
b) controlul circulaţiei păsărilor şi ouălor de incubat din interiorul zonei;
c) interzicerea circulaţiei pasărilor domestice în afara zonei pe parcursul primelor 15 zile, cu excepţia transportului direct către un abator desemnat de autoritatea sanitară veterinară, situat în afara zonei de supraveghere sanitară veterinară;
d) interzicerea mişcării ouălor de incubat în afara zonei de supraveghere sanitară veterinară, cu excepţia celor destinate unei situaţii de incubaţie desemnată de autoritatea sanitară veterinară; înainte de expediere ouăle şi ambalajele lor trebuie să fie dezinfectate;
e) interzicerea circulaţiei aşternutului şi dejecţiilor în afara zonei de supraveghere sanitară veterinară;
f) interzicerea tîrgurilor, pieţelor, expoziţiilor şi altor aglomerări de păsări domestice sau altor păsări;
g) fără a aduce prejudiciu dispoziţiilor de la literele a) şi b) ale prezentului articol, se interzice transportul păsărilor, cu excepţia tranzitului pe autostrăzi sau căi ferate.
Măsurile care se aplică în zona de supraveghere sanitară veterinară se menţin cel puţin 30 zile de la efectuarea operaţiunilor de curăţire şi dezinfecţie în exploataţia infectată.
15.Toţi deţinătorii de păsări, indiferent de forma de proprietate, sînt obligaţi să aplice şi să respecte prevederile prezentei Norme sanitare veterinare.
Autoritatea sanitară veterinară teritorială stabileşte planurile care să-i permită să identifice circulaţia ouălor, păsărilor domestice şi pasărilor ţinute în captivitate.
Proprietarul sau crescătorul păsărilor domestice şi/sau porumbeilor voiajori şi/sau al păsărilor ţinute în captivitate este obligat să prezinte autorităţii sanitare veterinare teritoriale, la cererea acesteia, informaţii cu privire la păsările domestice şi ouăle care au intrat sau au ieşit din exploataţia sa, ca şi despre concursurile sau expoziţiile la care au participat porumbeii voiajori.
Persoanele juridice şi fizice, implicate în transportul sau comercializarea păsărilor domestice, ouălor, porumbeilor voiajori sau a păsărilor ţinute în captivitate, sînt obligate să prezinte autorităţii sanitare veterinare informaţii cu privire la circulaţia păsărilor domestice, ouălor, porumbeilor voiajori şi păsărilor ţinute în captivitate pe care le-au transportat sau comercializat şi să furnizeze toate detaliile cu privire la aceste informaţii.
16. Dezinfectantele care se vor utiliza şi concentraţiile lor sînt cele aprobate de către autoritatea sanitară veterinară teritorială.
Operaţiile de curăţire şi dezinfecţie se vor efectua sub supravegherea medicului veterinar oficial, în conformitate cu instrucţiunile date de medicul veterinar de stat conform reglementărilor în vigoare.
17. Folosirea în hrana păsărilor domestice a resturilor culinare care provin de pe mijloacele de transport internaţional: vapoare, autovehicule sau avioane este interzisă. Aceste resturi culinare vor fi colectate şi distruse sub control sanitar veterinar.
Folosirea resturilor culinare sau a resturilor de păsări poate fi avizată pentru hrănirea păsărilor domestice numai după o prelucrare termică corespunzătoare care asigură distrugerea virusului bolii de Newcastle în condiţiile prevăzute de legislaţia sanitară veterinară.
18. Autoritatea sanitară veterinară locală va lua toate măsurile pentru informarea persoanelor stabilite în zona de protecţie şi supraveghere sanitară veterinară despre restricţiile impuse şi stabileşte planul de măsuri.
19. Laboratorul sanitar veterinar naţional de referinţă pentru boala de Newcastle este Centrul Republican de Diagnostic Veterinar.
Verificarea calităţii şi valabilităţii vaccinurilor este efectuată de către Centrul Republican de Diagnostic Veterinar.
Centrul Republican de Diagnostic Veterinar este responsabil pentru aplicarea şi respectarea standardelor şi metodelor de diagnostic, utilizarea reagenţilor şi testarea produselor biologice, pentru diagnosticul bolii de Newcastle;
În acest scop:
a) va organiza periodic teste comparative;
b) va păstra izolatele de virus al bolii de Newcastle provenind de la cazurile confirmate.
Centrul Republican de Diagnostic Veterinar va păstra legătura cu laboratoarele comunitare de referinţă la care se face referire în anexele nr. 2 şi nr. 3 la prezenta Normă sanitară veterinară.
20. Autoritatea sanitară veterinară centrală se va asigura că:
a) vaccinarea contra bolii de Newcastle poate fi folosită pentru suplimentarea măsurilor de control luate în situaţia apariţiei bolii, cu vaccinuri autorizate;
h) singurele vaccinuri permise sînt cele care au primit autorizarea de comercializare din partea autorităţii sanitare veterinare competente.
21. Autoritatea sanitară veterinară centrală care supraveghează vaccinarea preventivă sau de necesitate contra bolii de Newcastle va informa Comisia europeană.
Informaţiile date în conformitate cu punctul 21 trebuie să specifice:
a) caracteristicile şi compoziţia vaccinurilor ce se vor utiliza;
b) procedurile pentru supravegherea distribuirii, depozitării şi folosirii vaccinurilor;
c) speciile şi categoriile de păsări domestice care vor fi supuse vaccinării;
d) zonele în care vaccinarea va fi efectuată;
e) motivele pentru care este efectuată vaccinarea.
Moldova poate dispune instituirea unui program de vaccinare pentru porumbeii voiajori. Atunci cînd este cazul va notifica acest lucru Comisiei Europene. Fără a aduce prejudiciu unui astfel de program, Moldova se va asigura că organizatorii concursurilor şi expoziţiilor vor lua toate măsurile necesare pentru ca numai porumbeii voiajori care au fost vaccinaţi contra bolii de Ncwcastle să fie admişi la concursuri şi expoziţii,
22. Autoritatea sanitară veterinară centrală se va asigura că atunci cînd boala de Newcastle a fost confirmată, autoritatea sanitara veterinară teritorială este capabilă să instituie măsurile de control prevăzute în această Normă sanitară veterinară şi să specifice zona şi perioada în care vaccinarea sistematică a speciilor de păsări domestice se va efectua sub control sanitar veterinar oficial. Moldova va informa Comisia Europeană şi celelalte state membre în cazul în care aplică vaccinarea sistematică.
Situaţia descrisă la punctul 22 al prezentei Norme interzice vaccinarea sau revaccinarea păsărilor domestice din exploataţia supusă restricţiilor la care se face referire în punctul 7 al prezentei Norme sanitare veterinare.
În situaţia descrisă la punctul 22 al prezentei Norme, se aplică următoarele masuri:
a) speciile de păsări receptive la virusul bolii de Newcastle: găina, curca, bibilica, fazanul, prepeliţa, potîrnichia şi porumbeii voiajori vor fi cît mai curînd posibil vaccinate;
b) toate păsările domestice receptive la virusul bolii de Newcastle, eclozionate sau transferate într-o exploataţie aflată în zona de vaccinare trebuie să fie sau să fi fost vaccinate;
c) pe tot parcursul operaţiunii de vaccinare prevăzută la punctul 22 al prezentei Norme, toate păsările receptive, crescute în exploataţiile aflate în zona de vaccinare trebuie să rămînă în acestea, cu excepţia: puilor de o zi transferaţi într-o exploataţie aflată în zona de vaccinare unde vor fi vaccinaţi; păsărilor transportate direct către un abator unde vor fi sacrificate imediat; dacă abatorul este situat în afara zonei de vaccinare, transferul păsărilor domestice va fi permis numai după ce medicul veterinar oficial a efectuat inspecţia sanitară a exploataţiei;
d) atunci cînd s-au finalizat acţiunile de vaccinare la care se face referire la punctul 21 litera a) al prezentei Norme transferurile în afara zonei de vaccinare pot fi autorizate pentru:
- puii de o zi destinaţi producţiei de carne care pot fi transferaţi într-o exploataţie în care vor fi vaccinaţi; exploataţia în cauză trebuie să fie ţinută sub supravegherea sanitară veterinară pînă cînd păsările sînt sacrificate;
- păsările domestice vaccinate anterior cu mai mult de 21 zile şi destinate sacrificării imediate;
- ouăle de incubaţie care provin de la păsările de reproducţie vaccinate anterior cu cel puţin 21 zile; ouăle şi ambalajele lor se vor dezinfecta înainte de transfer.
Măsurile prevăzute la literele b) şi d) ale aliniatului 2 din prezentul punct se vor aplica pentru o perioadă de 3 luni după încheierea activităţii de vaccinare prevăzută la punctul 22 al prezentei Norme; măsurile pot fi extinse pentru una sau mai multe perioade suplimentare a cîte 3 luni.
Prin derogare de la literele a) şi b) ale aliniatului 2 din prezentul punct, autorităţile sanitare veterinare competente pot excepta de la vaccinarea sistematică anumite efecte care au o valoare ştiinţifică specială, cu condiţia ca autoritatea sanitară veterinară competentă să fi luat toate măsurile necesare pentru a asigura protecţia sănătăţii lor şi să le supună unor controale serologice periodice.
Autoritatea sanitară veterinară va urmări evoluţia situaţiei bolii şi dacă este necesar va lua decizii în legătură cu controlul mişcării păsărilor sau vaccinării.
23. Atunci cînd porumbeii voiajori sau pasările ţinute în captivitate sînt suspecte de a fi infectate cu virusul bolii de Newcastle, autoritatea sanitară veterinară teritorială se va asigura că medicul veterinar oficial începe imediat procedurile oficiale de investigare pentru confirmarea sau notificarea prezenţei bolii el va recolta probele corespunzătoare pentru examenul de laborator sau va verifica dacă au fost recoltate.
Cît mai curînd de la notificarea suspiciunii autoritatea sanitară veterinară teritorială va supune exploatarea sau voliera de porumbei sub supraveghere sanitară veterinară oficială şi va dispune ca nici un porumbel sau pasăre ţinută în captivitate, precum şi orice material susceptibil de a transmite boala de Newcastle, să nu iasă din exploataţia sau voliera de porumbei.
Măsurile prevăzute în punctul 22 şi aliniatul 1 ale prezentului punct nu vor fi suspendate decît atunci cînd suspiciunea de boala de Newcastle a fost infirmată de către medicul veterinar oficial.
Cît mai curînd de la confirmarea oficială a prezenţei bolii de Newcastle autoritatea sanitară veterinară competentă va dispune:
a) aplicarea măsurilor de control şi eradicare prevăzute la pct.8 literele a), b), e), f) din prezenta Normă sanitară veterinară pentru porumbeii voiajori sau păsările ţinute în captivitate, infectate cu boala de Newcastle;
b) interzicerea circulaţiei porumbeilor sau păsărilor ţinute în captivitate în afara volierei de porumbei sau a exploataţiei pentru cel puţin 60 zile de la dispariţia semnelor clinice ale bolii de Newcastle;
c) distrugerea sau prelucrarea oricărui material sau deşeu susceptibil de a fi contaminat;
d) prelucrarea trebuie să garanteze distrugerea virusului bolii de Newcastle şi toate deşeurile care s-au acumulat pe parcursul perioadei de 60 de zile la care se face referire;
e) efectuarea unei anchete epidemiologice în confor-mitate cu pct. 8 litera g) din prezenta Normă sanitară veterinară.
Moldova va informa Comisia Europeană despre situaţia bolii şi controlul măsurilor aplicate în conformitate cu anexa nr. 4 la prezenta Normă sanitară veterinară.
24. Moldova va stabili un plan de contingenţă specificînd măsurile naţionale ce vor fi implementate în eventualitatea apariţiei unui focar de boala de Newcastle.
Acest plan trebuie sa permită accesul la dotări, echipamente, personal şi alte materiale corespunzătoare necesare pentru eradicarea rapidă şi eficientă a focarului de boală. Planul trebuie să indice precis cantitatea de vaccin pe care Moldova o consideră necesară pentru vaccinarea de urgenţă.
Criteriile care se vor aplica la stabilirea acestui plan sînt cele prevăzute în anexa nr. 5 la prezenta Normă sanitară veterinară.
Planurile stabilite în conformitate cu criteriile prezentate în anexa nr. 5 la prezenta Normă sanitară veterinară vor fi prezentate Comisiei Europene nu mai tîrziu de 6 luni de la punerea în aplicare a prezentei Norme sanitare veterinare.
Comisia Europeană va examina planurile pentru a determina dacă permit realizarea obiectivelor dorite şi va sugera Moldovei orice amendament în special pentru a se asigura că ele sînt compatibile cu planurile celorlalte State Membre.
Planurile pot fi ulterior amendate sau completate în funcţie de evoluţia situaţiei.
25. Experţii Direcţiei Medicină Veterinară, în colaborare cu autorităţile competente locale, în măsura în care este necesar, pentru a asigura aplicarea uniformă a prezentei Norme sanitare veterinare, va efectua controale la faţa locului. Pentru a realiza acest lucru ei pot controla un procentaj reprezentativ al unităţilor pentru a verifica dacă autorităţile sanitare veterinare competente local controlează şi dacă unităţile avicole îndeplinesc cerinţele acestei Norme sanitare veterinare.
26. Fondurile necesare pentru controlul aplicării prezentei Norme sanitare veterinare se asigură conform legislaţiei in vigoare.
27. Prezenta Normă sanitară veterinară este armonizată în totalitate cu Directiva 1992/66/CEE.
28. Anexele nr. 1, 2, 3, 4. 5 fac parte integrantă din prezenta Normă sanitară veterinară.
ANEXA nr.1
Ia Normă sanitară veterinară privind profilaxia,
supravegherea şi combaterea bolii de Newcastle
Metode de diagnostic pentru confirmarea diagnosticului
şi diagnosticul diferenţial al bolii de Newcastle
Metodele de izolare şi caracterizare a virusului bolii de Newcastle expuse mai jos trebuie să fie considerate orientative şi ca un minim de aplicare pentru diagnosticul bolii.
Virusul bolii de Newcastle este virusul prototip al familiei Paramyxoviridae. La ora actuală se cunosc 9 grupe de paramyxovirusuri aviare ce pot fi depistate serologic, denumite PMV-1, PMV-2, EE PMV-9. Toate tulpinile de virus al bolii de Newcastle sînt clasificate în grupa PMV-1. Pentru necesităţile tehnicilor de diagnostic ce permit confirmarea bolii de Newcastle şi pentru diagnosticul diferenţial este aplicabilă următoarea definiţie:
Se înţelege prin boala de Newcastle infecţia păsărilor cauzată de toate tulpinile aviare ale paramyxovirusului 1, avînd la puii în vîrstă de o zi un indice de patogenitate pe cale intracerebrală mai mare de 0,7.
CAPITOLUL 1
Eşantionarea şi tratamentul probelor
1. Probe: tampoanele cloacale sau fecale şi tampoane traheale de la păsările bolnave; fecale sau conţinut de organe: intestin, encefal, trahee, pulmoni, ficat, splină şi altele de la cadavre proaspete.
Organele şi ţesuturile menţionate în punctul 1 al acestui capitol pot fi comasate, dar este necesar ca materiile fecale să fie tratate separat. Tampoanele trebuie să fie plasate într-o cantitate de mediu tampon fosfat salin (TFS) cu antibiotice, suficientă pentru a asigura scufundarea totală a acestora. Probele de organe fecale se vor omogeniza cu ajutorul unui omogenizator închis sau cu un mojar cu nisip steril într-un mediu TFS cu antibiotice pînă la obţinerea unei suspensii 10-20% grame/volum. Se lasă în repaus suspensia cca. 2 ore la temperatura ambiantă sau mai mult timp la 4oC apoi se clarifică prin centrifugare: ex. 800-1000 rotaţii/min timp de 10 minute.
Mediul TFS cu antibiotice:
Diferite laboratoare sanitare veterinare naţionale utilizează cu succes diverse formule de mediu cu antibiotice, iar laboratoarele naţionale sînt în măsură să ofere recomandări în acest sens. Sînt necesare concentraţii mărite de antibiotice pentru eşantioanele de fecale. Este tipic următorul antibiotic: 10.000UI/rnl penicilină, 10 mg/ml streptomicină, 0,25 mg/ml gentamicină şi 5.000 UI/ml micostatin într-o soluţie de tampon fosfat salin. Aceste nivele pot fi de 5 ori mai mici pentru ţesuturi şi tampoanele traheale. Pentru controlul clamydiilor, este autorizată adăugarea a 50 mg/ml oxitetraciclină. Pe parcursul preparării mediilor TFS cu antibiotice, este necesar ca pH-ul să fie controlat după adăugarea antibioticelor şi ajustat pentru obţinerea unui pH cuprins între 7,0-7,4.
CAPITOLUL 2
Izolarea virusului
Se inoculează 0,1-0,2 ml din supernatantul clarificat în cavitatea alantoidiană a cel puţin 4 ouă embrionate de găină puse la incubaţie timp de 8-10 zile. Ideal ar fi ca aceste ouă sa provină de la un efectiv liber de germeni specifici patogeni, dar dacă nu este posibil, este admisă utilizarea ouălor provenind de la un efectiv recunoscut ca liber de anticorpi contra bolii de Newcastle. Ouăle inoculate sînt incubate la 37oC şi se efectuează zilnic mirajul. Pe măsură ce embrionii mor, ouăle conţinînd embrioni morţi sau muribunzi, ca şi toate ouăle rămase după 6 zile de la inoculare vor fi refrigerate la 4oC şi vor face obiectul unor depistări a hemaglutininei plecînd de la lichidul alamoîdian/amniotic. În absenţa hemaglutinării se va repeta această procedură utilizînd ca inoculum lichid alantoidian/amniotic nediluat.
În cazul prezenţei hemaglutinării, prezenţa bacteriilor este exclusă prin cultură. Dacă există bacterii se trec lichidele printr-o membrană filtrantă cu porii de 450 mm, se adaugă un supliment de antibiotice şi se inoculează ouăle embrionate după cum este indicat mai sus.
CAPITOLUL 3
Diagnosticul diferenţial
1. Diferenţiere preliminară:
Intenţia este ca toate virusurile hemaglutinante să fie prezentate laboratorului sanitar veterinar naţional în scopul identificării complete, a caracterizării şi testelor de patogenitate. Este important de a pune în practică masurile intermediare de luptă, contra bolii de Newcastle vizînd limitarea difuzării virusului. Lichidele hemaglutinante se utilizează intr-o reacţie de hemaglutinare cum este cea descrisă în Cap. 5 şi 6 ale anexei nr.1 la prezenta Normă sanitară veterinară. O inhibiţie pozitivă, adică de 24 sau mai mult cu ajutorul unui antiser policlonal specific de virus al bolii de Newcastle, cu un titru de cel puţin 29, va putea servi la identificarea preliminară şi punerea în practică a măsurilor de control preliminar.
2. Confirmarea identificării:
Laboratorul sanitar veterinar naţional trebuie să efectueze diagnosticul diferenţial complet al agenţilor hemaglutinanţi. Confirmarea virusului bolii de Newcastle trebuie să se facă din nou prin reacţia de inhibare a hemaglutinării cu antiseruri monospecifice de găină. Pentru toate izolatele pozitive trebuie să se efectueze teste de stabilire a indicelui de patogenitate pe cale intracerebrală. Indicii de patogenitate mai mari de 0,7 indică prezenţa virusului şi necesită aplicarea deplină a măsurilor de control.
Progresele recente în tipajul viruslui bolii de Newcastle în special tehnicile care fac apel la anticorpii monoclonali, au permis gruparea tulpinilor şi izolatelor. În particular, există anticorpi monoclonali specifici ai tulpinilor vaccinale utilizate în Comunitatea Europeană care pot fi utilizaţi în reacţiile simple de inhibare a hemaglutinării. Dat fiind că tulpini de virus din vaccinurile vii pot fi adesea izolate din eşantioanele de la pasări, sînt evidente avantajele pe care le prezintă identificarea lor rapidă de către laboratorul sanitar veterinar naţional. Aceşti anticorpi monoclonali pot fi obţinuţi de la laboratorul comunitar de referinţă şi sînt furnizaţi laboratoarelor sanitare veterinare naţionale pentru confirmarea izolării de virusuri vaccinale. Laboratoarele sanitare veterinare naţionale trebuie să prezinte toţi agenţii hemaglutinanţi laboratorului sanitar veterinar comunitar de referinţă.
3. Continuarea tipajului şi caracterizării izolatelor:
Laboratorul sanitar veterinar comunitar de referinţă trebuie să primească toate virusurile hemaglutinante de la laboratoarele sanitare veterinare naţionale cu scopul completării studiilor antigenice şi genetice care vor permite înţelegerea mai bună a epizootologiei bolii/bolilor din interiorul Comunităţii Europene, în cadrul competenţelor şi sarcinilor laboratorului veterinar comunitar de referinţă.
CAPITOLUL 4
Teste rapide de identificare a virusului bolii de Newcastle la păsările vaccinate şi identificarea anticorpilor la păsările nevaccinate sînt prezentate mai jos:
1. Identificarea virusului bolii de Newcastle.
În diagnosticul infecţiilor la păsările vaccinate sînt utilizate diferite teste rapide care permit identificarea directă a antigenului bolii de Newcastle. În prezent, se utilizează cel mai frecvent testele cu anticorpi fluorescenţi pe secţiuni longitudinale din trahee şi testele cu anticorpi cu peroxidază pe encefal. Inconvenientul constă în faptul că nu se poate realiza examenul tuturor locurilor potenţiale de replicare a virusului bolii de Newcastle la păsări vaccinate. De exemplu, absenţa evidenţierii virusului în trahee nu exclude replicarea sa în intestin. Nici o metodă directă de identificare a bolii de Newcastle, chiar în circumstanţele specifice ale acestor teste, nu poate avea un rol util.
2. Identificarea anticorpilor la păsările nevaccinate.
Majoritatea laboratoarelor sanitare veterinare care execută diagnosticul bolii de Newcastle sînt familiarizate cu reacţia de inhibare a hemaglutinării (IH). Se sugerează că dacă se doreşte utilizarea unui test ELISA la nivelul unui laborator sanitar veterinar raional sau municipal, testul să fie controlat de laboratorul sanitar veterinar naţional.
a) Eşantioane
Eşantioanele de sînge trebuie să fie recoltate de la toate păsările pentru efectivele cu mai puţin de 20 de pasări şi de la 20 de păsări pentru efectivele mai mari, aceasta duce la o probabilitate de 99% de a decela cel puţin un set pozitiv dacă 25% sau mai mult din păsările efectivului sînt pozitive, oricare ar fi mărimea efectivului. Pentru test este recomandat să se lase sîngele să coaguleze şi să se recolteze serul.
b) Depistarea anticorpilor
Se recomandă testarea capacităţii eşantioanelor individuale de ser de a inhiba antigenul hemaglutinant al virusului bolii de Newcastle printr-un test standard de inhibare a hemaglurinării precum şi cel descris la cap. 6 al anexei nr. 1 la prezenta Normă sanitară veterinară. În ceea ce priveşte utilizarea în testele de inhibare a hemaglutinării a 4 sau 8 unităţi de hemaglutinare, părerile sînt diferite. Se pare că ambele soluţii ar fi valabile şi alegerea trebuie lăsată la latitudinea laboratoarelor sanitare veterinare naţionale, totuşi antigenul utilizat va afecta nivelul la care un ser este considerat pozitiv: pentru 4 unităţi hemaglutinante este considerat pozitiv serul al cărui titru este egal sau mai mare de 24, pentru 8 unităţi hemaglutinante, serurile al căror titru este egal sau mai mare de 23.
CAPITOLUL 5
Reacţia de hemaglutinare (HA)
Reactivi.
1.Tampon fosfat salin 0,05M cu un pH cuprins între 7,0 şi 7,4.
2. Se recoltează Eritrocitele de la cel puţin 3 pui de găină liberi de germeni specifici patogeni, dacă nu avem la dispoziţie, se recoltează sîngele de la 3 păsări controlate regulat şi recunoscute ca fiind libere de anticorpi contra virusului bolii de Newcastle şi se pun într-un volum egal de soluţie Alsever. Se spală Eritrocitele de trei ori cu tampon fosfat salin înainte de utilizare. Pentru un alt test este recomandată o suspensie de 1% valoarea hematocritului în tampon fosfat salin.
Metoda de lucru.
a) Se distribuie cîte 0,025 ml tampon fosfat salin în fiecare godeu ai unei microplăci din material plastic; se utilizează cele cu fundul în V.
b) Se adaugă 0,025 ml suspensie de virus, adică lichid alantoidian în primul godeu.
c) Se utilizează un microdilutor pentru a se realiza diluţii binare de la 1/2 la 1/4096 din godeu în godeu.
d) Se adaugă 0,025 ml tampon fosfat salin în fiecare godeu.
c) Se adaugă 0,025 ml Eritrocite 1% în fiecare godeu.
f) Se amestecă agitînd uşor si se lasă în repaus la 4oC.
g) Se citesc plăcile după 30-40 minute de la terminarea sedimentării martorilor. Se citesc prin înclinare plăcile pentru a observa prezenţa sau absenţa unui flux de hematii în formă de lacrimă.
h) Titrul hemaglutinat corespunde diluţiei celei mai mari care a determinat aglutinarea Eritrocitelor. Această diluţie este considerată ca avînd o unitate hemaglutinantă. O metoda mai precisă pentru determinarea titrului hemaglutinant constă în realizarea reacţiei de hemaglutinare cu virus provenind dintr-o gamă completă de diluţii iniţiale de tip 1/3, 1/4, 1/5, 1/6 etc. Această metodă este recomandată pentru prepararea precisă a antigenului destinat reacţiei de inhibare a hemaglutinării.
CAPITOLUL 6
Reacţia de inhibare a hemaglutinării
Reactivi: vezi capitolul 5 din anexa nr. 1 la prezenta Normă sanitară veterinară.
a) Tampon fosfat salin.
b) Lichid alantoidian conţinînd virus, diluat în tampon fosfat salin şi avînd 4 sau 8 unităţi hemaglutinante /0,025 ml.
c) Eritrocite de pui 1% de pui.
d) Ser de pui martor negativ.
e) Ser martor pozitiv.
Metoda de lucru:
a) Se distribuie 0,025 ml tampon fosfat salin în toate godeurile unei microplăci din material plastic - godeurile au fundul în V.
b) Se pun 0,025 ml ser în primul godeu al plăcii.
c) Se utilizează un microdilutor pentru realizarea diluţiilor duble din godeu în godeu.
d) Se adaugă 0,025 ml lichid alantoidian conţinînd 4 sau 8 unităţi hemaglutinante.
e) Se amestecă agitînd uşor si se lasă în repaus placa la 4oC pentru un minim de 60 minute sau la temperatura ambiantă pentru cel puţin 30 minute.
f) Se adaugă 0,025 ml din suspensia de Eritrocite în toate godeurile.
g) Se amestecă agitînd uşor şi se lasă în repaus la 4oC.
h) Se citeşte placa după 30-40 minute de la sedimentarea hematiilor martor.
Se citeşte prin înclinarea plăcii pentru a observa prezenţa sau absenţa unui flux în formă de lacrimă care se înclină în acelaşi ritm cu godeurile martor care conţin numai hematii: 0,025 ml şi tampon fosfat salin: 0,05 ml.
i) Titrul inhibohemaglutmant corespunde diluţiei celei mai mari de antiser care a determinat o inhibare completă a 4 sau 8 unităţi de virus - pentru fiecare test de inhibare a hemaglutinării trebuie să fie inclusă titrarea hemaglutinării pentru confirmarea numărului cerut de unităţi hemaglutinante.
j) Validarea rezultatelor depinde de obţinerea unui titru mai mic de 23 în cazul folosirii a 4 unităţi hemaglutinante sau 22 pentru 8 unităţi hemaglutinante cu serul martor negativ şi un titru al diluţiei imediat superioare sau inferioare titrului cunoscut al serului martor pozitiv.
6. Toate virusurile trebuie să prezinte plaje clare atunci cînd au fost incubate într-un mediu ce conţine tripsină. În caz că mediile de acoperire nu au conţinut tripsină, numai virusurile virulente pentru pui de găină vor forma plaje.
ANEXA nr. 2
Ia Normă sanitară veterinară privind
profilaxia, supravegherea şi
combaterea bolii de Newcastle
LABORATORUL VETERINAR COMUNITAR
DE REFERINŢĂ PENTRU BOALA DE NEWCASTLE
Numele laboratorului:
Central Veterinary Laboratory
New Haw
Wybridge
Surrey KT 153 NB
United Kingdom
Anexa nr.3
Ia Normă sanitară veterinară privind
profilaxia, supravegherea şi
combaterea bolii de Newcastle
LISTA LABORATOARELOR VETERINARE
INTERNAŢIONALE PENTRU DIAGNOSTICUL
BOLII DE NEWCASTLE
BOLII DE NEWCASTLE
BFLG1A Institut National de Recherches
Veterinaires Groeselenberg
99B-1180Bruxelles
DANEMARCA National Veterinary Laboratory
Poultry Disease Division
Hangovej 2 DK-8200 Aarhus N.
GERMANIA Bundesforschungsanstalt fuer
Viruskrankheiten der
Tiere Anstaltsteil Riems
(Friedrich-Loeffler-Institut)
D-O-2201 Insel Riems
FRANCE Centre national d'Etudes vйtйrinaires
et alimentaires, Laboratoire central de
recherches agricoles et porcines BP 53
F- 22440 Ploufragan
F- 22440 Ploufragan
GRECIA Institute of Infections Parasitological
Disease, 26 th October Street 54627
Thessaloniki.
Thessaloniki.
IRLANDA Veterinary Research Laboratory Abbotstown
Castleknock, IRL-Dublin 15
ITALIA Istituto Zooprofilattico Sperimentale di Padova
Via G. Orus n. 2 I-35100 Padova
LUXEMBOURG Institut National de Recherches
Vйtйrinaires Groeselenberg 99
B-1180 Bruxelles
OLANDA Centraal Diergeneeskundig
Instituut Vestiging Virologie
\x01+Houtribweg 39
NL-8221 RA Lelystad
PORTUGALIA Laboratуrio Nacional de
Investiga?ao Veterinaria (LNIV)
Estrada de Benfica 701
1500 Lisboa
SPANIA Laboratуrio de Sanidad y
Producciуn Animal
Zona Franca, Circunvalaciуn
- Tramo 6 Esquina Calle 3
- Tramo 6 Esquina Calle 3
E-08004 Barcelona
REGATUL UNIT Central Veterinary Laboratory
New Haw, Weybridge
AUSTRIA Bundesanstalt fьr Virusseuchenbekдmpfung,
Wien-Hetzendorf
FINLANDA Elдinlддkintд ja elintarveketaitos,
Helsinki/ Anstalten
fцr veterinдrmedicin och livsmedel, Helsingfors
SUEDIA Statens veterinдrmedicinska anstalt, Uppsala
ANEXA nr. 4
Ia Normă sanitară veterinară privind
profilaxia, supravegherea şi
combaterea bolii de Newcastle
Informaţii furnizate de Moldova Comisiei Europene
BOALA DE NEWCASTLE
Porumbei voiajori
Păsări ţinute în captivitate
1.Adresa:
Volierei de porumbei ___________________________________________________
Exploataţii ___________________________________________________________
2. Numele şi adresa (ele) proprietarului (lor) ________________________________
3.Suspiciunea prezenţei bolii de Newcastle _________________________________
a) data ______________________________________________________________
b) motivul ___________________________________________________________
c) numărul de porumbei existenţi cînd boala a fost suspicionată _________________
d) pasări ţinute în captivitate: ____________________________________________
4. Confirmarea bolii de Newcastle
a) data ______________________________________________________________
b) confirmată prin _____________________________________________________
e) semne clinice observate la momentul confirmării ___________________________
5. Statutul vaccinării în efectiv la momentul suspectării bolii ____________________
6. Impunerea restricţiei de transport pe data de _______________________________
7. Suspendarea restricţiei de transport pe data de _____________________________
8. Numărul de efective situate pe o rază de 1 km în jurul volierei de porumbei sau exploataţiei la care se face referire la pct. 1 ___________________________
ANEXA nr. 5
Ia Normă sanitară veterinară privind
profilaxia, supravegherea şi
combaterea bolii de Newcastle
Criterii minime pentru planul de contingenţă
în cazul evoluţiei bolii de Newcastle
în cazul evoluţiei bolii de Newcastle
Planurile de contingenţă trebuie să îndeplinească cel puţin următoarele criterii;
1. constituirea unui centru de criză la nivel naţional care să coordoneze toate măsurile de control în Moldova;
2. furnizarea unei liste a centrelor locale de control al bolii care dispun de posibilităţile adecvate pentru a coordona măsurile de control al bolii la nivel local;
3. furnizarea de informaţii detaliate cu privire la personalul implicat în aplicarea măsurilor de control, abilităţile si responsabilităţile lor;
4. fiecare centru local de control al bolii trebuie să fie în măsură să contacteze rapid persoanele sau organizaţiile implicate în lichidarea focarului;
5. echipamentele şi materialele să fie disponibile pentru efectuarea măsurilor corespunzătoare de control al bolii;
6. furnizarea de informaţii detaliate cu privire la măsurile ce se vor lua atunci cînd infecţia sau contaminarea sînt suspicioase sau confirmate, inclusiv metodele propuse pentru distrugerea carcaselor;
7. instituirea programelor de pregătire pentru menţinerea şi dezvoltarea abilităţilor în domeniul procedurilor administrative;
8. laboratoarele sanitare veterinare de diagnostic trebuie să aibă posibilităţi pentru examinarea post-mortem, capacităţile necesare pentru examenul serologic, histologic etc. şi să menţină capacităţile pentru diagnosticul rapid; trebuie să se întocmească planurile pentru transportul rapid al probelor;
9. furnizarea de detalii cu privire la cantitatea de vaccin contra bolii de Newcastle estimată ca fiind necesară în eventualitatea reinstituirii vaccinării de urgenţă;
10. elaborarea de dispoziţii pentru a asigura competenţele legale necesare pentru implementarea planurilor de contingenţă.