În temeiul punctului 9 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, structurii şi efectivului–limită ale aparatului central al acestuia, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 397 din 31 mai 2011,
    1. Se aprobă Regulamentul privind modul de comunicare dintre instituţiile medico–sanitare, instituţiile de sănătate publică şi mijloacele mass–media a informaţiilor care se referă la copii.
    2. Controlul executării prezentului Regulament se pune în sarcina Serviciului Informare şi Comunicare (dna V. Istrati) şi Direcţiei juridice (dl I. Ciochină).
    3. Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi se plasează pe pagina web a Ministerului Sănătăţii.

    MINISTRUL SĂNĂTĂȚII                                                  Andrei USATÎI

    Nr. 902. Chişinău, 10 septembrie 2014.

 Aprobat
prin Ordinul Ministerului Sănătăţii
nr. 902 din 10 septembrie 2014

REGULAMENT
privind modul de comunicare dintre instituţiile medico-sanitare,
instituţiile de sănătate publică şi mijloacele mass-media a
informaţiilor care se referă la copii

Capitolul I. Dispoziţii generale

    1. Prezentul Regulament este elaborat în conformitate cu prevederile Legii cu privire la drepturile copilului nr. 338–XIII din 15 decembrie 1994, Legii ocrotirii sănătăţii nr. 411–XIII din 28 martie 1995, Legii privind asistenţa psihiatrică nr. 1402–XIII din 16 decembrie 1997, Legii privind accesul la informaţie nr. 982–XIV din 11 mai 2000, Legii cu privire la drepturile şi responsabilităţile pacientului nr. 263–XVI din 27 octombrie 2005, Legii cu privire la profilaxia infecţiei HIV/SIDA nr. 23–XVI din 16 februarie 2007, Legii privind supravegherea de stat a sănătăţii publice nr. 10–XVI din 3 februarie 2009, Legii cu privire la protecţia datelor cu caracter personal nr. 133 din 8 iulie 2011, Legii privind protecţia specială a copiilor aflaţi în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi nr. 140 din 14 iunie 2013, Legii cu privire la protecţia copiilor împotriva impactului negativ al informaţiei nr. 30 din 7 martie 2013, Hotărîrii Guvernului privind aprobarea Cerinţelor faţă de asigurarea securităţii datelor cu caracter personal la prelucrarea acestora în cadrul sistemelor informaţionale de date cu caracter personal nr. 1123 din 14 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare.
    2. În sensul prezentului Regulament, se definesc următoarele noţiuni şi termeni:
    Interesul superior al copilului – asigurarea condiţiilor adecvate pentru creşterea şi dezvoltarea armonioasă a copilului, ţinînd cont de particularităţile individuale ale personalităţii lui şi de situaţia concretă în care acesta se află.
    Instituţie medico–sanitară – instituţie medico–sanitară publică de nivel republican, municipal ori raional, instituţie medico–sanitară privată, întreprindere de stat ori municipală, alte persoane juridice de drept public sau privat care au drept obiect de activitate prestarea către populaţie a serviciilor de asistenţă medicală, în mod special a asistenţei medicale spitaliceşti şi de urgenţă.
    Instituţie de sănătate publică – instituţie publică aflată în subordinea Ministerului Sănătăţii care exercită supravegherea de stat a sănătăţii publice. Acest gen de instituţii sunt Centrul Naţional de Sănătate Publică, centrele de performanţă de sănătate publică şi centrele teritoriale de sănătate publică.
    Mass–media – totalitatea mijloacelor de informare în masă (radio, televiziune, ziare, reviste, agenţii de ştiri, portaluri web informative etc.) autorizate potrivit legii.
    Reprezentant mass–media – persoană autorizată, reprezentant al unei instituţii mass–media, aflat în exerciţiul profesiei.
    Situaţii cu conotaţie negativă – se referă la următoarele:
    1) accidente;
    2) infracţiuni;
    3) abuzul sexual;
    4) cazurile de violenţa fizică sau psihică;
    5) suicidul şi tentativele de suicid;
    6) consumul de droguri;
    7) abuzul de alcool;
    8) infectarea cu virusul imunodeficitar uman HIV sau cazurile maladiei SIDA;
    9) cazurile de tulburări psihice;
    10) cazurile de maladii oncologice, tuberculoză, boli venerice;
    alte cazuri sau situaţii care pot afecta în mod negativ sănătatea fizică ori psihică, precum şi bunăstarea copiilor.
    3. Scopul prezentului Regulament este de a veni în sprijinul îmbunătăţirii comunicării dintre instituţiile medico–sanitare, instituţiile de sănătate publică şi mass–media, recunoaşterea dreptului jurnaliştilor de a solicita şi de a obţine informaţii pentru a le difuza publicului de o manieră corectă şi echidistantă, are drept bază principiul transparenţei activităţii instituţiilor publice şi propune să asigure:
    1) accesul la informaţia de interes public;
    2) respectarea interesului superior al copilului;
    3) informarea corectă a opiniei publice privitor la cazurile şi situaţiile cu conotaţie negativă care vizează copiii aflaţi în instituţiile medico–sanitare;
    4) minimizarea impactului negativ al informaţiei asupra copiilor;
    5) protejarea copiilor de stigmatizare şi discriminare.
    4. Regulamentul se referă la cazurile şi situaţiile în care:
    1) reprezentanţii mass–media solicită permisiunea personalului medical şi managerial din instituţiile medico–sanitare şi cele de sănătate publică pentru a filma, a face înregistrări audio sau a fotografia copii care sunt victime ale diferitelor forme de abuz şi violenţă, copii infectaţi cu virusul imunodeficitar uman HIV sau bolnavi SIDA, copii în conflict cu legea, copii care au comis tentative de suicid, copii care consumă droguri, copii suferinzi de tulburări psihice, copii bolnavi de maladii oncologice, tuberculoză, boli venerice, copii care sunt victime ale accidentelor, alte cazuri sau situaţii cu conotaţie negativă care vizează copiii;
    2) reprezentanţii mass–media solicită verbal sau în scris (prin demers oficial) informaţii sau declaraţii referitoare la copiii aflaţi la tratament în instituţiile medico–sanitare;
    3) jurnaliştii solicită date statistice sau materiale analitice referitoare la subiecte care implică copii.
    5. Prezentul Regulament se adresează personalului medical şi managerial din instituţiile medico–sanitare indiferent de forma de organizare şi tipul de proprietate, precum şi celui din instituţiile de sănătate publică, astfel cum sunt definite, şi are drept obiect modul în care persoanele menţionate urmează să comunice cu reprezentanţii mass–media în cazurile în care sunt vizaţi copiii.
    6. Identitatea copilului trebuie să fie obligatoriu protejată în toate situaţiile cu conotaţie negativă menţionate în punctul 5, în mod special în situaţiile cînd:
    1) copiii sunt victime ale violenţei fizice sau exploatării sexuale;
    2) copiii sunt victime ale traficului de persoane;
    3) copiii au săvîrşit o tentativă de suicid;
    4) copiii sunt infectaţi cu HIV sau bolnavi SIDA;
    5) copiii suferă de tulburări psihice;
    6) copiii sunt consumatori de droguri;
    7) copiii sunt implicaţi în alte cazuri sau situaţii cu conotaţie negativă.

Capitolul II. Principii generale de comunicare

    7. Instituţiile medico–sanitare şi cele de sănătate publică urmează să asigure transparenţa activităţii lor şi să furnizeze reprezentanţilor mass–media informaţia de interes public într–o manieră operativă şi nediscriminatorie, astfel încît să nu fie aduse daune interesului superior al copilului şi să nu fie încălcate drepturile acestuia.
    8. Comunicarea informaţiilor cu referire la copii se va baza pe:
    1) respectarea interesului superior al copilului;
    2) protejarea copilului de stigmatizare şi discriminare;
    3) minimizarea eventualului impact negativ al informaţiei asupra copiilor.
    9. Personalul medical trebuie să comunice corect şi coerent despre situaţiile cu conotaţie negativă care îi vizează pe copii, să explice cauzele ce expun copiii în situaţii de risc pentru viaţa şi sănătatea lor. De asemenea, el este încurajat să informeze despre măsurile întreprinse de medici în vederea asigurării sănătăţii copilului şi să sensibilizeze despre acţiunile necesare de a fi întreprinse pentru a preveni şi/sau combate asemenea cazuri şi situaţii fără a fi aduse daune drepturilor şi interesului superior al copilului.

Capitolul III. Modul de gestionare a solicitărilor
 de informaţii

    10. Administraţia instituţiilor medico–sanitare şi de sănătate publică trebuie să permită reprezentanţilor mass–media să–şi îndeplinească rolul de informare a opiniei publice. Concomitent personalului medical şi managerial îi revine responsabilitatea de a asigura, în cadrul comunicării cu mass–media, respectarea normelor legale de acces la informaţia de interes public şi de a furniza informaţia solicitată astfel încît aceasta să nu contravină normelor legale şi etice menţionate în punctul 3, precum şi să nu dăuneze interesului superior al copilului.
    11. Pentru a obţine informaţii, jurnalistul trebuie să se autolegitimeze şi să informeze managerul sau o altă persoană responsabilă din instituţie despre informaţia solicitată, inclusiv urmează să solicite permisiunea accesului în cadrul respectivei instituţii medico–sanitare ori de sănătate publică.
    12. În cazul solicitărilor de informaţii în formă verbală, personalul medical va oferi informaţia solicitată într–o manieră operativă. În cazul în care personalul medical are nevoie de colectarea datelor solicitate, acestea vor fi furnizate jurnalistului în timp cît mai rapid.
    13. În cazul solicitărilor de informaţii în formă scrisă, prin demers oficial sau prin poşta electronică, personalul de conducere al instituţiei medico–sanitare ori de sănătate publică va oferi un răspuns în timp cît mai scurt posibil, dar nu mai tîrziu de 15 zile lucrătoare.
    14. În cazul unor accidente/cazuri de anvergură ce implică copii (infecţii în masă, abuz sexual etc.), instituţia medico–sanitară ori cea de sănătate publică va informa obligatoriu Serviciul Informare şi Comunicare al Ministerului Sănătăţii despre măsurile întreprinse pentru comunicarea cu mass–media.

Capitolul IV. Responsabilităţile personalului medical
în furnizarea de informaţii către mass–media cu referire la copil

    15. În declaraţiile făcute presei şi în comunicarea cu reprezentanţii mass–media, angajaţii instituţiilor medico–sanitare şi ale instituţiilor de sănătate publică vor prezenta informaţia într–o manieră accesibilă publicului larg, mesajele vor fi formulate astfel încît să nu genereze panică, să nu jignească demnitatea copilului şi să nu ducă la stigmatizarea şi discriminarea lui.
    16. Datele cu caracter personal, în special numele, prenumele, iniţialele copilului şi ale părinţilor săi, denumirea localităţii în care aceştia domiciliază ori îşi au reşedinţa, alte informaţii care pot conduce la identificarea unui copil aflat în situaţie cu conotaţie negativă nu pot fi divulgate în comunicările oficiale ori în discuţiile neoficiale cu reprezentanţii mass–media, pentru a nu expune copilul la discriminare, stigmatizare sau revictimizare.
    17. Intervievarea, inclusiv fotografierea şi filmarea copiilor de pînă la 10 ani se face strict cu acordul prealabil al părinţilor sau altor reprezentanţi legali.
    Intervievarea, inclusiv fotografierea şi filmarea copilului care a atins vîrsta de 10 ani se va face cu acordul prealabil al copilului şi acordul prealabil al părinţilor sau altor reprezentanţi legali.
    Intervievarea copilului nu este permisă pe motivul stării grave de sănătate şi în alte situaţii descrise în punctul 16.
    18. Pe durata interviului cu copilul sau reprezentantul legal al acestuia se va afla medicul ori persoana desemnată conform punctului 27, care va facilita comunicarea prin oferirea de informaţii suplimentare în caz de necesitate, dar şi pentru a asigura respectarea drepturilor pacientului şi interesului superior al copilului. În cursul interviului, se va urmări starea psihologică a copilului şi se va renunţa imediat la intervievare dacă retrăirea situaţiei cu caracter negativ îi provoacă suferinţă copilului.
    19. Nu se permite intervievarea copiilor care sunt victime ale agresiunii sexuale, violenţei fizice, aflaţi în stare gravă de sănătate (cu arsuri, cu chipul/corpul desfigurat etc.), sau suferinzi de tulburări psihice. Toată informaţia urmează să fie oferită de medici, părinţi sau alţi reprezentanţi legali ai copilului, pentru a asigura protecţia şi a evita revictimizarea/retrăirea emoţiilor negative.
    20. În cazuri mai puţin sensibile pentru copii, cum ar fi epidemiile de infecţii respiratorii acute, intoxicaţii, cu excepţia carantinei, se permite intervievarea copiilor. În cazurile respective jurnaliştii urmează a fi atenţionaţi de personalul medical despre necesitatea protecţiei copilului şi a interesului superior al acestuia, pentru a evita posibilele discriminări, situaţii jenante pentru copii.
    21. Următoarele categorii de copii trebuie să beneficieze de o protecţie specială în cazul furnizărilor de informaţii şi a comunicării acestora cu jurnaliştii:
    1) copiii victime ale violenţei fizice sau exploatării sexuale;
    2) copiii victime ale traficului de persoane;
    3) copiii care au săvîrşit tentative de suicid;
    4) copiii suferinzi de tulburări psihice;
    5) copiii infectaţi cu HIV sau bolnavi SIDA;
    6) copiii bolnavi de maladii oncologice, tuberculoză, boli venerice;
    7) copiii consumatori de droguri;
    8) copiii victime ale accidentelor;
    9) minorele însărcinate ş.a.
    22. În situaţiile în care legislaţia restricţionează accesul la un anumit gen de informaţii, reprezentanţii instituţiilor medico–sanitare şi celor de sănătate publică vor argumenta imposibilitatea de a furniza informaţia, făcînd referire la normele legale şi la responsabilitatea lor de a proteja interesul superior al copilului.
    23. Jurnaliştii vor putea fotografia şi realiza înregistrări audio şi video cu copiii aflaţi în instituţiile medico–sanitare şi cele de sănătate publică după o coordonare prealabilă cu personalul managerial al instituţiei, decizia acestuia urmînd a fi luată în funcţie de cazul copilului internat la spital, precum şi numai după completarea de către reprezentantul mass–media a Formularului pentru solicitarea accesului la informaţie privitoare la copiii aflaţi în situaţie de risc, anexat la prezentul Regulament.
    24. Un exemplar completat al Formularului pentru solicitarea accesului la informaţie privitoare la copiii aflaţi în situaţie de risc va fi păstrat de către instituţia medico–sanitară sau de sănătate publică în care a avut loc intervievarea copilului minor în termen de cel puţin cinci ani.
    25. Accesul mass–media în locurile din instituţiile medico–sanitare şi instituţiile de sănătate publică care presupun condiţii speciale de igienă şi de sterilizare (blocuri operatorii, unităţi de urgenţă, săli de reanimare şi de terapie intensivă, laboratoare etc.) va fi asigurat numai după coordonarea prealabilă cu managerul instituţiei şi în condiţiile respectării normelor igienico–sanitare corespunzătoare.
    26. Sunt interzise fotografierea şi înregistrările video ce prezintă imagini şocante ale copiilor: corpuri desfigurate în urma arsurilor, infecţiilor, accidentelor şi altor leziuni corporale grave.
    27. Interviurile pentru mass–media vor fi acordate de persoanele desemnate de conducerea instituţiei medico–sanitare ori instituţiei de sănătate publică.
    28. Pentru încălcarea prevederilor prezentului Regulament, persoanele vinovate poartă răspundere conform legislaţiei.

    anexa