MODIFICAT
    HG87 din 11.02.19, MO59-65/22.02.19 art.124; în vigoare 22.03.19


    În temeiul art.13¹ alin.(2) lit.l) și alin.(3) din Legea nr.190-XVI din 26 iulie 2007 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.141-145, art.597), cu modificările şi completările ulterioare, și în scopul eficientizării procesului de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Planul de acţiuni privind reducerea riscurilor în domeniul spălării banilor şi finanţării terorismului pentru anii 2017-2019 (se anexează).
    2. Ministerele, alte autorităţi administrative centrale, instituţiile publice şi asociaţiile de profil vizate:
    1) vor întreprinde măsurile necesare pentru realizarea integrală şi în termenele stabilite a acţiunilor prevăzute în Planul menţionat;
    2) vor prezenta semestrial, pînă la data de 10 a primei luni din perioada imediat următoare de raportare, Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie note informative privind implementarea acţiunilor incluse în Planul nominalizat.
    3. Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor:
    1) va analiza procesul de implementare a acţiunilor incluse în Planul numit;
    2) va prezenta anual Guvernului raportul de monitorizare a implementării activităţilor prevăzute în Planul sus-menționat.
    4. Finanţarea acţiunilor prevăzute în prezenta hotărîre se va efectua din contul şi în limitele alocaţiilor aprobate în aceste scopuri în bugetele autorităţilor implicate, precum şi din alte surse, conform legislaţiei în vigoare.
    5. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Centrului Național Anticorupție.

    PRIM-MINISTRU                                              Pavel FILIP

    Contrasemnează:
    Ministrul finanţelor                                             Octavian Armaşu
    Ministrul afacerilor interne                                Alexandru Jizdan
    Ministrul justiţiei                                                Vladimir Cebotari

    Nr. 791. Chişinău, 11 octombrie 2017.



    Planul de acţiuni privind reducerea riscurilor în domeniul spălării banilor şi finanţării terorismului pentru anii 2017-2019 (în continuare – Plan) a fost iniţiat în conformitate cu Metodologia Băncii Mondiale, în baza rezultatelor Raportului de evaluare națională a riscurilor, efectuată în conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr.697 din 9 octombrie 2015, aprobat prin ordinul directorului Centrului Național Anticorupție în martie 2017.
    Ameninţările şi vulnerabilităţile identificate de grupul de lucru (creat în temeiul Hotărîrii Guvernului menționate) au creat premise clare pentru elaborarea acţiunilor comune în vederea reducerii riscurilor identificate.
    Reprezentanţii grupului de lucru, format din conducători (reprezentanţi) ai următoarelor instituţii naţionale: Procuratura Generală, Serviciul Informaţie şi Securitate, Banca Naţională a Moldovei, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Serviciul Fiscal (Inspectoratul Fiscal Principal de Stat), Serviciul Vamal, Inspecţia Financiară, Biroul Naţional de Statistică şi Centrul Național Anticorupţie, au stabilit nivelul vulnerabilităţilor (redus; mediu redus; mediu înalt; înalt), precum şi ameninţările naţionale care generează venituri ilicite.
    Conform Metodologiei Băncii Mondiale, au fost formate şapte grupuri de lucru:
    1) grupul nr.1„Ameninţări naţionale”;
    2) grupul nr. 2 „Vulnerabilităţi naţionale”;
    3) grupul nr.3 „Vulnerabilităţile sectorului bancar şi incluziunea financiară”;
    4) grupul nr.4 „Vulnerabilităţile sectorului valori mobiliare”;
    5) grupul nr.5 „Vulnerabilităţile sectorului de asigurări”;
    6) grupul nr.6 „Vulnerabilităţile sectorului altor instituţii financiare”;
    7) grupul nr.7 „Vulnerabilităţile sectorului altor participanţi profesionişti”.
    Grupurile de lucru au fost formate din reprezentanţi ai sectorului privat, cum ar fi Asociația Băncilor din Moldova, Uniunea Asigurătorilor din Moldova, Uniunea Notarilor din Republica Moldova, Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule, Bursa de Valori a Moldovei, Depozitarul Naţional de Valori Mobiliare al Moldovei, reprezentanţi ai participanţilor profesionişti la piaţa valorilor mobiliare şi ai societăților de registru.
    Scopul evaluării naţionale a riscurilor în domeniul combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului reprezintă atît o redistribuire eficientă a resurselor în funcție de capacitatea şi nivelul riscurilor identificate, cît şi întocmirea unui plan de acţiuni naţional orientat spre reducerea vulnerabilităților identificate.
    Așadar, conform modelului-tip din anexa la Metodologia Băncii Mondiale, utilizat de grupurile de lucru, prezentul Plan constă din informaţii privind sursa riscului stabilit, obiectivul principal, executorii de bază, coexecutorii, acţiunile practice, bugetul estimativ şi termenul de executare.
    Estimarea şi evaluarea situaţiei pe sectoare facilitează analiza ameninţărilor în domeniul spălării banilor, identificarea fenomenului în diferite sectoare, evidențiind sectorul în care sînt investite şi legalizate produsele infracţiunii, şi stabilirea atractivităţii acestuia.
    Avînd în vedere faptul că piața financiară a Republicii Moldova este mai puţin dezvoltată şi integrarea în sistemul financiar global este limitată, iar climatul economic închis, ameninţarea internă este mai mare decît ameninţarea externă de circa 3 ori, cea din urmă fiind în creştere.
    Un aspect important identificat în cadrul procesului de evaluare naţională este lipsa practicii în efectuarea investigaţiilor financiare paralele în cadrul cauzelor penale iniţiate, în special în cele cu un nivel înalt de ameninţare.
    Astfel, în baza datelor acumulate şi evaluate, s-a stabilit că sectorul bancar, care constituie circa 70% din PIB-ul național, este cel mai atractiv, cu un randament de risc de spălare a banilor înalt, urmat de: sectorul de remitenţi, care este estimat la o valoare de 15,4% din PIB, cu un randament de risc de spălare a banilor mediu înalt; valorile mobiliare – 1,64% din PIB-ul național, cu un randament de spălare a banilor mediu; sectorul asigurări – 0,8 % din PIB-ul naţional, cu un randament de risc de spălare a banilor mediu scăzut; precum şi sectorul notarilor şi cel imobiliar, care reprezintă un sector infim, cu un procentaj nesemnificativ din PIB-ul național și cu un risc de spălare a banilor mediu înalt.
    Cele mai multe analize financiare, urmăriri penale, precum şi procese de stabilire a sentinţelor au fost iniţiate cu implicarea sectorului bancar, astfel sectorul reprezentînd o ameninţare ridicată.
    Obiectivele de bază în vederea stabilirii ameninţărilor în domeniul spălării banilor au constat în: identificarea ameninţărilor sub aspectul tipului de infracţiune principală generatoare de venituri ilicite, al originii şi al sectorului implicat; stabilirea structurii produselor infracţiunii din diferite perspective; colectarea sistemică a datelor privind cauzele instrumentate; analiza ameninţărilor transfrontaliere provenite din jurisdicţii străine.
    Totodată, în urma sistematizării datelor şi informaţiilor existente, grupurile de lucru au stabilit cele mai relevante infracţiuni generatoare de venituri ilicite la nivel naţional, care reprezintă o ameninţare de amploare: traficul de droguri, corupţia, traficul de fiinţe umane, evaziunea fiscală şi contrabanda.
    Un alt domeniu evaluat îl reprezintă securitatea naţională, care, conform riscurilor şi ameninţărilor de factură extremist-teroristă din Republica Moldova, denotă o evoluţie negativă pe palierul antiterorist. Acest fapt a fost determinat atît de conjunctura de securitate la nivel regional/global, cît şi de factori perturbatori interni, favorizaţi, într-o măsură sau alta, de influenţe externe.
    Riscul de finanţare a terorismului pe teritoriul Republicii Moldova poate fi perceput ca fiind la nivel scăzut, datorită caracterului de tranzitare a ţării şi contextului global, în care țara noastră nu este percepută ca o ţintă a actelor de terorism. În acelaşi timp, Republica Moldova susţine integral acţiunile întreprinse de către comunitatea internaţională pentru prevenirea şi combaterea terorismului.
    Vulnerabilitatea la nivel național față de spălarea banilor este determinată de vulnerabilitatea generală a sectoarelor și de capacitatea statului de a combate spălarea banilor la nivel național.
    Obiectivele de bază la evaluarea capacității statului de a combate spălarea banilor au fost identificarea punctelor slabe și a deficiențelor capacității de combatere a spălării banilor și finanţării terorismului, stabilirea acțiunilor prioritare pentru consolidarea capacității statului de combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului.
    La evaluarea capacităţii de combatere şi incriminare a spălării banilor s-au identificat deficiențe în reglementarea componenței infracțiunii de spălare a banilor.
    Ca urmare a evaluării capacităţii de combatere a spălării banilor şi reglementării procesului recuperării veniturilor provenite ilicit şi confiscării activelor, au fost identificate deficienţe ale măsurilor de asigurare, şi anume: sistarea, limitarea legală a aplicării măsurii asiguratorii – punerea sub sechestru, deficiențe în reglementarea confiscării speciale și confiscării extinse, inaplicabilitatea în practică a punerii sub sechestru și confiscării, lipsa unei agenții de recuperare a activelor ilicite și a mecanismului de management eficient al acestora, de lipsa unor statistici clare privind aplicarea punerii sub sechestru și confiscării. Capacitatea şi resursele antrenate în proces sînt limitate în lipsa dotării cu tehnică suficientă, pregătirii profesionale adecvate și a asigurării financiare a personalului. Cooperarea naţională ineficientă este determinată de lipsa practicii continue privind investigarea „crimelor predicate – spălării banilor”, prin crearea grupurilor comune de lucru (doar cazuri sporadice), lipsa unui mecanism clar de cooperare la nivel naţional, a caracterului formal al schimbului de informaţii în scopul protejării „identităţii instituţionale”, de numărul scăzut al dosarelor pe faptul spălării banilor obţinuţi în urma comiterii infracţiunilor predicate.
    Cooperarea internaţională ineficientă este marcată de termenul mare de obţinere a probelor prin intermediul comisiilor rogatorii și tergiversarea termenului cauzelor penale.
    Un alt aspect evaluat îl reprezintă nivelul de integritate financiară şi executare silită a creanţelor fiscale, fiind stabilite divergenţe semnificative între sumele amenzilor calculate de către organul fiscal şi suma mijloacelor băneşti încasate, deficitul de personal în cadrul organului fiscal, fluxul permanent de cadre (remunerare scăzută) şi necesitatea instruirii continue.
    În cadrul evaluării nivelului de dezvoltare economică s-a stabilit menţinerea unui nivel înalt al economiei bazate pe numerar (activităţi agricole, procurarea imobilelor, automobilelor, informarea insuficientă a populaţiei privind efectele negative pe termen lung ale activităţilor remunerate în numerar).
    Identificarea beneficiarului efectiv constituie un element evaluat în mod prioritar în toate sectoarele analizate. Lipsa unui mecanism clar de colectare și păstrare a informației despre beneficiarii efectivi de către autoritățile de înregistrare, a prevederilor privind actualizarea informaţiei despre beneficiarii efectivi, a unui registru cu beneficiarii efectivi identificați, precum și dificultăţile în identificarea beneficiarilor efectivi în cazul companiilor nerezidente constituie factori de care trebuie să se țină cont la implementarea prezentului Plan.
    Ameninţările şi vulnerabilităţile identificate de grupul de lucru au creat premise clare pentru elaborarea acţiunilor comune în vederea reducerii riscurilor identificate.
    Durata şi resursele financiare alocate
    Perioada de implementare a acţiunilor constituie 3 ani, cu acoperire parțială din resursele atrase în cadrul proiectelor de asistenţă tehnică externă, precum şi în limitele bugetelor instituţiilor vizate.
    Concluzii
    Elaborarea şi implementarea prezentului Plan demonstrează necesitatea de a consolida eforturile instituţiilor naţionale în scopul eficientizării sistemului naţional de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului.
    Acest document îmbină eforturile disponibile ale instituţiilor competente ale statului și ale societății civile, ceea ce va permite realocarea eficientă a resurselor şi identificarea priorităţilor acţiunilor necesare în vederea reducerii riscurilor identificate în domeniul combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului pe teritoriul Republicii Moldova.
    Indicatorii de monitorizare:
    1) numărul de formulare recepţionate pentru fiecare tip de tranzacţie;
    2) numărul de note analitice elaborate cu privire la tranzacţiile suspecte identificate;
    3) numărul de activităţi suspecte identificate din totalul tranzacţiilor raportate;
    4) numărul de instruiri şi seminare naţionale şi internaţionale în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului;
    5) numărul de recomandări elaborate privind situaţia actuală în sectoarele supravegheate şi propunerile de redresare a acesteia;
    6) numărul de proiecte de acte normative privind implementarea recomandărilor şi standardelor internaţionale în domeniu elaborate, modificate şi avizate;
    7) numărul de tipologii de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului identificate;
    8) numărul de conturi bancare sistate şi suma mijloacelor băneşti aflate în aceste conturi;
    9) numărul de infracţiuni de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului descoperite, inclusiv de infracţiuni predicate;
    10) numărul de persoane fizice şi juridice delincvente identificate şi sumele calculate şi încasate ca rezultat al urmăririi acestora;
    11) numărul de sentinţe pronunţate în cauzele penale pornite în privinţa infracţiunilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului;
    12) numărul de proiecte de acte normative elaborate, modificate şi avizate;
    13) numărul de informaţii şi de note analitice diseminate de către instituţiile responsabile şi alte organe de drept cu privire la acţiunile ilicite identificate;
    14) numărul de solicitări trimise şi primite de la structurile similare din alte state;
    15) numărul de cereri de comisii rogatorii primite/trimise;
    16) numărul de acorduri semnate cu serviciile similare din alte ţări privind schimbul de informaţii în domeniu;
    17) numărul de comunicate de presă despre măsurile de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului plasate pe paginile web ale instituţiilor de profil;
    18) numărul de sesizări referitoare la spălarea banilor şi finanţarea terorismului, recepţionate şi soluţionate;
    19) numărul de întrevederi cu entităţile raportoare desfăşurate;
    20) numărul de studii strategice efectuate.
    Rezultatele scontate:
    Planul de acţiuni va fi considerat realizat dacă vor fi atinse obiectivele propuse şi vor fi obţinute următoarele rezultate:
    1) identificarea şi reducerea riscurilor sectoriale;
    2) îmbunătăţirea actelor normative în vigoare;
    3) întreprinderea măsurilor de identificare a beneficiarului efectiv;
    4) îmbunătățirea supravegherii;
    5) reducerea tranzacţiilor cu numerar;
    6) dezvoltarea politicilor naţionale de incluziune financiară;
    7) sporirea eficienţei cooperării interinstituţionale;
    8) sporirea eficienţei cooperării internaţionale;
    9) asigurarea tehnică a organelor de ocrotire a normelor de drept, a procurorilor şi judecătorilor în domeniul investigaţiilor financiare paralele şi al recuperării veniturilor provenite ilicit.

    acțiuni-tabel
    [Tabelul modificat prin HG87 din 11.02.19, MO59-65/22.02.19 art.124; în vigoare 22.03.19]