HGA1065/2003
ID intern unic:  295652
Версия на русском 		Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 1065
din  02.09.2003
cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare durabilă
 a turismului în Republica Moldova în anii 2003-2015
Publicat : 12.09.2003 în Monitorul Oficial Nr. 196-199     art Nr : 1118

    Abrogată prin HG796 din 25.10.12, MO228/31.10.12 art.858

    MODIFICAT
    HG793 din 02.12.09, MO174-176/04.12.09 art.875
    HG1059 din 27.09.04, MO178-180/01.10.04 art.1243
   
    NOTĂ:
    În tot textul hotărîrii cuvintele „Agenţia Agroindustrială „Moldova-Vin” se substituie prin cuvintele „Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare”, la cazul gramatical respectiv prin HG793 din 02.12.09, MO174-176/04.12.09 art.875

Întru realizarea Legii turismului nr.798-XIV din 11 februarie 2000 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.54-56, art.357) şi în scopul creării unei baze adecvate pentru dezvoltarea turismului internaţional şi intern în Republica Moldova, Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Strategia de dezvoltare durabilă a turismului în Republica Moldova în anii 2003-2015 (se anexează).
2. Departamentul Dezvoltarea Turismului va întreprinde măsurile de rigoare în vederea îndeplinirii şi monitorizării activităţilor prevăzute în strategia nominalizată.
3. Se stabileşte că instituţiile responsabile de realizarea strategiei menţionate vor prezenta Guvernului, în termen de o lună, valoarea estimativă a acţiunilor prevăzute la pct.6 al Strategiei.
4. Ministerele şi departamentele, autorităţile administraţiei publice locale (consiliile raionale, municipale, orăşeneşti, Consiliul Executiv al U.T.A. Găgăuzia) vor informa semestrial Guvernul despre realizarea măsurilor prevăzute în numita strategie la compartimentele ce ţin de competenţele lor.
5. Controlul asupra realizării prevederilor prezentei hotărîri se pune în sarcina ministrului economiei.

PRIM-MINISTRU
al Republicii Moldova                                        Vasile TARLEV
Contrasemnată:
Viceprim-ministru,
ministrul agriculturii
şi industriei alimentare                                       Dmitrii Todoroglo
Ministrul economiei                                            Marian Lupu
Ministrul transporturilor
şi comunicaţiilor                                                  Vasile Zgardan
Ministrul culturii                                                 Veaceslav Madan
Ministrul ecologiei, construcţiilor
şi dezvoltării teritoriului                                     Gheorghe Duca
Ministrul afacerilor externe                              Nicolae Dudău
Ministrul educaţiei                                             Valentin Beniuc
Ministrul sănătăţii                                              Andrei Gherman
Ministrul muncii
şi protecţiei sociale                                            Valerian Revenco
Ministrul finanţelor                                            Zinaida Grecianîi
Ministrul justiţiei                                               Vasile Dolghieru

Chişinău, 2 septembrie 2003.
Nr. 1065.
  Aprobată
prin  Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova nr. 1065
din 2 septembrie 2003
Strategia de dezvoltare durabilă a
turismului în Republica Moldova
în anii 2003-2015
1. Impactul dezvoltării durabile a turismului
1.1 Preambul
Strategia de dezvoltare durabilă a turismului în Republica Moldova (în continuare - Strategia) are drept scop crearea unei baze adecvate pentru dezvoltarea turismului intern şi internaţional în Republica Moldova într-un mod integrat, echilibrat şi durabil, astfel încît să aducă beneficii culturale şi socioeconomice considerabile ţării şi comunităţilor ei.
Strategia a fost elaborată de către Departamentul Dezvoltarea Turismului, cu asistenţa Proiectului "Dezvoltarea durabilă a turismului", PNUD Moldova în conformitate cu prevederile Legii turismului nr. 798- XIV din 11 februarie 2000 şi ale Concepţiei de dezvoltare a turismului în Republica Moldova pînă în anul 2005, aprobată prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 912 din 8 octombrie 1997.
1.2 Introducere
Turismul este un sector important al economiei mondiale şi are o tendinţă de creştere permanentă la nivel internaţional.
Industria turismului cuprinde o gamă variată de întreprinderi publice şi private, generatoare de beneficii economice şi sociale, de noi locuri de muncă pentru diferite categorii de angajaţi, oferind oportunităţi de angajare mai cu seamă pentru femei.
Republica Moldova trebuie să se promoveze eficient ca o destinaţie turistică pe pieţele turistice internaţionale.
Industria turismului este extrem de fragmentată, fiind constituită din diferite întreprinderi mici şi mari, atît din sectorul public, cît şi din cel privat. Evoluarea ei necesită coordonare, investiţii, instruire şi marketing, ceea ce determină coordonarea dintre Guvern, autorităţile administraţiei publice locale, întreprinderile comerciale şi comunităţi.
Turismul constituie o activitate economică ce se răsfrînge asupra majorităţii sectoarelor sociale. Acest moment urmează a fi conştientizat de instituţiile vizate şi de întreaga populaţie. A devenit iminent faptul de a demonstra că turismul nu se referă doar la unele persoane, care îşi petrec anual vacanţele, ci, prin serviciile prestate, poate avea un impact pozitiv asupra întregii societăţi.
Necesitatea dezvoltării economice durabile relevă şi mai mult importanţa elaborării şi aprobării unei strategii, al cărui obiectiv final rezidă în faptul ca potenţialul turistic natural şi antropic al  Republicii Moldova să nu fie afectat negativ de turism, ci să fie protejat spre binele generaţiilor viitoare.
Prezenta Strategie identifică deficienţele existente în oferta turistică a Republicii Moldova şi determină direcţiile strategice de înlăturare a lor, precum şi organizaţiile responsabile de realizarea scopurilor scontate.
1.3. Principiile şi obiectivele turismului durabil
Definiţia dezvoltării durabile a fost formulată la Conferinţa Comisiei Mondiale pentru Mediul Înconjurător şi Dezvoltare din anul 1987. Ea a fost aprobată de Agenda 21 din cadrul Summitului Mondial privind Dezvoltarea Durabilă, care a avut loc la Rio de Janeiro, în 1992, şi acceptată, de asemenea, la Conferinţa Mondială privind Turismul Durabil, ce şi-a ţinut lucrările în Lanzarote, în anul 1995.
Organizaţia Mondială a Turismului a dat următoarea definiţie turismului durabil: "Dezvoltarea durabilă a turismului satisface necesităţile actuale ale turiştilor şi ale regiunilor de primire, protejînd şi sporind oportunităţile pentru viitor. Managementul tuturor resurselor trebuie să se efectueze într-un mod care ar permite să fie satisfăcute necesităţile economice, sociale şi estetice, menţinîndu-se integritatea culturală, procesele ecologice esenţiale, diversitatea biologică şi sistemele de suport ale vieţii."
Dezvoltarea turismului trebuie să fie durabilă sub aspect ecologic, viabilă şi rentabilă sub raport economic şi echitabilă din punct de vedere etic şi social pentru populaţia locală.
La nivel de comunitate, turismul urmează a se dezvolta în context cu turismul regional, naţional şi internaţional.
Pentru ca turismul să poată contribui la o dezvoltare durabilă a economiei, el trebuie să integreze mediul natural, cultural şi uman, să respecte echilibrul fragil, caracteristic multor destinaţii turistice.
Dezvoltarea durabilă a turismului are următoarele aspecte:
durabilitatea ecologică, care garantează o dezvoltare adecvată în condiţii de respectare a diversităţii biologice şi a resurselor biologice;
durabilitate socială şi culturală, care contribuie la dezvoltarea şi protejarea valorilor culturale;
durabilitate economică, ce garantează o dezvoltare a societăţii în condiţii de gestiune adecvată a resurselor cu obţinerea unor efecte economice atît pentru prezent, cît şi pentru viitor.
Realizarea prezentei Strategii este posibilă în condiţiile respectării următoarelor principii:
planificarea, amenajarea şi exploatarea turistică, la nivel local, ca parte integrantă a strategiei dezvoltării durabile a turismului la nivel naţional;
participarea diferitelor autorităţi publice, a sectorului privat, a asociaţiilor de protecţie a mediului şi a populaţiei la procesul de planificare a turismului;
gestionarea şi planificarea durabilă a turismului, ţinîndu-se cont de protecţia mediului natural şi uman în zonele de primire;
repartizarea echitabilă a avantajelor şi a cheltuielilor între promotorii turismului şi populaţia din zonele de primire;
informarea, educarea, încurajarea şi atragerea populaţiei locale în procesul de amenajare turistică;
evaluarea prealabilă a proiectelor de amenajare turistică şi a eventualelor impacturi de la derularea proiectelor;
participarea populaţiei locale la elaborarea unor programe de colaborare în scopul optimizării activităţii turistice.
Turismul durabil poate fi definit ca un tip-model de dezvoltare economică orientată spre:
ameliorarea calităţii vieţii în regiunile receptoare;
prestarea unor servicii de primă calitate vizitatorilor;
menţinerea calităţii mediului atît pentru vizitator, cît şi pentru comunitatea receptoare.
Turismul durabil:
favorizează înţelegerea şi conştientizarea efectelor pe care le poate genera turismul asupra mediului natural, cultural şi uman;
asigură o justă repartizare a avantajelor şi a cheltuielilor;
demonstrează importanţa resurselor naturale şi culturale pentru bunăstarea economică şi socială a comunităţii şi contribuie la prezervarea acestor resurse;
supraveghează, evaluează şi gestionează propriile efecte, determinînd astfel responsabilii pentru mediu.
Aceste principii urmează a fi respectate sub toate aspectele dezvoltării turismului în Republica Moldova, ele fiind o parte integrantă a prezentei Strategii.
1.4 Importanţa turismului pentru economia mondială
Turismul mondial este valorificat în mod tradiţional prin sosirile turistice internaţionale şi încasările de la turismul internaţional. Evoluţia acestor indicatori demonstrează tendinţa permanentă de creştere în cadrul industriei turistice mondiale.
Tradiţional, expansiunea turismului internaţional a început cu anii '60 ai secolului XX, cînd fenomenul turismului capătă o amploare globală, cu un număr de sosiri turistice internaţionale de peste 50 de milioane, iar după anii '60 - '70 caracteristicile turismului de masă pe plan mondial, ritmul de creştere în turismul internaţional au dimensiuni spectaculoase (diagrama 1.4.1).
Diagrama 1.4.1 - Evoluţia sosirilor turistice internaţionale în cadrul turismului internaţional (mil. sosiri)
   
Sursa: OMT
În ultimii 40 de ani ai secolului XX numărul vizitatorilor în cadrul turismului internaţional, a sporit aproape de 14 ori, atingînd în anul 2002 o cifră record de 715  milioane sosiri.
Ritmul mediu anual de creştere a numărului de sosiri turistice internaţionale cu 4,3%, remarcat după anul 1990 pînă în anul 2000 reflectă viabilitatea şi rezistenţa turismului internaţional în faţa fluctuaţiilor economice (diagrama 1.4.2).
Diagrama 1.4.2 - Evoluţia ritmului anual de creştere a sosirilor turistice internaţionale (în % faţă de anul precedent )
Sursa: OMT
Cu părere de rău, evenimentele tragice din 11 septembrie 2001 din SUA au avut efecte negative asupra circulaţiei turistice internaţionale în toate regiunile de pe glob. În anul 2001 sosirile de turişti internaţionali au atins cifra de 692  milioane, în comparaţie cu 697  milioane în anul 2000 (-0,6%).
Turismul internaţional reprezintă o parte integrantă a procesului de specializare internaţională, alături de alte servicii şi de producţia de mărfuri, iar circulaţia turistică internaţională este bazată pe specializarea internaţională în turism şi evoluează în urma accentuării şi extinderii acestei specializări. În ultimele decenii turismul a devenit una dintre cele mai vaste şi mai dinamice industrii mondiale. Conform estimărilor Consiliului Mondial de Turism şi Călătorii (WTTC), în anul 2001  turismului i-au revenit 10,7% din PIB-ul mondial, iar în următorii zece ani, conform previziunilor, ponderea turismului va creşte pînă la 11%.
În Uniunea Europeană aceste cifre sînt de 12,2% şi, respectiv, 12,9% pentru aceleaşi perioade de referinţă (cifrele exprimă impactul direct şi indirect al turismului).
Turismul se numără printre primele cinci poziţii de export global pentru 80% din ţările lumii, în special din Europa, Orientul Mijlociu şi SUA. Ponderea turismului în exportul mondial de mărfuri şi servicii este de 12,8%, iar ponderea turismului în exportul european - de 13,6% (datele pe anul 2001).
Turismul este un domeniu generator de noi locuri de muncă. Conform estimărilor WTTC, în anul 2001 în turismul mondial au fost angajaţi 8,2% din totalul salariaţilor, ceea ce reprezintă o persoană din fiecare 12 persoane angajate. Prognozele pentru anul 2011 demonstrează că numărul angajaţilor în turism va constitui 9,0% din numărul total al angajaţilor pe plan mondial. În Uniunea Europeană ponderea celor angajaţi în turism în anul 2001 este mai mare decît cea mondială, constituind 12,3% din total, respectiv 1 persoană din fiecare 8 persoane angajate. Pentru anul 2011 se presupune o creştere a acestui indicator pînă la 14%. Contribuţia turismului la utilizarea braţelor de muncă şi crearea noilor locuri de muncă denotă importanţa social-economică a acestui sector.
Creşterea investiţiilor capitale în turism  vorbeşte, de asemenea, despre importanţa economică a acestui domeniu pe plan mondial. Astfel, în anul  2001 ponderea turismului în investiţiile totale mondiale a constituit 9%, iar în Uniunea Europeană -  10%.
Din totalul sosirilor turistice mondiale 60% reprezintă călătoriile de vacanţă, iar 30% - călătoriile de afaceri.
Conform previziunilor OMT, evoluţia turismului internaţional va fi în continuă ascensiune. Astfel, ritmul mediu anual de creştere a sosirilor turistice internaţionale va  fi de  4,2% pînă în anul 2010 şi 4,5% în perioada anilor 2010-2020.
Datele sus-menţionate demonstrează, de asemenea, importanţa economică şi socială a turismului pe plan mondial. Concluzia este următoarea: nu putem ignora acest domeniu puternic şi  dinamic al economiei mondiale şi nici nu putem să rămînem în afara dezvoltării turistice mondiale.
1.5 Evoluţia turismului în Republica Moldova
În prezent aportul turismului în economia naţională este relativ nesemnificativ. Nivelul calitativ scăzut al capacităţilor de cazare şi venitul obţinut din activitatea turistică plasează Republica Moldova printre ţările în care turismul este slab dezvoltat.
În ultimii 10 ani, evoluţia circulaţiei turistice în Republica Moldova manifestă o tendinţă relativă de reducere a numărului de vizitatori, ca rezultat al efectelor negative din sfera economico-socială a ţării (diagrama 1.5.1).
Diagrama 1.5.1 - Evoluţia circulaţiei turistice în Republica Moldova în cadrul turismului organizat (mii vizitatori)
În pofida faptului că numărul total al vizitatorilor s-a redus de la 140,4 mii în anul 1993 pînă la 115,9 mii în anul 2002, se observă totuşi o tendinţă de creştere a acestui indicator începînd cu anul 1999. Astfel, numărul turiştilor în anul 2002 a crescut cu 55,5 mii în comparaţie cu anul 1998.
Evoluţia circulaţiei turistice  în  cadrul  turismului internaţional organizat reflectă aceeaşi  tendinţă. În perioada anilor 1995-2002 atît sosirile, cît şi plecările de vizitatori, sînt în descreştere (diagrama 1.5.2).
Diagrama 1.5.2 - Evoluţia  turismului internaţional organizat în Republica Moldova (mii vizitatori)


Sursa: Departamentul Statistică şi Sociologie
Datele din diagrama 1.5.2 relevă tendinţa de descreştere a numărului de vizitatori străini în Republica Moldova, de la 104,1 mii de vizitatori în anul 1995 pînă la 71,8 mii  în anul 2002, iar raportul plecărilor şi sosirilor de vizitatori confirmă faptul că Republica Moldova se manifestă constant ca ţară emitentă în cadrul turismului internaţional.
De remarcat, totuşi, tendinţa de creştere a numărului de vizitatori în cadrul turismului intern în perioada  anilor 1995-2002 (diagrama 1.5.3).
Diagrama 1.5.3 -Evoluţia numărului de vizitatori înregistraţi în turismul organizat în Republica Moldova, inclusiv turismul intern (mii vizitatori)


Numărul de vizitatori în cadrul turismului intern organizat a sporit de la 16,4 mii în anul 1995 pînă la 44,1 mii în anul 2002, iar ponderea în totalul vizitatorilor s-a majorat de la 13,6% în anul 1995 pînă la 38,1% în anul 2002. Această tendinţă reflectă creşterea cererii populaţiei pentru oferta turistică internă.
Valorificarea activităţii turistice prin volumul încasărilor provenite din activitatea turistică  ne  permite să urmărim contribuţia relativă a turismului la dezvoltarea economiei naţionale (diagrama 1.5.4).
Diagrama 1.5.4 - Evoluţia încasărilor din activitatea turistică a titularilor de licenţe de turism din Republica Moldova în perioada anilor 1995-2002 (mii lei)


Sursa: Departamentul Statistică şi Sociologie
Analizînd evoluţia încasărilor turistice în Republica Moldova în ultimii 8 ani, putem remarca o tendinţă pozitivă, caracteristică după anul 1998, cînd volumul total al încasărilor turistice s-a majorat de la 20,9 milioane lei pînă la 98,6 milioane lei în anul 2002, deşi volumul total al încasărilor turistice în  anul 2001 a reprezentat doar 0,3% din PIB.
De menţionat că lipseşte informaţia referitoare la vizitatorii Republicii Moldova care se deplasează în mod individual. Datele analizate anterior se referă doar la călătoriile organizate de firmele turistice din Republica Moldova pentru turiştii locali şi cei străini.
Datele din tabelul 1.5.5 reflectă numărul sosirilor de vizitatori în Republica Moldova din diferite ţări cu care republica noastră are regim de viză.
Tabelul 1.5.5 – Numărul vizelor de intrare în Republica Moldova eliberate în anii 2000–2002
 
 
2000
2001
2001/200
2002
2001/ 2002
Ţara în care au fost eliberate
Nr. de vize
Ponderea în
total (%)
Nr. de vize
Ponderea în total (%)
Diferenţa
(%)
Nr. de vize
Ponderea în total (%)
Diferenţa (%)
Austria
663
1,5
794
1,7
+0,2
638
1,3
-0,4
Belarus
888
2,0
1 091
2,3
+0,3
905
1,9
-0,4
Belgia
1 024
2,3
1 226
2,6
+0,3
1347
2,8
+0,2
Bulgaria
1 495
3,3
1 499
3,2
-0,1
1695
3,5
+0,3
China
1 261
2,8
875
1,8
-1,0
304
0,4
-1,4
Elveţia
284
0,6
255
0,5
-1,0
322
0,7
+0,2
Franţa
1 075
2,4
1 112
2,4
 0
915
1,9
-0,5
Germania
4 674
10,5
4 533
9,6
-0,9
4502
9,4
-0,2
Israel
3 110
7,0
3 784
8,0
+1,0
3375
7,1
-0,9
Italia
1 382
3,1
1 593
3,4
+0,3
1332
2,8
-0,5
Polonia
73
0,2
807
1,7
+1,5
1037
2,2
+0,5
România
1 737
3,9
1 582
3,3
-0,6
1486
3,0
-0,3
Rusia
524
1,2
690
1,5
+0,3
326
0,7
-0,8
Turcia
7 381
16,5
5 069
10,7
-5,8
4465
9,3
-1,4
Ucraina
657
1,5
634
1,3
-0,2
611
1,3
0
Ungaria
293
0,7
533
1,1
+0,4
690
1,4
+0,3
SUA
3 595
8,1
3 345
7,1
-1,0
3403
7,1
0
Uzbekistan
62
0,1
36
0,1
0
10
0.1
0
Eliberate la frontieră
14 456
32,4
17 860
37,7
+5,3
20713
43,1
+5,4
Total
44 634
100
47 318
100
+6,0
48076
100
+1,6
 
Sursa:  Ministerul Afacerilor Externe
Conform datelor din tabelul 1.5.5, numărul vizelor de intrare în anul 2001 s-a majorat cu 6% în comparaţie cu anul precedent, iar în anul 2002 - cu 1,6% faţă de anul 2001. Această creştere se datorează, în mare măsură introducerii regimului de vize pentru ţările central-europene. ţările respective, în cadrul îndeplinirii procedurilor formale legate de aderarea la Uniunea Europeană, au stabilit regimul de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova şi, în consecinţă, Republica Moldova a introdus, pe bază de paritate, acelaşi regim.
Totodată, în perioada  anilor 1999 - 2002 se observă o creştere a traficului de pasageri prin Aeroportul Internaţional Chişinău (tabelul 1.5.6).
Tabelul 1.5.6 -Evoluţia numărului de pasageri transportaţi prin
Aeroportul Internaţional "Chişinău" în perioada anilor 1998 - 2002

Anul

Pasageri transportaţi (mii)

Ritmul faţă de anul

precedent

Îmbarcaţi

Debarcaţi

Total

1998

132904

133003

265907

-6,0

1999

116457

116812

233269

-12,3

2000

126249

128034

254283

+9,0

2001

133257

140518

273775

+7,7

2002

144290

150325

294615

+7,6

 

Sursa: Departamentul de Statistică şi Sociologie
Datele din tabelul 1.5.6 demonstrează creşterea numărului de vizitatori în cadrul turismului internaţional. Modificările ce au intervenit în rutele aeroportului, divizate pe ţări, sînt şi mai semnificative: în anul 1998 existau 15 rute în ţările C.S.I., care s-au redus pînă la 10 în anul 2000. În anul 1998 ponderea traficului de pasageri pe rutele C.S.I. în totalul traficului prin aeroport a constituit 44%, iar în anul 2001 numărul pasagerilor s-a redus de circa 2 ori faţă de anul 1998 şi a constituit 23% din totalul traficului. Această descreştere a fost compensată de o majorare importantă a traficului de pasageri spre/din Vest.
Una dintre cauzele reducerii numărului de vizitatori sosiţi în Republica Moldova a fost generată de schimbările conjuncturale pe pieţele turistice şi de lipsa investiţiilor în infrastructura turistică a ţării. Marketingul a fost, de asemenea, neglijat, Republica Moldova nefiind astfel promovată eficient pe pieţele turistice internaţionale.
În anul 2002 numărul de vizitatori  s-a majorat ca urmare a modernizării  Aeroportului Internaţional Chişinău, creşterii capacităţilor de primire, a  numărului de rute şi companii aeriene.
2. Republica Moldova - destinaţie turistică. Potenţialul existent
Republica Moldova, ca destinaţie turistică, dispune de un bogat potenţial pentru vizitatorii săi. Turismul are toate şansele de a ameliora balanţa de plăţi a statului prin majorarea exportului de servicii turistice. Produsul turistic al ţării reprezintă un ansamblu complex de mediu, atît natural, cît şi creat de oameni (patrimoniu, cultură, activităţi, servicii pentru vizitatori).
Cadrul natural - resurse naturale
Republica Moldova dispune de un valoros potenţial turistic natural, care se impune prin atracţii de un pitoresc deosebit, constituind unul dintre cele mai bogate resurse turistice. Elementele reprezentative ale potenţialului natural, care  pot conferi o calitate necesară dezvoltării turismului, sînt:
relieful republicii,  reprezintînd o cîmpie deluroasă înclinată de la nord-vest spre sud-est, cu altitudinea medie de 150 m;
clima temperat continentală moderată, cu regim termic reconfortant şi favorabil practicării diferitelor forme de turism;
potenţialul turistic hidrografic ce reprezintă o reţea hidrografică destul de dezvoltată: peste 3000 de rîuri şi rîuleţe, cele mai mari fiind fluviul Nistru, cu lungimea pe teritoriul republicii de 660 km, Prutul - 695 km, Răutul - 286 km, Cogîlnicul - 243 km şi altele. Există patru lacuri naturale: Manta, Dracele, Bîc şi Beleu, care formează nucleul rezervaţiei ştiinţifice "Prutul de Jos" şi un număr  considerabil de obiecte acvatice artificiale - iazuri şi lacuri de acumulare: Dubăsari (pe Nistru) şi Costeşti (pe Prut). Apele minerale se întîlnesc pe tot teritoriul republicii, cu debite diferite în diverse localităţi. Resursele de ape minerale  pot contribui la  practicarea  turismului  balnear. În stadiul actual de cercetare hidrogeologică şi balneo-medicală sînt cunoscute peste 30 de puncte şi localităţi cu resurse de ape minerale;
vegetaţia şi fauna. Vegetaţia este specifică de stepă şi silvostepă în cîmpii în Podişul Moldovei de Nord, la care se suplimentează pădurile de stejar şi de fag de pe dealurile înalte. Pădurile ocupă spaţii mai mari în partea centrală deluroasă a Republicii Moldova (Dealurile Codrilor Podişului Central Moldovenesc şi Dealurile Tigheciului) şi în Dealurile Prenistrene. Suprafaţa pădurilor constituie 9,6% din teritoriul ţării.
Dintre speciile ierboase de stepă şi silvostepă o valoare deosebită prezintă plantele rare endemice, de interes ştiinţific, localizate atît în rezervaţii, cît şi în spaţiile naturale din afara acestora. Speciile rare de plante, la fel ca şi cele de animale sînt monumente ale naturii, inclusiv  plantele medicinale, folosite pentru tratamentul balnear în complexele sanatoriale;
relief şi geologie. Prin formaţiunile sale geologice Republica Moldova dispune de forme de relief şi de aspecte peisagistice variate şi atractive pentru turism:
aspectele peisagistice şi relieful carstic şi calcaros din Toltrele Prutene, Dealurile Nistrului şi ale Răutului, cu stînci recifale, chei carstice şi calcaroase, praguri şi cascade, peşteri şi grote;
defileul Nistrului şi defileele afluenţelor Prutului cu peisajele sale atractive, cascade, praguri, peşteri;
peisajele colinare, cu păduri şi o bogată vegetaţie, ale Dealurilor Moldovei Centrale şi Tigheciului;
peisajele stepice colinare din nordul şi sudul Republicii Moldova;
peisajele pitoreşti şi de mare varietate din lunca Prutului;
ariile naturale protejate. Conform Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat (1998), în Republica Moldova se delimitează 12 categorii de arii naturale protejate, 178 de rezervaţii şi 130 de monumente ale naturii. La categoria "Monumente ale naturii" se raportează, de asemenea, 433 de arbori seculari, 269 de specii de plante şi 203 specii de animale. Cadrul natural al Republicii Moldova reprezintă numeroase sectoare naturale, formaţiuni geologice, forme de relief, specii faunistice şi de floră de mare valoare ştiinţifică, supuse unui regim special de protecţie. În prezent 126 de specii de plante şi 116 specii de animale sînt incluse în cea de a doua ediţie a Cărţii Roşii a Republicii Moldova (2001).  În republică  sînt delimitate 5 rezervaţii ştiinţifice: "Codru", "Plaiul Fagului", "Iagorlîc", "Prutul de Jos" şi "Pădurea Domnească".
Dintre monumentele naturii care au o reală valoare ecologică, ştiinţifică, culturală şi istorică şi care reprezintă şi importante obiective de interes turistic putem menţiona următoarele: peştera "Emil Racoviţă", complexul Raşcov, cheile Buteşti, defileul Duruitoarea, reciful "Stînca Mare", recifele Brînzeni, defileurile Buzdugeni, Burlăneşti, Trinca, Feteşti;
monumente ale naturii - hidrologice. În total sînt declarate monumente ale naturii 31 de obiective hidrologice, cu o suprafaţă de circa 100 ha, izvoarele de la Cotova, izvorul din satul Horodişte, izvorul din satul Plop, izvorul din satul Bursuc, izvoarele din Mîndîc;
monumente ale naturii - botanice. Sînt protejate 13 sectoare de pădure - monumente ale naturii, cu o suprafaţă de 125,2 ha. Cele mai reprezentative sînt: pădurile Lipnic, Hîrjauca - Sipoteni, Cuhureşti, Caracuşeni, Rudi ş.a.
rezervaţiile naturale - pe lista ariilor naturale protejate figurează 63 de rezervaţii naturale, dintre care rezervaţiile silvice: Sadova, Condriţa, Vadul lui Isac ş.a.; rezervaţiile de plante medicinale: Rosoşeni, Cernoleuca, Logăneşti, Sărata Galbenă, Selişte ş.a.;
rezervaţiile peisagistice care au o valoare deosebită pentru turism: Rudi - Arioneşti, Călărăşeuca, Valea Adîncă, Saharna, La Castel, Feteşti, Suta de Movile şi Trebujeni.
În total, în Republica Moldova au fost identificate 144 de monumente ale patrimoniului natural care reprezintă un semnificativ potenţial pentru turişti.
Patrimoniul cultural
Republica Moldova dispune de un bogat patrimoniu cultural, care poate fi cu succes valorificat în turism. Cele mai timpurii monumente ale patrimoniului cultural sînt aşezările geto-dace şi fortificaţiile romane, or, acestea nu prezintă interes special şi nici nu constituie o atracţie spectaculoasă pentru turistul de rînd. Oricum, vestigiile fortificaţiilor medievale, complexele arheologice, ca Orheiul Vechi, mănăstirile rupestre, conacele boiereşti şi casele ţărăneşti oferă o diversitate de atracţii pentru turişti. Există o varietate bogată de biserici şi mănăstiri cu lucrări de artă, un şir de locuri istorice, muzee, care pot prezenta un anumit interes pentru turism.
În total au fost identificate 140 de monumente ale patrimoniului cultural care pot fi incluse în circuitul turistic, însă valorificarea acestora în turism nu este posibilă într-o perioadă scurtă de timp, deoarece multe dintre ele necesită  renovare şi lucrări de restaurare.
În Chişinău există un număr impunător de monumente ale patrimoniului cultural, exemple reprezentative ale arhitecturii locale din secolele XIX şi XX, care pot deveni obiecte turistice. Multe clădiri istorice de un interes arhitectural deosebit au supravieţuit atît în Chişinău, cît şi în alte oraşe, iar multe au fost restaurate, atribuindu-li-se o funcţie nouă.
Muzee
În Republica Moldova funcţionează mai multe muzee subordonate Ministerului Culturii, autorităţilor administraţiei publice locale şi altor instituţii. Aceste muzee au un contingent special de vizitatori, însă, cel puţin 20 dintre ele pot fi propuse publicului larg. Majoritatea muzeelor din Republica Moldova sînt amplasate în clădiri de o importanţă arhitecturală deosebită şi dispun de colecţii bogate de exponate.
Turismul cultural
O componentă a produsului turistic naţional o constituie  varietatea culturilor din diverse zone ale ţării, precum şi activităţile culturale distincte. Republica Moldova reprezintă un amalgam de naţionalităţi şi culturi, cu multe tradiţii, limbi vorbite, folclor, bucătărie etc. Toate acestea  formează un element al bogatei surse de motivaţii pentru a ne vizita ţara.
O importanţă majoră pentru dezvoltarea turismului o are artizanatul naţional, atît ca valoare culturală, cît şi ca obiecte de vînzare.
În republică există circa 880 de grupuri folclorice, multe dintre care reflectă tradiţii caracteristice regiunii şi originii lor etnice.
Performanţele artistice atinse de colectivele teatrale, orchestrale, de balet şi de circ, atît în Chişinău, cît şi în restul ţării, din punctul de vedere al profesionalismului, corespund standardelor internaţionale.
Mulţi scriitori cu renume (străini şi naţionali), au locuit în acest spaţiu în diferite perioade istorice. Printre aceştia pot fi menţionaţi Puşkin, Donici etc. Itinerarele literare constituie un potenţial turistic şi pot servi ca  motivaţie pentru admiratorii creaţiei literare.
Turismul rural
Turismul rural se bucură de o popularitate deosebită.  Mediul rural din Republica Moldova, cu comunităţile agricole şi satele sale pitoreşti, constituie o sursă importantă pentru:
prestarea  serviciilor de cazare tradiţională de tip rural;
oferirea unor posibilităţi pentru vizitatori de a se încadra în activităţile şi preocupările rurale;
familiarizarea cu folclorul, distracţiile şi tradiţiile locale;
prezentarea meşteşugurilor cu posibilitatea de participare la procesul de lucru ca atare;
oferirea unor posibilităţi  de procurare a produselor meşteşugăreşti.
În mediul rural din Republica Moldova există multe clădiri construite în stil tradiţional, care, după o eventuală reconstrucţie, ar putea fi utilizate pentru cazarea turiştilor.
Turismul vitivinicol
Podgoriile constituie, de asemenea, un important obiectiv turistic din sectorul rural. Vinurile produse în Republica Moldova se bucură, prin calitatea lor, de o bună reputaţie pe plan internaţional. În republică funcţionează 142 fabrici de vinuri, 21 dintre care dispun de experienţă în primirea vizitatorilor. Aici turiştii au posibilitatea de a studia tehnologia de producere a vinurilor, a urmări îmbutelierea vinului şi, desigur, a degusta produsul finit. Republica Moldova, ca ţară vitivinicolă, oferă  vizitatorilor  şanse de a-şi alege rutele preferate: beciuri şi oraşe subterane, vinoteci, întreprinderi de prelucrare primară a vinului, de producere a şampaniei, divinului, heresului, balsamurilor etc. Numărul vizitatorilor este relativ mic, însă există posibilitatea de primire a unui număr mult mai mare de vizitatori. Fabricile de vinuri, în ansamblu, cu podgoriile aferente, făcînd parte din ruta turistică "Drumul vinului în Republica Moldova", reprezintă o motivaţie esenţială de a vizita ţara. Ele constituie un mijloc de promovare a celui mai bun produs turistic autohton.
Turismul de sănătate şi frumuseţe
Republica Moldova dispune de un potenţial bogat şi variat pentru dezvoltarea turismului de sănătate şi frumuseţe. Atît în sanatorii, cît şi în staţiunile de odihnă există condiţii necesare pentru turismul de sănătate şi frumuseţe.
Izvoarele cu ape minerale curative din Republica Moldova constituie, de asemenea, o sursă importantă pentru tratamentul balnear. Staţiunile balneoclimaterice din Republica Moldova ar putea deveni un substanţial produs turistic balneoclimateric de nivel internaţional cu condiţia creării unei infrastructuri adecvate.
Transportul
La promovarea ţării noastre ca destinaţie turistică internaţională va contribui şi dezvoltarea diferitelor tipuri de transport, serviciile de transport reprezentînd o parte integrantă a produsului turistic.
Republica Moldova este o destinaţie turistică uşor accesibilă practic pentru toate ţările ce constituie pieţe-ţintă pentru turismul naţional. Accesul în ţara noastră este facilitat de numărul mare al punctelor de trecere a frontierei de stat, atît cu Ucraina, cît şi cu Rom"nia, precum şi de legăturile feroviare internaţionale.
Aeroportul Internaţional Chişinău corespunde standardelor internaţionale şi deserveşte o reţea semnificativă de linii aeriene. Există un potenţial considerabil pentru a spori numărul acestor linii.
Frecvenţa şi amploarea reţelei interne de drumuri publice şi a serviciilor feroviare sînt la nivelul cuvenit, deşi ar fi binevenită o modernizare a echipamentului existent. Reţeaua rutieră este vastă, cuprinzînd 3669,4 km de drumuri naţionale şi 6834 km de drumuri locale. Au fost, de asemenea, instituite servicii de închiriere a mijloacelor de transport şi se preconizează extinderea acestora, întrucît vizitatorii preferă călătorii individuale în scopul exploatării sectorului rural al ţării.
Deşi sînt necesare acţiuni de modernizare, starea generală a reţelei rutiere este satisfăcătoare, existînd capacitatea de extindere a frecvenţei pentru satisfacerea cererii clienţilor.
Cazarea
În Republica Moldova funcţionează circa 60 de structuri de cazare care oferă  5479 de locuri pentru vizitatori.
Reţeaua hotelieră din mun. Chişinău este destul de variată. În ultimii ani o parte din hoteluri au fost supuse modernizării, au fost deschise un şir de hoteluri mici.
Structurile de cazare amplasate în afara capitalei  urmează a fi modernizate. De menţionat şi funcţionarea unei reţele eficiente de închiriere a apartamentelor private. În spaţiul rural  există un excelent potenţial de dezvoltare a structurilor private de cazare.
Resursele umane
Turismul reprezintă  o industrie a serviciilor care creează noi locuri de muncă în diverse sectoare, atît prin angajare directă, cît şi indirectă. Angajarea directă include forţa de muncă în sectoarele cu profil turistic evident (hoteluri, agenţii turistice, restaurante, transport de pasageri), pe cînd angajarea indirectă utilizează forţa de muncă în scopul prestării şi al asigurării cu servicii şi bunuri necesare sectorului turistic (agricultura, muzeele, vînzările cu amănuntul). Dintre toate serviciile turistice de bază, cele mai intensive, sub aspectul utilizării forţei de muncă, sînt serviciile hoteliere şi de restauraţie.
În Republica Moldova viitorii specialişti în domeniul turismului sînt pregătiţi în unele instituţii de învăţămînt superior, precum şi instituţii la nivel de colegiu. Pe lîngă acestea, un şir de şcoli profesionale polivalente asigură pregătirea iniţială în sfera deservirii. Industria turistică rămîne deocamdată a fi slab dezvoltată, iar unul dintre aspectele determinante vizînd dezvoltarea turismului ţine de resursele umane. Se impune o extindere şi eficientizare a sistemului de instruire turistică, pentru a asigura o mai bună pregătire profesională, sînt necesare reciclări, cursuri de instruire continuă pentru toate sectoarele acestei industrii.
Turismul pentru cumpărături (shopping)
Cumpărăturile sînt una dintre preocupările preferate ale turiştilor. Republica Moldova dispune de multe pieţe cu o gamă bogată de produse atractive pentru vizitatori. În afară de acestea, mai există un şir de posibilităţi pentru cumpărături - magazine specializate de mărfuri autohtone, buticuri moderne şi centre comerciale.
Turiştii caută în special să cumpere produse ale meşterilor populari locali. Nivelul cantitativ al produselor de artizanat este scăzut, din cauza numărului redus de magazine ce comercializează aceste produse.  
3. Scopuri
A promova pe plan internaţional Republica Moldova ca destinaţie turistică.
A dezvolta turismul într-un mod integrat şi echilibrat, astfel încît el să aducă beneficii culturale şi socioeconomice considerabile ţării şi comunităţilor ei.
A integra politica de dezvoltare a turismului în politica şi în modelele generale de dezvoltare a ţării, incluzînd turismul în calitate de catalizator pentru alte sectoare ale economiei naţionale.
A asigura dezvoltarea turismului într-o manieră durabilă, astfel încît atracţiile turistice de valoare să fie păstrate pentru generaţiile viitoare.
A recunoaşte prioritatea turismului pentru economia naţională, ca generator de noi locuri de muncă.
A proteja şi a conserva patrimoniul naţional de valoare turistică, spre a promova şi a facilita accesul vizitatorilor.
A oferi vizitatorilor produse turistice de înaltă calitate.
A primi vizitatorii cu amabilitate, oferindu-le informaţia adecvată şi ajutîndu-i să se orienteze şi să aprecieze destinaţia vizitată.
A extinde procesul de conştientizare de către populaţia din Republica Moldova a importanţei atracţiilor turistice ale ţării, familiarizînd cu aceste atracţii vizitatorii străini.
A menţine un statut instituţional adecvat instituţiei publice de domeniu, pentru a asigura  reglementarea şi coordonarea eficientă a activităţii turistice, precum şi promovarea turistică a Republicii Moldova.
4. Sarcini
A lansa acţiuni eficiente de promovare a produsului turistic naţional pe pieţele externe prioritare.
A majora volumul încasărilor valutare obţinute din turism.
A mări numărul locurilor de muncă în industria turismului, sporind în special nivelul de încadrare a femeilor - fapt specific acestei industrii.
A încuraja fluxul investiţiilor în întreprinderile turistice existente şi cele noi.
A îmbunătăţi infrastructura turistică întru beneficiul vizitatorilor şi al populaţiei locale.
A extinde şi a îmbunătăţi colectarea şi analiza datelor statistice, conform standardelor internaţionale.
A crea reţele de informaţie turistică pentru vizitatorii interni şi cei străini.
A ridica calitatea instruirii şi a diversifica domeniile de specializare, conform cerinţelor sectorului turistic, inclusiv ale celui de deservire.
A facilita la maximum accesul vizitatorilor străini în ţară, prin reducerea unor bariere birocratice la trecerea frontierei de stat.
A asigura o colaborare şi un parteneriat eficient între reprezentanţii aceluiaşi sector şi între reprezentanţii diferitelor sectoare din industria turismului, pentru a încuraja dezvoltarea şi promovarea produsului turistic.
A asigura un parteneriat între sectorul public, cel privat şi ONG în ceea ce priveşte dezvoltarea turismului.
5. Caracteristici. Deficienţe. Direcţii strategice
5.1 Transporturile
5.1.1 Caracteristici
Transportul aerian. Calea aerului devine o modalitate dintre cele mai preferate pentru turiştii străini care vizitează ţara. Companiile aeriene ale Republicii Moldova, împreună cu companiile străine, prestează servicii de transport pasageri prin curse regulate şi charter, asigurînd legături directe cu circa 20 de destinaţii, iar cu transbordări - cu majoritatea ţărilor lumii. În ultimii ani s-a observat o reducere a numărului de destinaţii şi de curse către ţările C.S.I., însă este evidentă tendinţa de creştere a numărului de destinaţii şi servicii prestate ţărilor din Europa de Vest şi de Sud.
Transportul feroviar. Republica Moldova dispune de rute feroviare internaţionale către: Rusia (Moscova şi Sankt Petersburg), Belarus (Minsk), Ucraina (Kiev, Odesa, Nikolaev, Cernăuţi, Herson, Ivano-Frankovsk, Krivoi Rog etc.), Rom"nia (Bucureşti, Iaşi, Braşov, Cluj, Constanţa etc.), Turcia (Istanbul), Bulgaria (Sofia), Republica Cehă (Praga) şi Germania (Berlin). Multe dintre rute sînt zilnice.
Transportul auto. Reţeaua rutieră publică din Republica Moldova este de 10 503 km, dintre care 94% -  cu îmbrăcăminte rigidă. Din acest total 3669 km formează drumurile naţionale, iar 6834 km - drumurile locale, calitatea lor, însă, nu corespunde standardelor internaţionale.
Pe reţeaua rutieră a republicii circulă circa 17 mii de autobuze şi microbuze, înmatriculate în ţară, dintre care 35% au o durată de exploatare de peste 10 ani. Ele asigură deplasarea pasagerilor atît în curse regulate, cît şi specializate.
Transportul naval (fluvial). În Republica Moldova doar fluviul Nistru este navigabil. Pe Nistru se realizează excursii, inclusiv turistice, pînă la Odesa, unde circulă vapoare de capacitate medie (200-400 de locuri) şi diferite nave rapide şi şalupe.
5.1.2 Deficienţe
O mare parte a reţelei rutiere se află într-o stare neadecvată, inclusiv drumurile ce servesc drept puncte de acces spre atracţiile turistice.
Indicatoarele rutiere nu sînt întreţinute corespunzător şi nu sînt plasate pe întreaga reţea de drumuri.
Lipsesc indicatoarele rutiere destinate turiştilor, care indică atît ruta, cît şi atracţiile turistice.
Parcul de autobuze este învechit.
Infrastructura autogărilor şi a gărilor feroviare principale nu este dotată cu utilaje moderne pentru pasageri.
Staţiile auto nu difuzează informaţie explicită cu privire la rute/orar şi nu se reactualizează informaţia de pe panouri, derutîndu-i astfel atît pe vizitatorii străini, cît şi pe cei locali.
Posibilităţile de închiriere a autovehiculelor sînt limitate.
Starea tehnică a liniilor de cale ferată nu corespunde standardelor europene.
Parcul de trenuri este învechit şi nu corespunde cerinţelor internaţionale.
Transportul naval (fluvial) nu este valorificat în măsură deplină.
5.1.3 Direcţii strategice
A identifica principalele drumuri ce servesc drept puncte de acces către atracţiile şi destinaţiile turistice, pentru a le acorda prioritate în programul naţional de dezvoltare a drumurilor.
A identifica principalele atracţii şi rute turistice, a instala indicatoare-călăuze conform standardelor internaţionale.
A elabora şi implementa un program de renovare a principalelor autogări şi gări feroviare,  prevăzînd facilităţi pentru vizitatori.
A instala în principalele autogări panouri de orientare şi a îmbunătăţi asigurarea cu informaţii privind rutele, orarul şi preţurile.
A încuraja activitatea de închiriere a autovehiculelor de pasageri.
A revizui programele de întreţinere a infrastructurii reţelei feroviare şi a parcului de trenuri.
A dezvolta transportul naval (fluvial).
5.2 Structuri de cazare
5.2.1 Caracteristici
Actualmente în Republica Moldova prestează servicii de cazare cca 60 de structuri, majoritatea dintre care se află în municipiul Chişinău.
Unele hoteluri din mun. Chişinău au fost renovate, fapt ce a contribuit la alinierea lor la criteriile de calitate, conform standardelor internaţionale, dar aceste progrese sînt nesemnificative, din cauza lipsei surselor de finanţare.  În  anul 2002 a fost dat în exploatare  hotelul de lux  "Dedeman" cu o capacitate de cazare de 143 camere.
În prezent se constată o reducere a  capacităţilor de cazare în general pe ţară, şi majoritatea hotelurilor înregistrînd indici scăzuţi de ocupare. Pe cînd hotelurile moderne  mici şi cele care au fost reconstruite pentru a corespunde cerinţelor contemporane înregistrează indici mai ridicaţi de ocupare. Cu toate acestea, majoritatea structurilor de cazare nu corespund criteriilor internaţionale de calitate. În principiu, în afara perimetrului mun. Chişinău, în toate localităţile din republică se observă o insuficienţă a structurilor de cazare ce prestează servicii de calitate la preţuri libere. Numărul de apartamente private folosite în scopuri de cazare nu este cunoscut.
5.2.2 Deficienţe
Insuficienţa de hoteluri în oraşele republicii, cu excepţia capitalei, sau nealinierea celor existente la standardele internaţionale.
Structurile de cazare care percep tarife reduse (hoteluri de 1-2 stele) nu corespund standardelor internaţionale.
Majoritatea structurilor de cazare nu corespund categoriilor de clasificare.
Renovarea hotelurilor decurge încet din cauza lipsei de investiţii capitale şi de surse financiare.
Nu există facilităţi de acces în structurile de cazare pentru persoane cu handicap, şi aceasta nici nu reprezintă o cerinţă obligatorie pentru construcţia  de noi hoteluri.
În sectorul hotelier nu este respectat Regulamentul cu privire la brevetarea activităţii turistice.
Personalul hotelier, în majoritate, nu cunoaşte  limbile de circulaţie internaţională.
Lipsesc condiţiile de pregătire iniţială, profesională, de perfecţionare şi recalificare pentru personalul hotelier.
Prezentarea datelor cu privire la rata de ocupare a unităţilor de cazare este incompletă şi este efectuată doar anual.
În majoritatea hotelurilor materialul publicitar şi activitatea de marketing sînt de o calitate neadecvată.
5.2.3 Direcţii strategice
Efectuarea clasificării structurilor de primire turistică cu funcţii de cazare şi servire a mesei, conform legislaţiei  în vigoare, şi supravegherea corespunderii acestor structuri criteriilor  minime de clasificare.
Realizarea unui studiu geografic al necesităţilor de dezvoltare a structurilor de cazare, pe categorii, tipuri şi localităţi.
Completarea legislaţiei în vigoare (care reglementează procesul de proiectare a construcţiilor noi) cu prevederi ce ar acorda facilităţi pentru vizitatorii cu handicap.
Avizarea obligatorie de către Departamentul Dezvoltarea Turismului a proiectelor privind construcţiile noi din sectorul de cazare, conform legislaţiei în vigoare.
Brevetarea  turistică obligatorie a personalului hotelier.
Colectarea informaţiei lunare vizînd capacitatea şi ocuparea structurilor de cazare, încasările şi numărul salariaţilor.
Elaborarea şi difuzarea pe larg a unui ghid cu privire la structurile de cazare din Republica Moldova.
5.3 Patrimoniul construit
5.3.1 Caracteristici
Patrimoniul construit al Republicii Moldova cuprinde o gamă vastă de obiective, începînd cu aşezări din perioada preistorică pînă la clădiri din secolul XX. El include monumente preistorice, cetăţi medievale, localuri rupestre, arhitectură publică, clădiri cu destinaţie industrială şi religioasă. Unele obiective s-au păstrat sub formă de ruine, cu un divers grad de conservare, altele sînt case de locuit,  muzee etc.
Pînă în prezent pe teritoriul Republicii Moldova au fost identificate peste 15.000 monumente de istorie şi cultură din diverse epoci istorice, reprezentînd practic 90% din marile culturi care s-au perindat în Europa. Dintre acestea în Registrul monumentelor oficial ocrotite de stat sînt înscrise doar 5698  de obiective, inclusiv 891 de edificii ecleziastice, 2 cetăţi medievale (Tighina şi Soroca), 17 conace-parcuri şi circa 700 de monumente de arhitectură urbană şi populară,  celelalte  fiind monumente arheologice de importanţă europeană, regională şi locală.
Prima evaluare a sus-numitelor obiective a identificat circa 115 obiective ale patrimoniului naţional, care au o valoare turistică majoră.
5.3.2 Deficienţe
Insuficienţa de indicatoare spre obiectivele ce ţin de patrimoniu pe drumurile principale, în oraşe şi localităţi rurale.
Căile de acces spre unele obiective sînt neadecvate, nu există locuri destinate parcărilor de autobuze şi autoturisme.
Lipsesc condiţii elementare pentru primirea turiştilor: chioşcuri cu materiale promoţionale, suvenire şi articole de artizanat. Nu există  structuri de alimentaţie publică,  grupuri sanitare.
Ghizii comunităţilor religioase nu au instruire corespunzătoare  în domeniul comunicării cu vizitatorii şi nu posedă limbi de circulaţie internaţională.
Lipsesc, practic, panourile informaţionale care ar conţine schemele obiectivelor, cu delimitarea localurilor şi a terenurilor ce pot fi vizitate de turişti.
Nu există materiale promoţionale şi pliante pentru autoghidaj.
În multe mănăstiri lipsesc  structuri de cazare pentru pelerini.
Insuficienţa facilităţilor fiscale pentru agenţii economici, care sponsorizează sau investesc în restaurarea monumentelor şi a obiectivelor de artă.
5.3.3 Direcţii strategice
A identifica principalele obiective ale patrimoniului spre a fi dezvoltate.
A prevedea în lucrările de restaurare a fiecărui obiectiv acţiuni de renovare a localurilor, reparaţie a drumurilor de acces, crearea infrastructurii pentru vizitatori. A acorda o atenţie deosebită asigurării securităţii turiştilor.  
A stabili o colaborare eficientă între proprietarii sau administratorii obiectivelor turistice şi autorităţile locale pentru instalarea indicatoarelor, facilitarea accesului, amenajarea suprafeţelor de parcare şi a structurilor de primire a vizitatorilor.
A elabora şi implementa un program de training pentru ghizi.
A organiza training-uri pentru proprietarii obiectivelor turistice privind tehnicile de interpretare - panouri, indicatoare, broşuri, audio; autoghidaj.
A organiza editarea materialelor promoţionale în cîteva limbi de circulaţie internaţională.
A organiza, cu suportul Departamentului Dezvoltarea Turismuliu, cursuri de training privind tehnicile şi elementele de bază  ale designului materialelor promoţionale turistice.
5.4 Muzee
5.4.1 Caracteristici
În Republica Moldova există o reţea de 66 de muzee, care dispun de colecţii arheologice, etnografice, de artă, istorice şi naturale sau sînt comemorative. În muzeele naţionale se păstrează circa 700.000 de piese ce ţin de patrimoniul naţional. Dintre toate muzeele circa 20 prezintă interes major pentru un număr mai mare de vizitatori.
Majoritatea  personalului din muzee are o calificare înaltă, dar puţini dintre angajaţii de aici dispun de o instruire specială în domeniul managementului vizitatorilor şi al marketingului muzeal.
Practic, toate muzeele necesită investiţii solide pentru activităţi de renovare a edificiilor în care sînt amplasate, de conservare a exponatelor şi organizare a expoziţiilor, de reconstrucţie capitală a infrastructurii aferente. Există probleme ce ţin şi de interpretarea obiectelor expuse.
De menţionat că, deşi muzeele din Republica Moldova reprezintă o parte integrantă şi importantă a patrimoniului turistic naţional, prezenta Strategie nu poate reflecta toate problemele cu care se confruntă actualmente acest sector şi, respectiv,  nu poate propune soluţii exhaustive de înlăturare a lor conform necesităţilor sectorului vizat.
5.4.2 Deficienţe
Multe dintre clădirile în care sînt amplasate muzeele, în special ariile publice aferente, se află sub nivelul cerinţelor.
Lipsesc, de regulă,  panouri/scheme informaţionale. La intrare în unele muzee sînt plasate anunţuri comerciale ce nu ţin de activitatea muzeală, iar personalul de deservire nu întotdeauna este amabil.
Prezentarea exponatelor are un caracter demodat, ceea ce dezavantajează  interacţiunea cu potenţialii vizitatori.
Lipsesc cataloage ale exponatelor în limbile de circulaţie internaţională.
Adesea ghidajul depinde de disponibilitatea ghizilor şi de cunoaşterea de către aceştia a limbilor de circulaţie internaţională.
Personalul muzeelor nu este instruit sub aspectul comercial al managementului muzeelor.
Marketingul colecţiilor permanente şi al expoziţiilor specializate este sub nivelul adecvat al calităţii.
Puţine muzee dispun de magazine de comercializare a suvenirelor, iar acolo unde acestea există, sortimentul articolelor de artizanat este, de regulă,  limitat.
Lipsesc sau sînt într-o stare neadecvată grupurile sanitare, magazinele de suvenire, servicii de restauraţie.
5.4.3 Direcţii strategice
A elabora o strategie de dezvoltare a muzeelor, care să prevadă în special şi operarea unor modificări în legislaţie, în scopul  încurajării  investiţiilor în acest sector.
A acorda o atenţie deosebită managementului, instruirii personalului şi marketingului privind muzeele ce prezintă un interes major pentru turism.
A elabora şi a implementa proiecte-pilot cu privire la prezentarea colecţiilor muzeelor şi instruirea personalului.
A introduce taxe diferenţiate de vizitare a muzeelor de către cetăţenii din ţară şi vizitatorii străini.
A asigura editarea în limbi străine a unor  materiale autoghidaj: pliante, casete audio etc., accesibile pentru a fi închiriate sau cumpărate în incinta muzeului.
A dezvolta în continuare website-ul "Muzeele Moldovei" şi a instrui un link la site-ul www.turism.md, sau de a include website-ul "Muzeele Moldovei" în website-ul www.turism.md.
A continua editarea  pliantelor promoţionale pentru muzee prin atragerea unor finanţări  de la publicitate sau sponsorizări.
A asigura colaborarea între muzeele relevante şi Uniunea Meşterilor Populari, în scopul promovării şi vînzării obiectelor de artizanat.
5.5 Cultură şi artă
5.5.1 Caracteristici
Republica Moldova dispune de un variat potenţial cultural care, prin valoarea sa, prezintă interes pentru activitatea turistică şi poate atrage, fluxuri turistice.
Potenţialul cultural-turistic al Republicii Moldova, pe lîngă vestigiile şi monumentele sale istorice, în număr de peste 15 mii, se suplimentează cu instituţiile de cultură şi artă, cu colectivele de creaţie etnografică şi de folclor, cu arhitectura populară şi centrele artizanale şi meşteşugăreşti.
Actualmente sînt cunoscuţi peste 10 mii de meşteri potenţiali, dintre care 250 sînt membri ai Uniunii Meşterilor Populari.
Folclorul muzical are o valoare deosebită, fiind prezentat de 270 de ansambluri etnofolclorice de maturi şi 320 de ansambluri etnofolclorice de copii, de circa 880 de orchestre de muzică populară. Colectivele de creaţie se întrunesc la diferite festivaluri. Toate acestea, în ansamblu, pot fi valorificate cu succes în turism.
5.5.2 Deficienţe
Imperfecţiunea sistemului de ocrotire a patrimoniului cultural; ca rezultat, multe obiective culturale (monumente de arhitectură, monumente istorice, obiecte de artă, teatre, palate de cultură) se află într-o stare de degradare şi nu pot fi incluse în circuitul turistic.
Lipsa panourilor informaţionale în apropierea acestor obiective.
Lipsa sistemului de publicitate a monumentelor.
Lipsa accesului amenajat pentru vizitatori spre cele mai importante monumente şi situri culturale.
Lipsa capacităţilor de primire pentru vizitatori în zonele cu o  deosebită atracţie culturală.
Lipsa spaţiilor amenajate adecvat pentru organizarea activităţii meşterilor populari.
Lipsa sistemului de magazine destinate comercializării obiectelor de artizanat.
Lipsa modalităţii de stimulare economică a tinerilor pentru antrenarea lor în domeniul artizanatului.
Lipsa oportunităţilor de formare iniţială profesională în domeniul meşteşugurilor şi artizanatului.
5.5.3 Direcţii strategice
Perfecţionarea şi dezvoltarea activităţilor de protecţie şi restaurare a obiectivelor patrimoniului cultural.
Instalarea panourilor informaţionale în apropierea celor mai importante obiective culturale.
Elaborarea unui sistem de publicitate a monumentelor.
Amenajarea căilor de acces spre diferite obiective culturale.
Construcţia şi amenajarea capacităţilor de cazare a vizitatorilor în zonele cu un deosebit potenţial cultural.
Facilitarea creării şi funcţionării atelierelor specializate pentru artizanat şi meşteşuguri populare, şi includerea acestora în circuitul turistic.
Facilitarea vînzării obiectelor de artizanat prin diferite reţele de magazine.
Organizarea instruirii şi a formării profesionale a specialiştilor în acest domeniu prin intermediul şcolilor polivalente.
Promovarea şi desfăşurarea evenimentelor culturale în incinta muzeelor.
5.6 Turismul rural
5.6.1 Caracteristici
Mediul rural cu comunităţile sale, cu o bogată cultură şi tradiţii populare, desfăşurînd activităţi agricole specifice, reprezintă elemente esenţiale pentru dezvoltarea turismului rural. În Republica Moldova practicarea acestei forme de turism poate să aducă beneficii directe comunităţilor rurale, unde salariile populaţiei sînt sub nivelul mediu, creînd noi locuri de muncă şi venituri suplimentare pentru fermieri.
Sătenii pot oferi servicii de cazare în gospodăriile proprii. De menţionat , însă, că nu există nici o evidenţă a acestor structuri de cazare şi nu este elaborat cadrul legislativ necesar pentru a încuraja dezvoltarea turismului rural.
5.6.2 Deficienţe
Numărul redus al structurilor de cazare în mediul rural, precum şi lipsa unui cadru legislativ ce ar reglementa dezvoltarea acestora.
Nivelul redus de conştientizare de către populaţia rurală şi autorităţile din teritoriu a necesităţii dezvoltării turismului rural şi a avantajelor acestuia pentru ţara noastră.
Lipsa unei pregătiri adecvate a populaţiei din mediul rural pentru a primi vizitatori din ţară şi de peste hotare.
Lipsa cunoştinţelor despre valoarea reală a patrimoniului turistic rural şi valorificarea insuficientă a acestuia.
Lipsa de investiţii în infrastructura rurală.
Insuficienţa dotării tehnico-edilitare (canalizare, alimentarea cu apă, energie electrică, gazificare etc.) în mediul rural necesare turismului rural şi problema înhumării deşeurilor.
Absenţa unor rute rurale trasate (itinerare pentru automobilişti, ciclişti, drumeţi etc.).
Lipsa informaţiei despre diferite evenimente culturale din mediul rural (hramul satului, sărbători tradiţionale, festivaluri etc.).
Lipsa facilităţilor turistice în imediata apropiere a atracţiilor rurale (servicii de ghidaj şi interpret, alimentaţie şi comerţ cu suvenire, grupuri de asistenţă medicală etc.).
Indiferenţa, uneori vădită, a comunităţilor locale faţă de degradarea patrimoniului rural.
Starea nesatisfăcătoare a căilor de acces spre obiectivele turistice amplasate în localităţile rurale.
5.6.3 Direcţii strategice
Elaborarea şi implementarea cadrului legislativ necesar cu privire la turismul rural.
Efectuarea clasificării structurilor de primire a turiştilor în localităţile rurale.
Identificarea comunităţilor rurale în care există posibilităţi pentru implementarea unor proiecte-pilot în domeniul turismului rural.
Crearea în teritoriu a serviciilor de specialitate în domeniul turismului.
Crearea bazei informaţionale, editarea de ghiduri şi cataloage privind oferta de turism rural.
Elaborarea şi promovarea proiectelor investiţionale pentru crearea, repararea şi modernizarea infrastructurii generale şi a celei turistice.
Implementarea unui program de instruire la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale şi al populaţiei.
5.7 Turismul ecologic 1
5.7.1 Caracteristici
Republica  Moldova dispune de un patrimoniu natural bogat, care este ocrotit de stat. Suprafaţa totală luată sub protecţia statului constituie 66467,3 ha sau 1,96% din teritoriul ţării. Conform estimărilor ecologiştilor, este necesar ca suprafaţa ariilor naturale protejate să ajungă în anul 2010 la cel puţin 5% din teritoriul ţării. Actualmente, în structura fondului ariilor naturale protejate rezervaţiile peisagistice cuprind 34200 ha sau 51,5% din cadrul acestui fond (Trebujeni, care include şi oraşul medieval Orheiul-Vechi, Ţîpova, Saharna, Climăuţi, Holoşniţa, Rudi-Arioneşti, Naslavcea, Corjeuţi, Brînzeni, Feteşti, Buteşti etc.) şi 19378 ha sau 29,4% rezervaţii ştiinţifice cu un regim special de protecţie. Celelalte categorii de arii naturale protejate constituie: rezervaţii naturale - 8009 ha, rezervaţii de resurse - 523 ha, arii cu management multifuncţional - 1030 ha, grădini botanice - 104 ha, monumente de arhitectură peisageră - 191,1 ha. Cel mai reprezentativ patrimoniu natural face parte din fondul de arii naturale protejate, dar se poate menţiona că există multe alte teritorii care pot fi încadrate în perimetrul şi în criteriile valorilor naturale reprezentative. Arealele de bază din republică care pot constitui, prin cadrul lor natural şi antropic, o adevărată şi atractivă ofertă pentru turismul ecologic sînt: arealul Codrilor, arealul "Toltrele Prutului", arealul Nistrului de Mijloc şi Inferior, arealul Tigheci.
În Republica Moldova o mare parte a regiunilor de la ţară - terenurile agricole, pădurile, parcurile, rîurile, aflate atît în proprietatea statului, cît şi private, deşi nu au statut de arii naturale protejate, formează un segment al ofertei ecoturistice.
5.7.2 Deficienţe
Lipsa unui act legislativ care ar stabili parametrii juridici ai ecoturismului.
Legislaţia ecologică naţională nu conţine prevederi ce ar corespunde standardelor internaţionale în domeniul ecoturismului.
Interesul scăzut al autorităţilor locale pentru promovarea activităţilor ecoturistice.
Lipsa totală a managementului zonelor ecoturistice (lipsa cunoştinţelor elementare în domeniul ecoturismului şi administrării zonelor ecoturistice).
Nivelul scăzut sau lipsa totală a infrastructurii rutiere în zonele de interes turistic.
Lipsa studiilor de marketing al pieţei ecoturistice.
Lipsa unui program naţional şi  local de promovare şi educaţie ecoturistică.
Practicarea turismului "sălbatic" în fondul ariilor naturale protejate compromite încrederea în turismul durabil, inclusiv în ecoturism.
5.7.3 Direcţii strategice
Elaborarea Legii ecoturismului sau completarea legislaţiei în vigoare cu un capitol separat despre ecoturism.
Armonizarea legislaţiei ecologice în vigoare conform standardelor internaţionale.
Implementarea unui program de conştientizare la nivelul autorităţilor locale şi al populaţiei.
Instruirea populaţiei în domeniul ecoturismului.
Elaborarea unor programe locale, naţionale şi regionale de cooperare în domeniul ecoturismului.
Respectarea strictă a legislaţiei de mediu şi elaborarea unui sistem modern, ecologic de primire a turiştilor  în zonele de mare atractivitate.
Elaborarea şi implementarea unui program de marketing al ecoturismului pe baza unor studii de piaţă.
Elaborarea unor materiale promoţionale vizînd oferta Republicii Moldova în domeniul ecoturismului.
Extinderea fondului ariilor protejate de stat la nivel local, judeţean şi naţional.
5.8 Turismul de sănătate şi frumuseţe
5.8.1 Caracteristici
În Republica Moldova funcţionează staţiuni balneoclimaterice şi de odihnă care oferă  prestaţii în cadrul turismului de sănătate şi frumuseţe. Ele sînt amplasate în locuri atractive pitoreşti, oferind diferite servicii de  tratament. În aceste staţiuni  se odihneşte populaţia autohtonă şi un număr neînsemnat de clienţi permanenţi din străinătate.
De menţionat cele mai importante staţiuni:
a)  balneoclimaterice: "Nufărul Alb" (Cahul); "Codru" (Ungheni, Hîrjauca); "Bucuria-Sind"; "Nistru" (Vadul lui Vodă) etc.;
b)  de odihnă şi recreere: "Victoria" (Soroca); "Albinuţa" (Ungheni); "Codru" (Ungheni, Bahmut); "Dumbrava Albă" (Bălţi); "Albasadorf" (Taraclia, Albota) etc
Cele mai solicitate sînt staţiunile din perimetrul zonelor acvatice: Vadul lui Vodă, Ghidighici şi Costeşti, unde există un potenţial eficace de dezvoltare şi a turismului internaţional.
Republica Moldova deţine în proprietate şi un şir de staţiuni balneoclimaterice şi de recreere amplasate pe teritoriul Ucrainei (Truskaveţ, Sergheevka, Odesa, Koblevo, Zatoka etc.).
Particularităţile climaterice favorabile ale Republicii Moldova permit aplicarea în staţiunile balneoclimaterice a diferitelor metode de tratament: helioterapia, aeroterapia, talasoterapia, terencuroterapia, ampeloterapia, peloidoterapia, balneoterapia etc.
Izvoarele cu ape minerale din Republica Moldova (peste 47), dispunînd de înalte calităţi curative, reprezintă un factor determinant de dezvoltare a turismului balnear.
5.8.2 Deficienţe
Nu există o coordonare şi reglementare la nivel de stat a activităţii instituţiilor balneoclimaterice.
Spaţiile de cazare nu sînt, în majoritatea lor, amenajate în stil modern şi nu corespund exigenţelor pentru turismul internaţional.
Utilajul medical  şi mobilierul sînt învechite.
Personalul nu posedă  limbi de circulaţie internaţională.
Starea tehnică a clădirilor şi  infrastructura aferentă sînt deplorabile.
Nu există ofertă pentru agrement adiţional (bazine de înot, terenuri de tenis etc.).
Lipsesc posibilităţile pentru o  alimentaţie diversificată conform exigenţelor turiştilor.
Nu există materiale promoţionale de calitate editate în limbi de circulaţie internaţională.
5.8.3 Direcţii strategice
A elabora  un program guvernamental privind  dezvoltarea turismului balnear.
A efectua acreditarea staţiunilor  balneoclimaterice, a bazelor de odihnă şi recreere, a clasifica structurile de primire turistică din cadrul acestor staţiuni.
A efectua  analiza  resurselor de ape minerale din Republica Moldova şi a calităţii acestora din punct de vedere balneoclimateric şi a elabora proiecte investiţionale spre a fi promovate pe piaţa internaţională.
A asigura implementarea unui program de training pentru managerii staţiunilor şi unităţilor relevante în vederea unui management şi marketing  turistic eficient.
A implementa un program de marketing în general pe republică şi în particular pentru staţiuni.
A include în sistemul de cercetări statistice în domeniul turismului rapoarte statistice ale staţiunilor balneoclimaterice şi staţiunilor de odihnă şi recreere.
A amenaja zonele de odihnă şi recreere în conformitate cu standardele internaţionale.
5.9 Turismul de interes special
5.9.1 Caracteristici
În Republica Moldova există multe oportunităţi pentru practicarea turismului de interes special, inclusiv: ornitologie, botanică, vînătoare, pescuit, speologie, zboruri cu deltaplanul etc.
Există posibilităţi pentru dezvoltarea sectorului cinegetic (vînatul) şi transformarea lui într-o activitate comercială ce poate atrage vizitatori (vînători) străini.
Pentru dezvoltarea turismului de vînătoare, se impune întreprinderea unor măsuri de administrare a faunei sălbatice, protejare a mediului înconjurător din cadrul habitatelor animalelor, reglementare şi ţinere la un control strict a acestui sector.
5.9.2 Deficienţe
Susţinătorii turismului de interes special, cluburile şi asociaţiile nu mediatizează suficient activităţile pe care le organizează.
Turoperatorii nu elaborează şi nu implementează tururi specializate în domeniul turismului de interes special.
Lipseşte cadrul legislativ ce ar reglementa dezvoltarea turismului de interes special.
Organizaţiile sportive nu colaborează cu reprezentanţii industriei turismului.
Administrarea inadecvată a habitatului animalelor sălbatice (faunei sălbatice) conduce la micşorarea fondului cinegetic.
Un număr mic de gospodării cinegetice care organizează itinerare pentru vînătoare şi pescuit.
5.9.3 Direcţii strategice
Identificarea activităţilor de interes special pentru a oferi produse şi servicii de calitate.
Antrenarea turoperatorilor în elaborarea pachetelor turistice de interes special.
Elaborarea şi implementarea cadrului normativ necesar privind turismul de interes special.
Asigurarea colaborării dintre organizatorii turismului de interes special şi turoperatori, pentru realizarea unor strategii comune de marketing privind promovarea acestui tip de turism.
Elaborarea unui program naţional privind dezvoltarea şi administrarea fondului cinegetic.
Elaborarea programelor regionale de dezvoltare a turismului de vînătoare, inclusiv a celui de trofee şi de pescuit sportiv, integrate în programul naţional de dezvoltare a fondului cinegetic.
Crearea gospodăriilor cinegetice care vor organiza itinerare specializate de vînătoare şi pescuit sportiv.
5.10 Turismul vitivinicol
5.10.1 Caracteristici
Republica Moldova este recunoscută pe plan internaţional ca o ţară vitivinicolă dezvoltată. Arta de producere a vinului este cunoscută pe aceste meleaguri din timpurile străvechi. Ţara noastră dispune la ora actuală de circa 142 mii de hectare cultivate cu viţă de vie (107 mii hectare vii de producţie marfă) şi 110 de întreprinderi de prelucrare a strugurilor. Anual se produc circa 12-14 milioane de decalitri de vinuri brute.
Produsele vinicole moldoveneşti se bucură de o faimă binemeritată şi sînt apreciate în multe ţări ale lumii. O adevărată carte de vizită a Republicii Moldova sînt vinurile ce au obţinut distincţii înalte la prestigioase concursuri internaţionale.
În staţiunile balneoclimaterice se aplică pe larg tratamentul cu struguri şi sucuri naturale din struguri (uvoterapia).
Vinotecile, centrele expoziţionale, sălile de degustare cu o arhitectură excepţională, oraşele şi cavernele subterane, diversitatea producţiei (vinuri, şampanie, divinuri, balsamuri, heres, vinuri aromatizate etc.), magazinele specializate reprezintă un potenţial considerabil pentru promovarea turismului vitivinicol în Republica Moldova, constituind motivaţii superbe care pot plasa la justa valoare produsul turistic vitivinicol al republicii  în circuitul turistic internaţional.
5.10.2 Deficienţe
Căile de acces se află într-o stare neadecvată pentru organizarea turismului.
Infrastructura aferentă întreprinderilor pentru primirea vizitatorilor nu corespunde standardelor internaţionale.
Amenajarea teritorială  necesită o îmbunătăţire esenţială.
Ghidajul acordat nu corespunde cerinţelor pentru organizarea unor rute turistice de rang internaţional. La formarea excursiilor  nu se iau în considerare factorii de interes, precum sînt  ţara de origine, vîrsta şi interesul profesional al grupurilor de turişti.
Serviciile de alimentaţie şi vesela existentă nu corespund exigenţelor vizitatorilor.
Unele săli de degustare nu sînt dotate în mod corespunzător.
Personalul antrenat în primirea şi deservirea turiştilor nu cunoaşte limbi de circulaţie internaţională.
Nu se desfăşoară activităţi de marketing turistic şi, în majoritatea cazurilor, nu există materiale promoţionale  în limbi străine.
Foarte puţine întreprinderi vinicole dispun de magazine specializate aflate în incinta acestora pentru desfacerea întregului sortiment de producţie.
Nu există flexibilitate la formarea pachetelor turistice pentru diferite categorii de vizitatori (străini / autohtoni; adulţi / copii; excursii / tururi complete etc.).
Programele de lucru se limitează doar la zilele de lucru, astfel zilele de odihnă, cărora, de obicei, le revine o bună parte din cererea turistică, sînt scoase din circuit.
5.10.3 Direcţii strategice
Elaborarea unui program naţional "Drumul vinului în Republica Moldova", ce va include subprograme de renovare a căilor de acces şi a zonelor publice aferente întreprinderilor  vitivinicole,  incluse în circuitul turistic internaţional.
Stabilirea unei gestionări corporative a rutei turistice internaţionale "Drumul vinului în Republica Moldova".
Stabilirea unui parteneriat între întreprinderile vitivinicole, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Departamentul Dezvoltarea Turismului, autorităţile administraţiei publice locale şi întreprinderile industriei turismului pentru implementarea şi promovarea programului naţional "Drumul vinului în Republica Moldova".
Elaborarea unui program de marketing general pe ţară şi separat pe instituţii.
Crearea în cadrul întreprinderilor a unor sectoare/secţii de marketing turistic.
Elaborarea şi promovarea, pentru întreprinderile vitivinicole, a unor proiecte investiţionale ce ţin de infrastructura turistică a acestora. Crearea unui regim facilitar investiţional pentru investitorii care doresc să participe la finanţarea acestor proiecte.
Implementarea unui program de training pentru personalul antrenat în primirea şi deservirea turiştilor, în special cursuri de ghidaj şi somelărie.
5.11 Conferinţe şi expoziţii
5.11.1 Caracteristici
Conferinţele şi întrunirile sînt unele dintre cele mai profitabile elemente ale turismului. În medie, participanţii la conferinţe cheltuiesc de 2,5 ori mai mult pe zi decît un turist obişnuit.
Încăperile pentru conferinţe sînt folosite de organizaţiile din sectorul public şi de cele din sectorul privat.
Actualmente, în Republica Moldova se organizează diferite conferinţe atît la nivel naţional, cît şi la nivel internaţional. Numărul de participanţi la aceste conferinţe este relativ limitat. Ele se desfăşoară, de obicei, în hoteluri, în Palatul Republicii şi în alte localuri.
Republica Moldova se poate specializa în organizarea unor conferinţe, mici (pînă la 400 de participanţi). Organizarea unor conferinţe mari nu este posibilă din cauza insuficienţei capacităţilor de primire a participanţilor. În acest sens, acţiunile vor fi orientate spre renovarea şi dotarea tehnică respectivă a clădirilor existente, spre dezvoltarea localurilor pentru conferinţe din hoteluri. Aceste acţiuni trebuie să fie suplimentate de un program de marketing.
Pe lîngă localurile pentru conferinţe, Republica Moldova oferă posibilităţi de organizare a expoziţiilor. Centrul Internaţional de Expoziţii "Moldexpo" reprezintă unul dintre cele mai importante centre de organizare a tîrgurilor şi expoziţiilor din Republica Moldova. El ocupă o suprafaţă de 7000 m2 dintre care 4000 m2 - spaţiu închis şi 3000 m2 - spaţiu deschis.
Calendarul expoziţional anual al Centrului include peste 20 de expoziţii şi tîrguri specializate naţionale şi internaţionale.
5.11.2 Deficienţe
Majoritatea localurilor pentru conferinţe din sectorul public şi cel privat, precum şi sălile de conferinţe din hoteluri, nu corespund cerinţelor actuale şi nu dispun de posibilităţi tehnice şi mobilier modern necesare pentru desfăşurarea unor asemenea acţiuni. În multe dintre aceste localuri nu sînt create condiţii de servire a mesei sau a băuturilor răcoritoare pentru participanţii la întruniri.
Nu există materiale publicitare privind localurile destinate organizării conferinţelor.
Nu există o coordonare a ofertelor pentru organizarea conferinţelor regionale şi internaţionale.
Lipsesc organizatori profesionişti pentru desfăşurarea conferinţelor în Republica Moldova.
Nu este elaborată o concepţie de dezvoltare a activităţii expoziţionale în Republica Moldova.
Promovarea insuficientă a potenţialului de expoziţii al Republicii Moldova.
Insuficienţa resurselor financiare destinate promovării produselor autohtone în străinătate.
Lipsa unui parteneriat eficient în promovarea expoziţională a ofertei turistice naţionale peste hotarele ţării.
Dotarea tehnică neadecvată a sălilor expoziţionale.
5.11.3 Direcţii strategice
Renovarea Palatului Republicii pentru a utiliza mai flexibil sălile de conferinţe, a procura  şi dota cu echipament modern sălile de conferinţe şi bucătăria.
Elaborarea unui ghid întitulat "Conferinţe în Republica Moldova", în care vor fi incluse toate localurile pentru conferinţe din mun.Chişinău şi din alte părţi ale republicii, menţionînd capacitatea acestora şi amenajarea lor tehnică.
Formarea unui club "Republica Moldova - destinaţie pentru conferinţe", care va întruni reprezentanţi ai tuturor localurilor mari pentru desfăşurarea conferinţelor şi ai altor ofertanţi de conferinţe, pentru implementarea unui plan comun de acţiuni, cu scopul organizării conferinţelor regionale şi internaţionale în Republica Moldova.
Instruirea operatorilor din domeniul turismului în calitate de organizatori profesionişti de conferinţe, precum şi participarea acestora la cursurile anuale de instruire ale Asociaţiei Internaţionale a Organizatorilor Profesionişti de Conferinţe (AIOPC).
Elaborarea şi adoptarea concepţiei de dezvoltare a activităţii expoziţionale în Republica Moldova.
Difuzarea materialelor promoţionale privind potenţialul expoziţional al Republicii Moldova.
Crearea unui fond de susţinere a agenţilor economici, în scopul promovării produselor autohtone pe piaţa internaţională, inclusiv a serviciilor turistice.
Modernizarea localurilor expoziţionale şi dotarea lor cu tehnica necesară.
5.12 Agenţi economici care practică activitatea de turism
5.12.1 Caracteristici
Reglementarea activităţii de turism în Republica Moldova se efectuează de către Departamentul Dezvoltarea Turismului.
De menţionat că, la 1 august 2003, în Republica Moldova au fost înregistraţi 220 de agenţi economici, titulari de licenţe pentru activitatea de turism. Personalul acestor agenţii este constituit din 720 de angajaţi care dispun de brevet de turism.
Un segment relevant pe piaţa turistică (cca 37% din numărul total de firme turistice titulare de licenţe) îl formează producătorii serviciilor turistice (turoperatorii). În Republica Moldova majoritatea pachetelor turistice pot fi delimitate în trei grupe:
pachete turistice care oferă odihnă pe teritoriul Republicii Moldova (Vadul lui Vodă, Cahul, Călăraşi etc.);
pachete turistice în diferite staţiuni de odihnă care prestează servicii la preţuri moderate (Ucraina, Rom"nia, Bulgaria etc.);
pachete turistice care oferă odihnă în ţări exotice cu tarife majore (Turcia, Cipru, Egipt, Croaţia, Muntenegru, Grecia etc.).
Un rol important pe piaţa turistică a Republicii Moldova (circa 60% din numărul total de firme turistice titulare de licenţe) revine agenţiilor de turism care achiziţionează produsele turistice formate de către turoperatori şi le comercializează turiştilor.
În ianuarie 2002, în ţara noastră a fost creată Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT), al cărei scop rezidă în reprezentarea intereselor firmelor turistice la nivel naţional şi internaţional. La momentul actual membri fondatori ai ANAT sînt 40 firme turistice.
În perioada anilor 1998-2002 volumul total al încasărilor turistice acumulate de firmele de turism s-a majorat de la 20,9 mil. lei pînă la 98,6 mil. lei. Această majorare reflectă tendinţa de creştere a cererii turistice în Republica Moldova.
5.12.2 Deficienţe
Un număr limitat de agenţii de turism care organizează şi promovează produse turistice naţionale.
Nu există posibilitatea de a efectua recalificarea şi reciclarea cadrelor.
Departamentul Dezvoltarea Turismului, conform legislaţiei în vigoare, nu dispune de mecanisme reale de control al calităţii serviciilor prestate de către agenţii economici titulari de licenţe pentru activitatea de turism.
Lipseşte un mecanism de sancţionare a firmelor turistice ce nu respectă legislaţia.
Nu există sistem de parteneriat şi cooperare între sectorul public şi cel privat.
Costuri majorate la produsele turistice naţionale, condiţionate de preţurile înalte ale prestaţiilor, costul ridicat al vizei de intrare în Republica Moldova şi comisioanele ridicate ale agenţiilor de turism.
5.12.3 Direcţii strategice
Eliberarea diferenţiată a licenţelor pentru firmele turoperatoare şi agenţiile de turism, în scopul stimulării formării şi promovării produselor turistice naţionale.
Elaborarea unui sistem facilitar de lungă durată pentru firmele turistice-potenţiali investitori, în scopul creării infrastructurii turistice naţionale.
Antrenarea firmelor turistice în amenajarea, promovarea şi finanţarea rutelor turistice interne.
Elaborarea unui program de formare profesională continuă a personalului din firmele turistice în cadrul Centrului Naţional de Instruire Continuă în Turism, creat pe lîngă Departamentul Dezvoltarea Turismului.
[Pct.5.12.3 al.5 exclus prin HG1059/27.09.04, MO178-180/01.10.04 art.124
     5.13 Controlul de frontieră şi securitate
5.13.1 Caracteristici
Republica Moldova dispune de 88 de puncte de trecere a frontierei, dintre care 78 sînt amplasate la graniţa cu Ucraina şi 7 - cu Rom"nia. Celelalte se află în Aeroportul Internaţional Chişinău, în aeroportul din Bălţi şi aeroportul din Cahul.
În prezent ţara noastră are regim de vize cu majoritatea statelor din lume. Excepţie fac Rom"nia, Federaţia Rusă, Ucraina, Republica Belarus, Republica Uzbekistan, Republica Kîrgîzstan, Republica Tadjikistan, Republica Azerbaidjan, Georgia şi Armenia.
Cetăţenii străini care solicită obţinerea vizei de intrare-ieşire în/din Republica Moldova se pot adresa atît misiunilor diplomatice şi consulare ale Republicii Moldova, cît şi oficiilor consulare amplasate în incinta aerogării Chişinău şi la punctele de trecere a frontierei de stat Cahul, Leuşeni şi Sculeni.
Oficiile consulare de la aerogară şi Leuşeni funcţionează în regim non stop, iar cele de la Cahul şi Sculeni - de la 08:00 pînă la 19:00.
Conform legislaţiei în vigoare, evidenţa circulaţiei turiştilor la frontiera de stat revine Departamentului Trupelor de Grăniceri. Actualmente, din cauza unor deficienţe tehnice, această evidenţă este ţinută doar pentru turismul organizat.
5.13.2 Deficienţe
Costurile înalte pentru  viza de intrare în Republica Moldova şi procedura dificilă de aplicare a vizei reprezintă o barieră serioasă pentru potenţialii vizitatori.
Nu este ţinută  evidenţa circulaţiei turiştilor individuali.
Procedurile vamale durează  mult din cauza lipsei coridoarelor verzi şi roşii.
Sistemul de colectare a taxelor şi plăţilor de frontieră este birocratic, neunificat şi prezintă incomodităţi, în mod special pentru punctele de trecere auto a frontierei.
Comportamentul neprietenos al personalului creează o impresie negativă.
Este complicat sistemul de plată a taxelor pentru autoturisme la trecerea frontierei.
5.13.3 Direcţii strategice
A revedea politica de vize. A simplifica procedura de obţinere a vizelor şi a reduce cuantumul taxelor consulare.
A urgenta punerea în funcţiune a Concepţiei şi a Regulamentului cu privire la Sistemul informaţional automatizat de evidenţă şi control al persoanelor, mijloacelor de transport şi mărfurilor (încărcăturilor) care trec frontiera de stat şi/sau vamală "Frontiera", ceea ce va permite a ţine o evidenţă strictă a întregului flux de vizitatori la intrare/ieşire.
A deschide un număr mai mare de oficii consulare la punctele de trecere a frontierei.
A introduce un regim nonstop pentru oficiile consulare amplasate la frontiera de stat.
A instrui personalul organelor de frontieră în probleme ce ţin de regulile de comunicare şi  comportament faţă de vizitatorii străini.
A instala sistemul de coridoare verzi şi roşii.
5.14 Statistică şi investigaţii
5.14.1 Caracteristici
Datele statistice din domeniul industriei turismului sînt colectate de către Departamentul Statistică şi Sociologie.
Cercetările statistice actuale oferă o informaţie utilă, dar insuficientă, pentru elaborarea planurilor de dezvoltare şi de marketing. Acest volum de informaţie nu corespunde criteriilor statistice internaţionale.
Începînd cu anul 2002, la frontiera de stat se ţine evidenţa circulaţiei turiştilor în turismul organizat (cu excepţia frontierei de est a republicii).
5.14.2 Deficienţe
Nu este valorificat impactul turismului asupra economiei naţionale şi nu este pusă în valoare contribuţia turismului la PIB.
Cercetările statistice cuprind doar datele cu privire la turismul organizat şi nu reflectă călătoriile individuale. Respectiv, nu se obţine o imagine reală a fluxului total de turişti.
Lipsesc datele complete despre fluxul turiştilor în Republica Moldova pe ţări de reşedinţă, luna vizitei, tipul transportului, durata sejurului, scopul vizitei, cheltuieli, vîrstă, sex etc.
Informaţia cu privire la gradul de ocupare a hotelurilor şi căminelor este prezentată doar anual. Datele incluse în ea nu reflectă variaţiile sezoniere şi ţara de origine a vizitatorilor.
Cercetările statistice reflectă doar datele despre numărul angajaţilor din agenţiile de turism şi din structurile de cazare. Astfel, nu se monitorizează informaţia cu privire la numărul angajaţilor din alte sectoare ce ţin de industria turismului.
Cercetările statistice efectuate nu corespund criteriilor statistice internaţionale.
Evidenţa circulaţiei turiştilor, ţinută la punctele de trecere a frontierei, nu corespunde cerinţelor statistice din industria turismului. Lipseşte informaţia privind fluxul turiştilor la frontiera de est a republicii.
Lipseşte un studiu de evaluare a pieţei turistice, care să reflecte cererea turistică şi procesul de prognozare a ei.
5.14.3 Direcţii strategice
A elabora un sistem de indicatori statistici care ar permite calcularea impactului turismului asupra economiei naţionale şi a contribuţiei industriei turismului la formarea PIB.
A extinde evidenţa circulaţiei turistice la frontiera de stat asupra turismului  individual, în scopul obţinerii  unei informaţii unitare despre fluxul vizitatorilor.
A urgenta implementarea Sistemului informaţional automatizat de evidenţă şi control al persoanelor, mijloacelor de transport şi mărfurilor (încărcăturilor) care trec frontiera de stat şi /sau vamală, conform căruia se va ţine şi evidenţa circulaţiei turistice (S.I.A. "Frontiera").
A extinde cercetările, pe baza unor sondaje, pentru evaluarea fluxului de turişti la frontiera de est a republicii.
A extinde cercetările statistice privind evaluarea numărului de vizitatori în toate structurile de primire.
A determina  domeniile economiei naţionale cu caracter turistic şi nivelul angajării în aceste domenii pentru elaborarea unei statistici anuale a turismului.      
A eficientiza cercetările turistice la trecerea frontierei de stat, cu elaborarea lunară a statisticii turismului emitent şi receptor, în conformitate cu criteriile internaţionale.
A efectua sondaje selective în rîndurile vizitatorilor străini la plecarea acestora din ţară, pentru a determina motivul vizitei, sursa de informare, procesul de planificare a vizitei şi gradul de satisfacţie în urma vizitei efectuate etc.
A spori eficienţa cercetărilor adiţionale în domeniul statisticii turismului spre crearea condiţiilor de implementare a Contului Satelit în Turism (TSA) pentru Republica Moldova.
5.15 Instruire şi training
5.15.1 Caracteristici
Actualmente, Republica Moldova nu dispune de un studiu analitic privind numărul de angajaţi în activităţile aferente industriei turismului. În anul 2002, în activitatea hotelieră şi în restaurante, transporturi, la depozitare şi în comunicaţii numărul populaţiei ocupate era de 83.000 de persoane. Aceasta reprezintă 5,5% din numărul total al populaţiei ocupate.
Datele statistice citate mai sus nu reflectă situaţia întregului sector turistic. Conform estimărilor efectuate de Organizaţia Mondială a Turismului, la nivel mondial, în medie, unul din 12 angajaţi este implicat în industriile aferente turismului. Procentul echivalent pentru Republica Moldova rămîne necunoscut, dar, la sigur, acesta este mult mai mare decît estimările pentru sectorul hotelier, agenţiile turistice şi transporturi.
5.15.2 Deficienţe
Inexistenţa posibilităţilor de recalificare şi perfecţionare a angajaţilor din industria turismului.
Formarea iniţială realizată în cadrul şcolilor polivalente nu corespunde exigenţelor unei industrii moderne a turismului.
Lipsa unui sistem integral de pregătire profesională pentru sectorul turistic.
Pregătirea profesională insuficientă a formatorilor din turism.
Insuficienţa unui echipament şi materiale didactice în instituţiile de învăţămînt şi aducerea lentă a acestora în conformitate cu standardele internaţionale de instruire a angajaţilor din industria turismului.
Insuficienţa de instruire generală a personalului de "primă linie" în relaţiile cu clienţii.
Insuficienţa  cadrelor care  cunosc  limbile de circulaţie internaţională.
Insuficienţa bazelor pentru practica de producţie în procesul de formare profesională.
5.15.3 Direcţii strategice
A înfiinţa şi asigura funcţionarea Centrului Naţional de Instruire Continuă în Turism, aflat în subordonarea Departamentului Dezvoltarea Turismului.
A elabora un sistem de pregătire profesională continuă a angajaţilor din industria turismului.
A organiza sistemul de training pentru formatorii din turism.
A asigura parteneriatul în problemele pregătirii profesionale a angajaţilor din industria turismului la toate nivelurile sistemului de învăţămînt.
A efectua specializarea învăţămîntului turistic în instituţiile de învăţămînt superior pornind de la necesităţile şi direcţiile de dezvoltare a industriei turismului.
A promova produsele turistice naţionale în sistemul învăţămîntului turistic.
A organiza pregătirea profesională a personalului turistic de "primă linie" în şcolile polivalente profesionale, conform standardelor internaţionale.
A înfiinţa o instituţie specializată pentru pregătirea personalului hotelier.
A adapta planurile şi programele de învăţămînt la standardele internaţionale prin colaborarea cu instituţiile de învăţămînt din străinătate.
A ajusta procesul de training din turism şi structurile de primire turistică la necesităţile industriei, prin:
evaluarea necesităţilor de instruire şi pregătire profesională pentru industria turismului din ţară, atît la nivel operaţional, cît şi la cel de conducere;
revizuirea tipurilor, standardelor şi volumului instruirii şi pregătirii profesionale existente în sectorul privat şi cel public;
elaborarea propunerilor privind întocmirea planurilor şi programelor de învăţămînt pentru asigurarea unui training adecvat ce ar satisface necesităţile ţării;
Încurajarea instituţiilor de training pentru ca acestea să accepte propuneri de colaborare.
A introduce cursuri de training de scurtă durată pentru personalul de "primă linie" în relaţiile cu clienţii.
5.16 Conştientizarea importanţei turismului
5.16.1 Caracteristici
În prezent problema privind conştientizarea importanţei turismului este deosebit de actuală, deoarece turismul adeseori este perceput ca o activitate neesenţială pentru dezvoltarea economică.
La etapa iniţială se impune tot mai imperios necesitatea conştientizării acestei probleme la nivel instituţional, ceea ce ar asigura o mai bună înţelegere şi percepere a necesităţilor dezvoltării turismului la nivelul instituţiilor guvernamentale (ministere, departamente).
Este necesar, de asemenea, conştientizarea importanţei turismului la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi al populaţiei.
5.16.2 Deficienţe
Lipsa de înţelegere a importanţei turismului în dezvoltarea economică şi socială.
Lipsa informaţiei necesare pentru conştientizarea importanţei turismului.
Lipsa unor programe naţionale de conştientizare a importanţei turismului.
5.16.3 Direcţii strategice
Antrenarea mass-media în promovarea potenţialului turistic natural şi antropic al Republicii Moldova, cu anunţarea de concursuri şi publicitate.
Elaborarea unui program naţional de conştientizare a importanţei turismului, care va include diferite acţiuni pentru întreaga societate.
Introducerea în programele de învăţămînt, în licee, şcoli polivalente, colegii şi instituţii de învăţămînt superior a unor cursuri ce ţin de conştientizarea importanţei patrimoniului turistic naţional, inclusiv excursii cu caracter instructiv.
Antrenarea societăţii civile din sectorul neguvernamental în programele de conştientizare a importanţei turismului.
5.17 Promovarea investiţiilor
5.17.1 Caracteristici
Legea cu privire la investiţiile străine în Republica Moldova constituie o bază juridică temeinică pentru investitorii străini în vederea promovării investiţiilor în condiţiile economiei de piaţă. Ea conţine, însă, un şir de neajunsuri şi necesită completări. În industria turismului există un climat investiţional ineficient, generat de instabilitatea macroeconomică şi conştientizarea insuficientă a importanţei turismului.
De menţionat că însuşi caracterul investiţiilor în turismul durabil presupune angajamente de lungă durată, iar mediul în care vor fi utilizate ulterior investiţiile joacă un rol extrem de important.
Republica Moldova are anumite avantaje în ceea ce priveşte atragerea investiţiilor străine:
amplasarea geografică favorabilă;
raportul dintre nivelul de salarizare şi pregătirea forţei de muncă;
posibilitatea cofinanţării din partea instituţiilor  financiare internaţionale;
existenţa zonelor  economice libere  şi a parcurilor industriale;
preţurile accesibile la mărfurile şi serviciile pentru străini etc.
În cadrul industriei turismului activează 19 companii turistice şi două hoteluri cu capital străin.
Pînă în prezent, la nivel de stat, nu au fost întreprinse nici un fel de  măsuri  speciale pentru încurajarea investiţiilor străine în domeniul turismului.
Există necesitatea extinderii investiţiilor străine, nu numai din motive financiare, dar şi pentru conştientizarea internaţională a potenţialului de dezvoltare a produsului turistic moldav.
Experienţa internaţională demonstrează că aplicarea unor stimulente financiare specifice domeniului investiţional (investiţii solide) nu este totalmente eficace şi poate provoca distorsiuni în cadrul pieţei. În această ordine de idei se impune eliminarea barierelor birocratice. O atare opţiune nu reflectă activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii.
5.17.2 Deficienţe
Legea cu privire la investiţiile străine nu corespunde prevederilor legislaţiei turistice.
O atitudine inegală faţă de investitorii locali şi cei străini.
Un ritm lent de privatizare şi succese modeste la privatizarea obiectivelor aferente industriei turismului.
Existenţa unor bariere birocratice  pentru investitori.
Lipsa unei agenţii specializate pentru atragerea şi promovarea investiţiilor, în particular, în industria turismului.
5.17.3 Direcţii strategice
A revizui Legea cu privire la investiţiile străine, cu luarea în considerare a recomandărilor din raportul "Sinteza cercetării condiţiilor din Republica Moldova pentru investiţiile străine", elaborat de Serviciul Consultativ pentru Investiţiile Străine (FIAS), Agenţia Multilaterală pentru Garantarea Investiţiilor (MIGA), Corporaţia Financiar-Internaţională (IFC) şi Banca Mondială.
A elabora mecanisme de susţinere financiară a dezvoltării şi renovării întreprinderilor mici şi mijlocii din mediul rural.
A stabili termene de creditare pe termen lung  pentru dezvoltarea turismului rural.
A elabora un program pentru identificarea, specificarea şi promovarea oportunităţilor de investiţii în industria turismului.
5.18 Cadrul normativ
5.18.1 Caracteristici
Reglementările  juridice trebuie să asigure promovarea unor acte normative care să genereze un mediu economic stimulativ pentru dezvoltarea turismului prin oferirea de facilităţi specifice domeniului.
Aceste reglementări vor contribui la dezvoltarea infrastructurii turistice, la crearea unor noi locuri de muncă, la majorarea defalcărilor la bugetul de stat şi în bugetele locale, precum şi la promovarea imaginii pozitive a Republicii Moldova ca destinaţie turistică.
5.18.2 Deficienţe
Lipsa  armonizării legislaţiei turistice cu legislaţia Uniunii Europene în domeniu.
Absenţa amendamentelor la actele legislative privind armonizarea legislaţiei turistice cu alte prevederi legale, iniţiate anterior sau în alte domenii conexe.
Lipsa unor acte normative care să contribuie, prin diferite facilităţi, la dezvoltarea turismului.
5.18.3 Direcţii strategice
Armonizarea legislaţiei turistice cu legislaţia Uniunii Europene.
Corelarea legislaţiei turistice cu alte prevederi legale din: Codul apelor, Codul silvic, Legea privind spaţiile verzi ale localităţilor urbane şi rurale, Legea privind ocrotirea monumentelor, Legea privind Fondul ariilor naturale protejate de stat, Legea privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului, Legea privind protecţia consumatorilor etc.
Elaborarea de acte normative care ar contribui la crearea unui mediu economic stimulativ pentru dezvoltarea diferitelor forme de turism în Republica Moldova, precum şi la atragerea investiţiilor în proiectele de infrastructură turistică (turism rural, turism balnear, turism vitivinicol, turism ecologic etc.).
5.19 Informaţia turistică şi rezervările turistice
5.19.1 Caracteristici
Informaţia cu privire la amplasarea atracţiilor turistice, la serviciile şi produsele turistice, precum şi la modalitatea rezervărilor pentru serviciile solicitate constituie o primă cerinţă a vizitatorilor. O astfel de informaţie trebuie să fie disponibilă în diferite etape ale călătoriei: de planificare a vizitei, la momentul sosirii în ţară şi în decursul vizitei. Lipsa sau accesul limitat la informaţie pot determina decizia de a renunţa la vizită. De asemenea, multe produse nu se cumpără din cauză că vizitatorii nu sînt informaţi sau nu cunosc posibilităţile de procurare a acestora.
În Republica Moldova asigurarea cu informaţie turistică se află într-un stadiu incipient. Multe dintre structurile industriei turismului - hoteluri, unităţi de atracţii, unităţi de agrement, de transport - nu utilizează nici cel mai simplu material informaţional. Situaţia se explică prin costul înalt de editare şi lipsa reţelelor eficiente de distribuţie.
5.19.2 Deficienţe
Lipsa broşurilor cu descrierea produselor şi serviciilor individuale în limbile de circulaţie internaţională.
Lipsa ghidurilor generice pentru produse - structuri de cazare, restaurante, activităţi şi evenimente culturale, muzee, atracţii turistice, vînătoare, excursii, itinerare etc.
Inaccesibilitatea la informaţia ce ţine de orarul deplasării transportului de pasageri spre Republica Moldova, din Republica Moldova şi prin Republica Moldova, în special pentru vizitatorii străini.
Lipsa de informaţie turistică despre Republica Moldova în ţările de reşedinţă ale vizitatorilor, în punctele de trecere a frontierei de stat şi în structurile de cazare.
Lipsa unui centru informaţional pentru turişti în Aeroportul Internaţional Chişinău sau în centrul municipiului Chişinău.
Misiunile diplomatice, reprezentanţele comercial-economice ale Republicii Moldova, precum şi oficiile companiilor aeriene care se află peste hotare sînt slab echipate pentru a oferi informaţie turistică necesară.
Website-ul oficial www.turism.md este încă în proces de dezvoltare şi puţin cunoscut.
Posibilităţi limitate ale sistemului de rezervări electronice.
Absenţa presei în domeniul turismului ca sursă de informare.
5.19.3 Direcţii strategice
Editarea de către reprezentanţii sectorului turistic a broşurilor sau a buletinelor informative privind serviciile turistice prestate, în limbile de circulaţie internaţională. Este necesară organizarea unor cursuri de instruire ce ţin de designul elementar al materialelor promoţionale.
Elaborarea unor ghiduri informaţionale anuale în care vor fi specificate toate structurile de cazare, restaurantele de calitate, evenimentele şi activităţile culturale, muzeele şi alte obiective ale patrimoniului turistic, vinăriile, diferite itinerare turistice, hărţi turistice etc. Toate acestea vor fi coordonate de către Departamentul Dezvoltarea Turismului şi finanţate pe bază de parteneriat între sectorul public şi cel privat.
Instituirea în gări, autogări şi aerogări a unor panouri ce vor conţine o informaţie explicită şi reactualizată cu privire la orarul circulaţiei mijloacelor de transport. Editarea în mai multe limbi şi distribuirea orarelor circulaţiei mijloacelor de transport de pasageri.
Dotarea misiunilor diplomatice şi reprezentanţelor comercial-economice ale Republicii Moldova, precum şi a oficiilor companiilor aeriene amplasate în străinătate cu pachete informaţionale, pe bază de autoservire. Personalul urmează să fie instruit în probleme ce ţin de distribuirea şi difuzarea informaţiei turistice.
Instalarea la Aeroportul Internaţional Chişinău şi în punctele de trecere a frontierei a unor standuri ce oferă pachete informaţionale pe bază de autoservire.
Crearea unor birouri de informare turistică:
în centrul capitalei;
la Aeroportul Internaţional Chişinău.
Perfecţionarea metodei de prezentare a informaţiei turistice şi a rezervărilor electronice prin:
crearea bazelor de date computerizate ale produselor turistice şi ale prestatorilor din domeniul turistic. Aceste baze de date vor include programul de lucru, preţurile, procedurile de rezervare etc.;
dezvoltarea în continuare şi promovarea website-ului www.turism.md;
introducerea sistemului de solicitare a serviciilor turistice prin website.
5.20 Marketing
5.20.1 Caracteristici
Promovarea Republicii Moldova ca destinaţie turistică constituie o responsabilitate comună a Guvernului, a Departamentului Dezvoltarea Turismului şi a diferitelor instituţii din industria turismului.
Republica Moldova are o sarcină primordială în domeniul promovării turistice. Începînd cu anul 1991, a fost înregistrat un declin substanţial al vizitelor în Republica Moldova din ţările C.S.I. şi cele învecinate. Pe noile pieţe posibile din vest, republica noastră este practic necunoscută ca destinaţie turistică. De aici rezultă şi necesitatea evidentă a creării şi promovării unei imagini turistice a Republicii Moldova  pe plan internaţional.
Din momentul instituirii sale, Departamentul Dezvoltarea Turismului, în limita resurselor sale disponibile, şi-a concentrat atenţia asupra realizării unor activităţi de marketing. Vom menţiona, în această ordine de idei, crearea Registrului turismului şi instituirea  Fondului special pentru promovarea şi dezvoltarea turismului. Faptul în cauză a condus la determinarea produselor turistice de calitate şi la monitorizarea informaţiei referitoare la acestea.
5.20.2 Deficienţe
Promovarea insuficientă a Republicii Moldova ca destinaţie turistică şi a logo-ului turistic al ţării.
Lipsa de resurse bugetare creează dificultăţi în implementarea eficientă a Planului de marketing la nivel de ţară.
Reţeaua de distribuţie a materialelor promoţionale este slab dezvoltată.
Contribuţiile financiare actuale sînt limitate, şi, respectiv,  nu permit implementarea unui program de marketing sistematic şi de lungă durată.
Nu exista alocaţii anuale de la buget pentru activităţile de marketing.
5.20.3 Direcţii strategice
A stimula folosirea pe o scară mai largă a logo-ului şi a sloganului  turistic ale Republicii Moldova de către agenţii economici care oferă servicii turistice.
A perfecţiona nivelul angajaţilor Departamentului Dezvoltarea Turismului prin training-uri specializate.
A elabora programe de briefing vizînd promovarea turismului pentru personalul misiunilor diplomatice, al reprezentanţelor comercial-economice ale Republicii Moldova şi al oficiilor companiilor aeriene în afara hotarelor ţării.
A perfecţiona accesul la informaţia turistică şi la rezervările electronice prin:
crearea bazelor de date computerizate ale produselor, serviciilor turistice şi ale prestatorilor din domeniul turistic. Aceste baze de date vor include programul de lucru, preţurile, procedurile de rezervare etc.;
dezvoltarea în continuare şi promovarea website-ului www.turism.md;
introducerea sistemului de rezervare a serviciilor turistice prin website;
aprobarea şi finanţarea de la bugetul de stat a activităţilor de marketing ale Departamentului Dezvoltarea Turismului, conform devizelor de cheltuieli anuale.
6. Recomandări şi Planul de acţiuni
6.1 Parteneriat
Prezenta Strategie a fost elaborată cu concursul şi prin consultări intense cu numeroase structuri ale sectorului public şi celui privat, ONG-uri şi mass-media. Procesul de elaborare a demonstrat clar că multe sectoare ale societăţii şi ale economiei au tangenţă cu turismul şi beneficiază de el, chiar dacă acesta nu reprezintă un interes major pentru sectoarele respective.
În scopul dezvoltării în continuare a industriei turismului, în Republica Moldova este necesar de a crea şi a susţine un parteneriat eficient formal şi neformal. În această colaborare vor fi implicate ministerele şi departamentele, autorităţile administraţiei publice locale, asociaţiile şi uniunile profesionale, ONG, precum şi mass-media de profil. O importanţă deosebită va avea parteneriatul dintre Departamentul Dezvoltarea Turismului şi întreprinderile turistice, atît cele publice, cît şi cele private.
6.2 Îmbunătăţiri structurale
Planul de acţiuni presupune un lucru enorm în vederea implementării Strategiei. În această ordine de idei un rol aparte revine Departamentului Dezvoltarea Turismului.
În scopul îndeplinirii obiectivelor trasate, se recomandă menţinerea/avansarea în viitor a statutului juridic al Departamentului Dezvoltarea Turismului.
6.3 Recomandări de bază
Deficienţele identificate în industria turismului din Republica Moldova au determinat necesitatea elaborării unor acţiuni detaliate, care urmează a fi îndeplinite într-o perioadă de timp scurt şi mediu. Planul de acţiuni detaliat de la punctul 6.4 determină direcţiile strategice menţionate în capitolul 5.
Acţiunile detaliate ale planului au fost grupate în următoarele categorii de activităţi.
6.3.1 Asigurarea ştiinţifică şi metodologică
Dezvoltarea durabilă a turismului în Republica Moldova necesită o asigurare ştiinţifică şi metodologică.
Prognozarea şi planificarea turismului presupune o îmbunătăţire esenţială a sistemului de evidenţă statistică. În acest sens se recomandă ajustarea surselor şi a formelor statistice la standardele internaţionale. Aceasta implică:
determinarea indicatorilor valorici şi fizici şi tendinţele evoluţiei lor;
identificarea necesităţilor pentru dezvoltarea produsului turistic;
identificarea locurilor de muncă generate de industria turistică şi determinarea cererii de angajare pentru personalul instruit;
efectuarea cercetărilor de marketing;
prognozarea dezvoltării turismului;
evaluarea efectului multiplicator al turismului;
evaluarea impactului turismului asupra mediului înconjurător.
Este necesar realizarea unor investigaţii speciale privind evaluarea pieţelor turistic efective şi potenţiale. Aceste studii vor identifica cerinţele de dezvoltare, investiţii, instruire şi marketing.
Republica Moldova poate avea succes în turism prin crearea unor produse noi în cadrul următoarelor forme de turism, pe care le considerăm prioritare:
turismul rural, turismul ecologic,  turismul vitivinicol,  turismul de sănătate şi frumuseţe, turismul cultural, turismul de afaceri.
6.3.2 Dezvoltarea bazei tehnico-materiale a turismului şi crearea infrastructurii turistice
Actuala infrastructură a turismului în Republica Moldova nu beneficiază de investiţii, ceea ce are un impact negativ asupra turismului. Din aceste considerente sînt necesare investiţii capitale pentru ameliorarea situaţiei create.
Un domeniu major care urmează a fi dezvoltat în mod prioritar este sectorul de cazare. Renovarea structurilor de cazare existente, precum şi construirea în regiuni noi a unor structuri moderne de cazare, impune efectuarea unei analize a evaluării cererii viitoare pe tipuri, categorii şi amplasarea teritorială a acestor structuri.
Întreţinerea multor atracţii turistice este insuficientă. În acest context urmează a fi întocmită o listă a atracţiilor majore (în ordine prioritară, conform preferinţelor vizitatorilor) care necesită renovare.
Se evidenţiază, de asemenea, problemele ce ţin de interpretarea atracţiilor turistice şi orientarea vizitatorilor. Aceasta este o problemă de nivel naţional, de aceea se propune să se introducă sisteme noi de interpretare la cîteva atracţii turistice, pentru a servi drept exemplu de efectuare a acţiunii de acest gen.
Sînt recomandate proiectele-pilot în domeniul turismului rural şi al activităţilor de artizanat pentru a încuraja crearea unor întreprinderi mici şi mijlocii în zonele rurale. Aceste întreprinderi vor crea, respectiv, locuri noi de muncă, contribuind la conservarea patrimoniului cultural.
Pentru a stimula investiţiile adiţionale în proiectele şi produsele turistice, se propune introducerea unui sistem de facilităţi financiare atît pentru investitorii autohtoni, cît şi pentru cei străini.
6.3.3 Reglementarea şi organizarea activităţii turistice
Pentru ca turismul în Republica Moldova să prospere, întreprinderile turistice din sectorul public şi cel privat trebuie să opereze cu un minimum de cerinţe administrative. Reglementarea activităţii întreprinderilor din industria turistică este necesară pentru a asigura:
calitatea serviciilor şi facilităţilor conform standardelor internaţionale;
protecţia şi securitatea turiştilor;
angajarea unui personal calificat.
[Pct.6.3.3 al.2 exclus prin HG1059/27.09.04, MO178-180/01.10.04 art.1243]
    În prezent activitatea turistică se desfăşoară preponderent în capitală. Este binevenită extinderea şi dezvoltarea echilibrată a activităţilor de turism pe tot teritoriul republicii, ceea ce va genera locuri noi de muncă şi beneficii socio-economice pentru comunităţile locale. Aceasta va necesita măsuri de coordonare la nivel local. Departamentul Dezvoltarea Turismului, în calitatea sa de autoritate a administraţiei publice de specialitate, reglementează activitatea de turism la nivel naţional, or, la nivel teritorial, este necesară crearea unor servicii de specialitate suplimentare. Autorităţile locale vor fi încurajate să ia în considerare potenţialul turistic din regiunile lor şi, în colaborare cu Departamentul Dezvoltarea Turismului, să determine direcţiile de dezvoltare a turismului la nivel teritorial şi să creeze servicii teritoriale de specialitate.
Imaginea Republicii Moldova ca ţară turistică receptoare poate fi serios afectată dacă la sosire vizitatorii vor întîmpina dificultăţi de trecere a frontierei, birocraţie excesivă, taxe şi costuri majorate. Primele impresii ale turiştilor sînt deosebit de importante în acest sens. Se recomandă o revizuire a procedurilor, taxelor şi facilităţilor ce ţin de trecerea frontierei, fără a pune în pericol securitatea ţării şi obiectivele controlului vamal. Această revizuire trebuie făcută în aşa fel, încît procesul de sosire să fie agreabil pentru vizitatori.
6.3.4 Cadrul normativ
Legea turismului nr. 798-XIV din 11 februarie 2000, precum şi alte acte normative în vigoare, constituie cadrul juridic general pentru implementarea prezentei Strategii, însă pentru dezvoltarea anumitor forme de turism (turismul rural, ecologic, vitivinicol, cultural, balnear, social etc.) se impune elaborarea şi implementarea unor acte normative adiţionale.
Se recomandă armonizarea legislaţiei turistice naţionale cu alte prevederi legale din domeniile conexe, precum şi ajustarea acesteia la normele internaţionale.
Îndeplinirea acestor recomandări va necesita modificări în Legea bugetului.
6.3.5 Dezvoltarea resurselor umane
Turismul este o industrie intensivă care implică utilizarea activă a forţei de muncă cu diverse niveluri de pregătire profesională, cu vîrste şi sexe diferite. Pentru formarea personalului de calificare înaltă se recomandă organizarea unui proces adecvat de instruire şi training.
Programele şi procesul de studii din cadrul sistemului universitar, colegiilor şi şcolilor  profesionale polivalente nu cuprind tot spectrul de profesii necesare industriei turismului. Programele de învăţămînt trebuie actualizate şi extinse, iar profesorii -încadraţi în cursuri de perfecţionare. De menţionat că nu există cursuri de recalificare şi pregătire de scurtă durată pentru angajaţii din domeniul turismului.
Se recomandă a efectua o evaluare a necesităţilor de instruire pentru industria turismului sub raport cantitativ şi structural. În această ordine de idei se propune crearea Centrului Naţional de Instruire Continuă în Turism, care va asigura instruirea continuă şi va organiza cursuri specializate.
În cadrul Centrului Naţional de Instruire Continuă în Turism se recomandă instituirea unei şcoli hoteliere.
Pentru conştientizarea importanţei şi beneficiilor turismului, se recomandă introducerea în planurile generale de învăţămînt la nivel preuniversitar a unei discipline consacrate turismului.
6.3.6 Promovarea produsului turistic naţional pe piaţa internă şi cea externă
Politica de promovare a produsului turistic şi de marketing în domeniul vizat trebuie să contribuie la crearea unei imagini reale şi atractive a Republicii Moldova, menită să genereze cererea turistică internă, regională şi internaţională.
Republica Moldova, ca destinaţie turistică, este puţin cunoscută în străinătate. Este necesar un ajutor considerabil din partea statului la elaborarea şi promovarea unor pachete informaţionale, care ar face atractivă imaginea ţării noastre. Prestatorii individuali nu dispun de cunoştinţe sau de mijloace financiare pentru a întreprinde acţiuni eficiente de marketing şi promovare a produsului turistic.
Departamentul Dezvoltarea Turismului a elaborat planuri de marketing şi a întreprins măsuri de promovare a imaginii turistice. Dar lipsa de resurse financiare nu permite desfăşurarea unei campanii de marketing extensive multimedia a Republicii Moldova ca destinaţie turistică. Se recomandă a acorda Departamentului Dezvoltarea Turismului resurse financiare necesare pentru implementarea unor programe integrate de marketing pe pieţele turistice-ţintă. Pentru promovarea imaginii turistice a Republicii Moldova, activităţile de marketing trebuie să aibă un caracter continuu.

    planul
7. Procesul de monitorizare şi perfecţionare în continuare a Strategiei
7.1 Comisia de supraveghere
Pentru implementarea eficientă a Strategiei, este necesară crearea unei comisii de supraveghere, compusă din reprezentanţi ai instituţiilor majore şi ai societăţii civile, care au participat, au examinat şi au vizat proiectul Strategiei în perioada de elaborare a acesteia. Se recomandă sus-numitei comisii să se întrunească cel puţin o dată la şase luni, pentru:
evaluarea rezultatelor conform Planului de acţiuni;
identificarea cauzelor oricăror reţineri în implementarea stipulărilor Planului;
elaborarea recomandărilor spre a fi prezentate Guvernului Republicii Moldova în vederea implementării prezentei Strategii;
elaborarea, la fiece doi ani, a unei versiuni înnoite a Strategiei.
7.2 Comisia naţională pentru dezvoltarea turismului
Se propune crearea unei comisii guvernamentale cu includerea în ea a experţilor naţionali şi ai societăţii civile, care va analiza rapoartele şi recomandările propuse de comisia de supraveghere la intervale de şase luni. Comisia în cauză va fi responsabilă de asigurarea colaborării dintre instituţiile puterii executive şi alte instituţii vizate pentru urgentarea implementării Strategiei. Ea va analiza şi alte chestiuni ce ţin de dezvoltarea turismului la nivel naţional.
7.3 Revizuirea Strategiei
Strategia de dezvoltare durabilă a turismului va necesita modificări odată cu rezultatele obţinute şi cu schimbările condiţiilor economice şi celor de piaţă. Este un lucru normal de a avea în sectorul turistic strategii de dezvoltare, reînnoite la fiece doi ani, şi această funcţie revenind comisiei de supraveghere, condusă de Departamentul Dezvoltarea Turismului.
8. Prognoze în cazul implementării/neimplementării Strategiei
8.1 Turismul în anii 2003-2015 - Prognozări de ordin general
Conform pronosticului din raportul Organizaţiei Mondiale a Turismului (OMT) "Turismul - Viziune 2020", numărul de sosiri ale turiştilor internaţionali va creşte de la 697 de milioane în anul 2000 pînă la 1 miliard în anul 2010, iar în anul 2020 va atinge numărul de 1,6 miliarde. Acest pronostic corespunde ratei medii de creştere anuală de 4,2% pentru anii 2000 - 2010 şi 4,5% pentru perioada anii 2010-2020. Rata medie de creştere anuală variază în diferite regiuni ale lumii.
Rata aşteptată de creştere a numărului de vizitatori internaţionali pentru anii 2000 - 2020 (pe regiuni)
 

Regiunea receptoare

Anii 2000 – 2010

Anii 2010 – 2020

Europa

3,2%

3,1%

Europa Centrală

3,9%

4,0%

În lume

4,5%

4,4%

 

    Sursa: OMT
Consiliul Mondial de Călătorii şi Turism (WTTC) prevede că cheltuielile vizitatorilor internaţionali vor creşte de la 565  miliarde dolari SUA în anul 2000 pînă la 1,1 trilioane în anul 2010, cu o rată anuală de creştere de 4,8%.
Aceste rate globale de creştere au fost luate drept bază la efectuarea prognozărilor pentru Republica Moldova.
8.2 Creşterea aşteptată pentru Republica Moldova
Cifrele de bază privind numărul sosirilor de turişti în Republica Moldova şi cheltuielile acestora în interiorul ţării - cifre utilizate pentru prognozele ce urmează - sînt destul de conservatoare şi pot fi subestimate considerabil. Este important deci să fie analizate în particular ratele aşteptate de creştere, care reprezintă cel mai important indicator. Odată cu apariţia datelor statistice mai relevante, prognozările pot fi revăzute.
8.2.1 Prognoza vizitelor turiştilor
Datele statistice disponibile privind numărul de sosiri în cadrul turismului internaţional receptor şi  turismului intern al Republicii Moldova nu sînt exhaustive. Analiza diferitelor date referitoare la sosirile vizitatorilor străini, făcută de expertul OMT în Republica Moldova (numărul vizelor eliberate, pachetele turistice vîndute de turoperatori, numărul de pasageri transportaţi prin Aeroportul Internaţional Chişinău etc.), demonstrează că în anul 2000 Republica Moldova a fost vizitată de 105 mii - 115 mii de vizitatori străini. Pentru prognozarea ratei de creştere a fost utilizată ca bază cifra de 110 000 de sosiri de vizitatori străini în Republica Moldova.
Lipsesc date privind numărul de vizite efectuate de populaţia autohtonă în interiorul ţării. Acest sector important nu este inclus în prognozările de creştere. Turismul intern inserează, probabil, un număr cu mult mai mare de vizitatori decît turismul receptor, dar în cadrul turismului intern cheltuielile pe cap de locuitor sînt mai mici. De menţionat că totuşi contribuţia, sub aspect economic, a turismului intern este fundamentală pentru viabilitatea multor agenţii de turism.
Au fost prognozate trei tipuri diferite de creştere:
1.  Creştere joasă - ca rezultat al investiţiilor şi al promovării limitate, creşterea anuală aşteptată a numărului de vizite din străinătate va fi de 2,5% pînă în anul 2010 şi de 3% anual pentru perioadele ulterioare.
2.  Creştere medie - corespunde aşteptărilor pentru destinaţiile central-europene ca rezultat al creşterii moderate a volumului investiţiilor şi al promovării - o creştere medie anuală de 3,9% pînă în anul 2010 şi de 4% anual pentru perioadele ulterioare.
3.  Creştere optimă - ca rezultat al implementării integrale a recomandărilor din Strategie - o creştere anuală aşteptată a numărului vizitelor din străinătate de 7% pînă în anul 2010 şi de 8% anual pentru perioadele ulterioare.
Trebuie luate în considerare următoarele aspecte referitoare la sus-numitele prognozări:
Turismul nu evoluează de la sine, concurenţa fiind puternică. Nu are temei supoziţia că Republica Moldova va atinge automat nivelul de creştere aşteptat pentru Europa Centrală.
S-a prognozat că în perioada analizată nu va avea loc nici un dezastru natural sau provocat de om, care ar putea afecta dezvoltarea turismului.
S-a considerat că durata medie de şedere a vizitatorilor va rămîne la nivelul de 4,5 zile, cu toate că există tendinţe generale de reducere a acesteia.
S-a prognozat fără a se ţine cont de creşterea anticipată a ponderii traficului pe pieţele cu un venit mai ridicat.
Ratele de creştere optimă sînt cu mult mai înalte decît media aşteptărilor. Actualmente turismul din Republica Moldova se află la un nivel foarte jos. În anii apropiaţi pot fi aşteptate niveluri mai înalte de creştere, cu condiţia că vor fi iniţiate activităţi de îmbunătăţire a infrastructurii.
Vizite în Republica Moldova - Prognoza pînă în anul 2015

 

 

Anul 2000

Anul 2010

Anul 2015

% de creştere

 

 

 

 

2000 – 2010

2000 – 2015

Creştere joasă

110000

140800

163240

28,0

48,4

Creştere medie

110000

161270

196210

46,6

78,4

Creştere optimă

110000

216390

317940

96,7

189,0
    
Sursa: Estimările DDT conform prognozelor OMT
8.2.2 Cheltuielile aşteptate ale turiştilor
Datele statistice privind cheltuielile vizitatorilor străini sînt sumare. Principalul indicator ţine de cheltuielile medii pe pachete turistice, care în anul 2000 a constituit 68 dolari SUA (excluzînd cheltuielile personale ale vizitatorilor, cumpărăturile etc.). Cheltuielile medii ale unui vizitator în Europa au fost de cca 650 dolari SUA, în pofida faptului că această medie descreşte de la o destinaţie la alta, ca în cazul Republicii Moldova, unde majoritatea sosirilor sînt din ţările învecinate, care au frontiere comune.
Ca bază pentru prognozarea cheltuielilor a fost luată cifra de 200 dolari SUA. Drept rezultate, cheltuielile vizitatorilor se estimează la 22 milioane  dolari SUA în anul 2000.
Pentru calcularea cheltuielilor aşteptate a fost utilizată rata medie de creştere anuală prevăzută de WTTC.
Cheltuielile vizitatorilor străini - Prognoza pînă în anul 2015
(mii dolari SUA)

 

 

Anul 2000

Anul 2010

Anul 2015

% de creştere

 

 

 

 

2000 – 2010

2000 – 2015

Creştere joasă

22000

30694

36980

39,5

68,1

Creştere medie

22000

35159

44447

59,8

102,0

Creştere optimă

22000

47176

72024

114,4

227,4
   
Sursa: Estimările DDT conform prognozelor Consiliului Mondial de Călătorii şi Turism
Cît priveşte randamentul investiţiilor, este oportun de a analiza venitul cumulativ pentru această perioadă.
Prognoza cheltuielilor cumulative ale vizitatorilor
(milioane dolari SUA)

 

 

Anii

2003 – 2010

Anii

2011 – 2015

Anii

2003 – 2015

Creştere joasă

219

172

391

Creştere medie

240

203

443

Creştere optimă

293

306

600
    
Sursa: Estimările DDT conform prognozelor Consiliului Mondial de Călătorii şi Turism
La aceste cifre se mai adaugă cheltuielile cetăţenilor Republicii Moldova care practică turismul intern.  
Aşadar, implementarea prezentei Strategii va contribui la majorarea veniturilor din activitatea turistică cu 200 milioane dolari SUA în perioada anilor 2003-2015.