Abrogată prin LP1007-XV din 25.04.02, MO71/06.06.02 art.575

    MODIFICAT

    LP788-XIII din 26.03.96, MO40/20.06.96

    LP1592-XII din 27.02.98, MO44/21.05.98

    Prezenta Lege stabileşte bazele juridice, economice şi sociale, precum şi condiţiile organizatorice ale activităţii cooperatiste.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

    Articolul 1. Întreprinderea cooperatistă

    1. Întreprinderea  (organizaţia) cooperatistă, numită în  continuare cooperativă,  este  o  organizaţie a cetăţenilor  asociaţi  benevol  în calitate  de  membri  pentru  a  desfăşura în  comun  o  activitate  de antreprenor  sau de altă natură pe baza bunurilor ce-i aparţin cu drept de  proprietate, a bunurilor arendate sau primite în folosinţă şi  este recunoscută ca persoană juridică în modul stabilit de prezenta Lege.

Membru al cooperativei   poate   fi  oricare  cetăţean  capabil   al Republicii  Moldova,  care  a atins vîrsta de 16 ani.  Cetăţenii  altor state,  precum  şi  apatrizii, pot fi membri ai cooperativei  în  modul stabilit de legislaţia Republicii Moldova.

    Persoanele juridice nu pot fi membri ai cooperativei.

    Cooperativa este  în drept să adopte orice hotărîri, dacă aceasta nu vine în contradicţie cu statutul ei şi cu legislaţia în vigoare.

    Cooperativa se  bucură  de drepturi, îndeplineşte obligaţii  privind activitatea ei şi are balanţa proprie.

    2. Cooperativa  are dreptul să-şi deschidă filiale şi reprezentanţe, care  se înregistrează la locul lor de amplasare, în modul prevăzut  de legislaţie.

    Articolul 2. Tipurile de cooperative

    1.În cadrul sistemului  cooperatist activează următoarele tipuri  de cooperative: de producţie, de consum şi mixte.

    2. Cooperativele de producţie produc mărfuri, îndeplinesc lucrări şi prestează  servicii întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor  şi cetăţenilor.

    3. Cooperativele de consum satisfac necesităţile cetăţenilor în ceea ce  priveşte deservirea comercială şi socială, precum şi ale  membrilor lor  privind asigurarea cu locuinţe, cu terenuri pentru grădinărit,  cu garaje  şi  locuri  de parcare a autoturismelor  şi  privind  prestarea serviciilor de ordin social-cuitural şi de altă natură.

    4. Cooperativele  mixte  îmbină activitatea de producţie cu  cea  de consum.

    Articolul 3. Tipurile de activitate a cooperativelor

    1. Cooperativele  pot să se creeze şi să acţioneze în toate ramurile economiei   naţionale,  avînd  dreptul  să  desfăşoare  orice  tip   de activitate,  cu  excepţia celor interzise de legislaţie sau a celor  la care  au  dreptul  în  mod exclusiv  întreprinderile,  instituţiile  şi organizaţiile de stat.

    2. Unele tipuri  de  activităţi de legislaţie, pot fi practicate  de cooperative  numai în baza licenţelor. Lecenţa trebuie primită pînă  la începerea  activităţii licenţiate. Modul de eliberare a licenţelor este stabilit de Guvern.

    Articolul 4. Colectivul de muncă al cooperativei

    1. Membrii cooperativei,   care   participă   prin  munca   lor   la activitatea  ei,  precum  şi persoanele angajate  în  cooperativă  prin contract, acord de muncă sau prin alte forme ce reglementează relaţiile de  muncă  ale  lucrătorilor cu cooperativa, alcătuiesc  colectivul  de muncă al cooperativei.

    2. Organele autoadministrării   locale  au  dreptul  să  stabilească proporţia  dintre numărul membrilor cooperativei şi numărul persoanelor angajate în cooperative.

    Articolul 5. Proprietatea cooperativei

    1. Proprietatea cooperativei o constituie mijloacele de producţie şi alte  bunuri  ce-i  aparţin,  necesare pentru  tipurile  de  activitate indicate în statut.

    Averea cooperativei  se formează din aportul sub formă de bani şi de bunuri ale membrilor ei, din producţia cooperativei (lucrări, servicii) din  veniturile  de  pe urma vinderii ei, din credite,  din  veniturile provenite din alte activităţi prevăzuti de statutul cooperativei.

    2. Proprietatea cooperativei o constituie averea întreprinderilor şi organizaţiilor create de ea, precum şi averea asociaţiilor economice, a societăţilor  şi întovărăşirilor, conform cotelor ei de participare  la ele.

    3. Cooperativele  pot  să unească pe principii benevole o parte  din mijloacele lor cu mijloacele altor persoane juridice şi fizice pentru a desfăşura o activitate de antreprenor comună.

    4. Averea asociaţiilor, în componenţa cărora intră numai cooperative aparţine cu drept de proprietate colectivă acestor cooperative.

    Articolul 6. Protecţia juridică a proprietăţii cooperativei

                       şi responsabilitatea cooperativei

    1. Proprietatea   cooperativei  este  inviolabilă  şi  se  află  sub protecţia legii.

    2. Cooperativa  poartă  răspundere pentru obligaţiile sale cu  toată averea ce-i aparţine, în modul şi condiţiile prevăzute de prezenta Lege de alte acte legislative şi de statutul ei.

    Statul nu poartă  răspundere  pentru  obligaţiile  cooperativei,  şi pentru cele ale membrilor ei.

    3. Membrul cooperativei   de  prodicţie  poartă  răspundere   pentru obligaţiile cooperativei lichidate, în caz de insuficienţă a averii ei, în mărime de cel puţin egală cu venitul anual obţinut de el.

    Membrul cooperativei   de   consum  nu  poartă   răspundere   pentru obligaţiile cooperativei.

    4. În statutul   cooperativei   de  producţie  (cu  excepţia   celor agricole)  trebuie să fie stabilit termenul în decursul căruia un  fost membru  al cooperativei răspunde pentru oblicaţiile cooperativei, ce au apărut  în  timpul în care el era membru la ei. Termenul  menţionat  nu poate  fi mai mic decît termenul de prescripţie a acţiunii, stabilit de lagislaţie.

    Articolul 7. Folosirea de către cooperativă a resurselor

                       naturale.

    1. Cooperativa  foloseşte pămîntul şi alte resurse naturale în modul şi în condiţiile stabilite de lagislaţie.

        2. Cooperativa   întreprinde  acţiuni  de  ocrotire  a  naturii  din mijloacele  proprii şi din credite.Finanţarea unor asemenea acţiuni  se admite, în unele cazuri aparte, din surse de stat.

    3. Activitatea cooperativei care a încălcat grav regimul stabilit de folosire  a  resurselor naturale sau nu respectă  cerinţele  protecţiei mediului   înconjurător  poate  fi  suspendată  în  modul  prevăzut  de lagislaţie pînă la înlăturarea încălcărilor şi a consecinţelor lor.

Capitolul II

CONSTITUIREA ŞI ÎNREGISTRAREA COOPERATIVEI

    Articolul 8. Constituirea cooperativei

    1. Cooperativa se constituie de către catăţeni, numiţi în continuare fondatori,  pe principii absolut benevole. În cooperativă nu pot fi mai puţin de trei participanţi.

    2. Constituirea    cooperativelor    pe    lîngă    întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile de stat nu se admite.

    Articolul 9. Statutul cooperativei

    1. Cooperativa  activează  în  baza statutului, care  se  adoptă  la adunarea generală a ei.

    2. În statutul  cooperativei  se indică; denumirea firmei,  inclusiv cea abreviată, sediul ei, tipurile de activitate, modul de înscriere în cooperativă  şi  de ieşire din ea, drepturile şi obligaţiile  membrilor cooperativei,  organele  ei  de  conducere şi  de  control,  competenţa acestora,  modul  de formare a averii cooperativei şi de repartizare  a veniturilor  (beneficiului),  temeiurile  şi  modul  de  excludere  din cooperativă,  condiţiile  reorganizării  şi ale  încetării  activităţii cooperativei.  În  statut  pot  fi incluse şi  alte  prevederi  privind specificul  activităţii  cooperativei, care nu vin în  contradicţie  cu legislaţia.

    3. În denumirea  deplină a cooperativei trebuie să fie indicat tipul principal de activitate a ei. În denumirea (atît în cea deplină, cît şi în  cea  abreviată)  trebuie să fie prezent cuvîntul  cooperativă  (ori derivatele acestuia) sau abreviatura coop.

    Articolul 10. Înregistrarea cooperativei

Cooperativa se  consideră întemeiată şi obţine drepturile  persoanei juridice  din momentul înregistrării ei de stat, care se efectuează  în corespundere cu Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi.

Capitolul III

DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE MEMBRILOR

COOPERATIVEI

    Articolul 11. Calitatea de membru al cooperativei

    1.Înscrierea în cooperativă ori angajarea în ea prin contract, acord de   muncă  nu  necesită  consimţămîntul  administraţiei  (organul   de conducere)  de  la  locul  principal de  muncă  cu  excepţia  cazurilor prevăzute de legislaţie.

    2. Lucrătorii   de   conducere  şi  specialiştii  din  organele   şi organizaţiile   de   stat  şi  municipale,  în  funcţia   căror   intră soluţionarea problemelor privind activitatea cooperatistă sau controlul asupra  acestei  activităţi, nu au dreptul să participe în  cooperative ori  să  îndeplinească prin cumul lucrări cu plată în ele (cu  excepţia celor de consum) şi în asociaţiile lor.

    3. Persoanelor  căror  prin hotărîrea instanţei judecătoreşti li  se interzice  o anumită activitate sau deţinerea anumitalor funcţii, nu au dreptul  să fie membri ai cooperativei ce practică tipul de  activitate respectiv, să fie angajate la lucru în cooperativă prin contract sau să deţină în ea funcţiile respective.

    4. Persoanele  cu  antecedente  penale (furt, luare  de  mită,  alte delicte  săvîrşite în scopuri de acaparare) nestinse în modul  stabilit  de lege nu pot fi alese în funcţia de preşedinte sau membri ai comisiei de cenzori (cenzor) a cooperativei, precum şi să deţină alte funcţii de conducere şi funcţii ce solicită responsabilitate de ordin material.

    5. Litigiile  ce apar în relaţiile dintre membrii cooperativei  sînt soluţionate   de  către  organele  de  conducere  şi  de  control   ale cooperativei în modul stabilit de statutul ei şi de lagislaţie.

Membrul cooperativei   poate  fi  exclus  din  cooperativă  printr-o hotărîre a adunării generale în cazurile prevăzute de statut.

Excluderea din    cooperativă   poate   fi   atacată   în   instanţa judecătorească.

    Articolul 12. Drepturile membrilor cooperativei

    1. Membrii cooperativelor de toate tipurile au dreptul:

    să participe la activitatea şi la conducerea cooperativei, să aleagă şi  să  fie  aleşi  în organele de conducere şi  de  control,  să  facă propuneri  privind  îmbunătăţirea activităţii cooperativei,  lichidarea neajunsurilor  din activitatea organelor ei şi a persoanelor cu funcţii de răspundere;

    să primească  partea  din venit (beneficiu), destinată  repartizării între  membrii cooperativei, în funcţie de aportul prin bunuri şi  prin muncă al fiecăruia;

    să beneficieze  de bunurile cooperativei, de înlesnire şi avantajele prevăzute pentru membrii ei:

    să fie angajaţi la lucru în cooperativă pe baze prioritare, inclusiv să-şi   aleagă   profesia  şi  genul  de  ocupaţii   conform   cerinţei cooperativei;

    să primească   de  la  persoanele  cu  funcţii  de  răspundere   ale cooperativei orice informaţie privind activitatea cooperativei.

    2. Membrii cooperativelor de producţie mai au dreptul:

    la odihnă asigurată  prin acordarea de zile de recreare şi  concedii anuale  plătite  cu  o durată nu mai mică decît  cea  stabilită  pentru categuriile   corespunzătoare   de   muncitori   şi   funcţionari   din întreprinderile de stat;

    La asigurarea socială şi asistanţă socială.

    3. Membrii cooperativelor  beneficiază şi de alte drepturi prevăzute de statutele lor.

    Articolul 13. Obligaţiile membrilor cooperativei

    1. Membrii cooperativelor de toate tipurile sînt obligaţi;

    să respecte statutul  cooperativei  şi să  îndeplinească  hotărîrile adunării  ei  generale, ale organelor ei eligibile de conducere  şi  de control;

    să-şi îndeplinească   obligaţiile   faţă  de   cooperativă   privind participarea prin muncă şi prin bunuri la activitatea ei.

    2. Membrii cooperativelor  de producţie sînt obligaţi de asemenea să participe prin munca lor la activitatea cooperativei.

    3. Membrii cooperativelor   au  şi  alte  obligaţii,  prevăzute   de statutele lor.

Capitolul IV

CONDUCEREA COOPERATIVEI

    Articolul 14. Adunarea generală a cooperativei

    1. Organul superior  de  conducere  al  cooperativei  este  adunarea ganerală, care alege pentru dirijarea activităţii curente un preşedinte sau un comitet de conducere.

    Fiecare membru  al  cooperativei  are un singur vot,  indiferent  de aportul lui patrimonial.

    Cetăţenii care  sînt angajaţi la cooperativă prin contract, acord demuncă iau parte la adunarea generală cu drept de vot consultativ.

    2. De competenţa exclusivă a adunării generale ţine:

    aprobarea statutului cooperativei, modificarea şi completarea lui;

    alegerea şi realegerea   preşedintelui  cooperativei,  comitetul  de conducere  şi al comisiei de cenzori (a cenzorului); aprobarea  dărilor lor de seamă privind activitatea lor;

    soluţionarea   problemelor   privind  înscrierea   în   cooperativă, excluderea şi ieşirea din ea;

    stabilirea mărimii taxelor de înscriere şi a cotelor de participaţie prevăzute de statut;

    aprobarea şi   modificarea  regimului  intern  al  cooperativei,   a regulamentului  privind  retribuirea  muncii şi  răspunderea  materială pentru  daunele  aduse bunurilor cooperativei, precum şi a  altor  acte adoptate de cooperativă;

    aprobarea planurilor de actiivitate ale cooperativei şi a dărilor de seamă privind îndeplinirea lor;

    aprobarea modului  de  repartizare a veniturilor  (a  beneficiului), stabilirea   tipurilor,   mărimilor  şi  direcţiilor  de  utilizare   a fondurilor  şi a mijloacelor disponsibile ale cooperativei,  examinarea chestiunelor  reorganizării şi încetării activităţii cooperativei,  ale intrării cooperativei în asociaţii şi ieşirii din ele.

    Conform statutului  cooperativei sau hotărîrii adunării generale pot fi atribuite şi alte chestiuni ce ţin de activitatea cooperativei.

    3. Adunarea generală este deliberativă, dacă la ea sînt prezenţi cel puţin două treimi din numărul total al membrilor cooperativei.

    Hotărîrea adunării  generale este valabilă, dacă pentru ea au  votat mai mult de jumătate din numărul total al membrilor cooperativei sau al persoanelor împuternicite de ei.

    4. Pentru a soluţiona  chestiunile  ce  ţin de  competenţa  adunării generale   în   cooperativele  mari  pot  fi  organizate  adunări   ale împuterniciţilor în modul stabilit de statut.

    5. Preşedintele  cooperativei organizează  întocmirea procesului-verbal. Membrii cooperativei trebuie să aibă acces la cartea cu   procese   verbale.  La  cererea  lor  li  se  eliberează   extrase autentificate din cartea de procese-verbale.

    6. Adunarea generală   a   cooperativei   este   convocată   conform necesităţilor,  dar  nu  mai  rar decît o dată  pe  an,  dacă  statutul cooperativei nu prevede eltfel.

    Adunările generale  extraordinare  sînt convocate în cazul  în  care există circumstanţele prevăzute în statut, precum şi în oricare alt caz dictat  de interesele cooperativei în ansamblu.Adunarea generală  poate fi convocată şi la cererea comisiei de cenzori (a cenzorului).

    Membrii cooperativei  care alcătuiesc împreună cel puţin 10 la  sută din  numărul  total  al  membrilor sînt în drept  să  ceară  convocarea adunării generale extraordinare în orice timp pentru a lua în dezbatere chestiunile  care, după opinia lor, nu pot fi amînate. Dacă în timp  de 20  de  zile preşedintele cooperativei nu a satisfăcut cererea lor,  ei sînt în drept să convoace în mod îndependent adunarea generală.

    Articolul 15. Comitetul de conducere şi comisia de cenzori

                         (cenzorul) a cooperativei

    1. Comitetul  de conducere al cooperativei (sau preşedintele,  acolo unde  nu  există comitet de conducere) dirijează activitatea curentă  a cooperativei  şi  ia  hotărîri în chestiunile ce nu ţin  de  competenţa exclusivă a adunării generale (a adunării împuterniciţilor).

    2. Preşedintele   cooperativei  este,  concomitent,  preşedinte   al comitetului  de conducere. El asigură îndeplinirea hotărîrilor adunării generale   (ale  adunării  împuterniciţilor)  şi  ale  comitetului   de conducere, reprezintă cooperativa în raporturile ei cu organele de stat cu  întreprinderi,  instituţii, organizaţii, cu alte persoane  juridice şi fizice, încheie contracte, întreprinde alte acţiuni.

    3. Comisia de   cenzori   (cenzorul)   exercită   controlul   asupra activităţii financiare şi gestionare a comitetului de conducere.

Capitolul V

ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII COOPERATIVEI

    Articolul 16. Reorganizarea şi lichidarea cooperativei

    1. Reorganizarea şi lichidarea cooperativei se înfăptueşte;

    a) prin hotărîrea adunării generale;

    b) la expunerea termenului de activitate, stabilit de statut;

    c) la micşorarea numărului de membri ai cooperativei pînă la doi.

    2. În toate celelalte  cazuri activitatea cooperativei poate  înceta în   urma   suspendării  ei  prin  hotărîrea  instanţei   judecătoreşti competente adoptată în următoarele temeiuri:

    In redacţia Legii nr.788 din 26.03.96

    a) cooperativa a fost înregistrată cu încălcarea legislaţiei;

    b) cooperativa   a  dat  faliment  şi  faptul  a  fost  stabilit  în conformitate cu legislaţia;

    c) în conformitate  cu modul stabilit de legislaţie este adoptată  o hotărîre privind interzicerea unei anumite activităţi a cooperativei ca urmare  a  neîndeplinirii de către aceasta a condiţiilor  stabilite  de legislaţia  în  vigoare şi în termenul prevăzut de hotărîre nu  a  fost asigurată  respectarea  acestor condiţii sau nu a fost  schimbat  tipul respectiv de activitare;

    d) documentele  de  constituire  a cooperativei  sînt  declarate  ne valabile;

    e) alte temeiuri, prevăzute de legislaţie.

    3. Acţiunea de   suspendare  a  activităţii  cooperativei  poate  fi intentată   din  iniţiativa  procuraturii,  a  organului  executiv   al autoadministrării locale, a băncii, precum şi a altor organe de stat şi a persoanelor juridice interesate, dacă legislaţia nu stabileşte altfel.

    4. La lichidarea  cooperativei  bunurile  rămase după  achitarea  cu bugetul,  cu băncile şi cu alţi creditori, cu persoanele care  lucrează în   cooperativă   în  baza  contractului,  acordului  de  muncă   sînt repartizate  între  membrii cooperativei în modul stabilit de  statutul cooperativei sau conform hotărîrii adunării ei generale.

Capitolul V

ASOCIAŢII DE COOPERATIVE

    Articolul 17. Asociaţii de cooperative

    1. Cooperativele pot să se unească pe principii benevole în uniuni, asociaţii  şi  alte  forme de afiliere, inclusiv  în  asociaţii  create conform genului de activitate sau conform criteriului teritorial.

    2. Asociaţiile de cooperative se constituie la congresele, adunările de  delegaţii  (de  împuterniciţi) ale  cooperativelor,  periodicitatea convocării  cărora  se  stabileşte de către înseşi aceste  congrese  şi adunări sau de statutul asociaţiei.

    Asociaţia de cooperative se consideră constituită şi poate desfăşura o   anumită   activitate  economică  sau  de  alt  gen   din   momentul înregistrării ei de stat în modul stabilit de legislaţie.

    Asociaţiile de  cooperative  activează  în  baza  legislaţiei  şi  a documentelor  de constituire adoptate de congresele sau de adunările de delegaţi (de împuterniciţi) ale cooperativelor.

    În baza unor  hotărîri  ale congreselor, ale adunărilor de  delegaţi (de  împuterniciţi) ale cooperativelor, asociaţiilor de cooperative  li se  poate încredinţa îndeplinirea centralizată a anumitelor fincţii  de producţie şi gestionare.

    3. Asociaţiile de cooperative pot avea bunurile necesare pentru a-şi îndeplini sarcinile stabilite în documentele de constituire.

    4. Cheltuielile  pentru întreţinerea asociaţiilor şi a organelor lor de  conducere şi control se fac din contul defalcărilor din  veniturile cooperativelor  respective, precum şi din cel al veniturilor de pe urma activităţii economice a acestor asociaţii.

    5. Asociaţiile   de   cooperative   nu  poartă   răspundere   pentru obligaţiile cooperativelor aflate în componenţa lor.

    Cooperativele  poartă  răspundere pentru obligaţiile  asociaţiei  în limitele  funcţiilor  delegate ei.Repartizarea responsabilităţii  între cooperativele   aflate  în  componenţa  asociaţiei  se  stabileşte   în conformitate cu documentele de constituire a asociaţiei.

    6. Formarea uniunilor  şi  a altor asociaţii de cooperative,  pentru care  principala  activitate  nu  este  cea  economică,  ci  elaborarea politicii   de  stat  referitor  la  cooperative,  propagarea  mişcării cooperatiste şi reprezentarea intereselor cooperativelor, se efectuează în modul stabilit de legislaţia privind organizaţiile obşteşti.

Capitolul VII

ACTIVITATEA GESTIONARĂ, ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ

A COOPERATIVEI

    Articolul 18. Bazele activităţii gestionare a cooperativei

    1. Relaţiile    cooperativei   cu   întreprinderile,   instituţiile, organizaţiile  şi  cu cetăţenii-beneficiari ai producţiei  (lucrărilor, serviciilor)  ei, cu furnizorii de resurse tehnico-materiale, precum şi toate  operaţiile  gestionare  ale cooperativei se  efecuează  pe  baze contractuale.   Contractul  constituie  singurul  document  juridic  şi economic ce reglementează toate relaţiile cooperativei.

    2. În caz de  ne respectare a obligaţiilor contractuale  cooperativa poartă în modul stabilit răspundere patrimonială în faţa beneficiarului recuperîndu-i   pagubele   pricinuite  de  ea.  Dacă   întreprinderile, instituţiile,  organizaţiile şi cetăţenii nu-şi îndeplinesc obligaţiile contractuale   faţă  de  cooperativă,  ei  poartă  în  modul   stabilit răspundere patrimonială şi recuperează daunele aduse cooperativei.

    3. Încheierea   contractelor,  inclusiv  alegerea  partenerilor   de contracte,  ţine  de  competenţa exclusivă a  cooperativei.  Imixtiunea organelor  administraţiei  şi  ale  controlului de stat,  precum  şi  a persoanelor  cu  funcţii  de răspundere, în  stabilirea  şi  menţinerea relaţiilor  contractuale  dintre  cooperative  şi  alte  întreprinderi, instituţii, organizaţii şi cetăţeni nu se admite.

    4. Cooperativa   îşi   stabileşte  în  mod  independent   direcţiile activităţii sale de producţie şi financiare şi ale dezvoltăţii sociale.  Planurile  (veniturile  şi  cheltuielile de deviz) se aprobă  de  către adunarea generală a cooperativei.

    5. Preţurile la producţia cooperativelor se formează în conformitate cu prezenta Lege şi cu alte acte legislative.

    Articolul 19. Veniturile şi repartizarea lor

    1. Veniturile  cooperativei  se  formează din încasările de  pe  urma desfacerii  producţiei (prestării lucrărilor, serviciilor), participării la  activitatea întreprinderilor mixte, din dividendele de la acţiuni şi din alte î    ncasări.

    2. Veniturile  cooperativelor  se impun conform prevederilor  Codului fiscal  şi ale Legii cu privire la administrarea impozitului pe venit şi pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal.

    Pct.2 art.19 în redacţia Legii nr.1592-XII din 27.02.98

    3. Repartizarea  venitului total pentru dezvoltarea de producţie  şi cea  socială,  precum  şi  pentru retribuirea  muncii,  este  un  drept exclusiv al adunării generale a cooperativei.

    4. În cooperativele  de  producţie şi de prestare a  serviciilor  se creează  un fond de asigurare (de rezervă) în mărime de cel puţin cinci la sută din venituri (beneficiul) rămas după achitarea cu bugetul şi cu băncile.  Defalcările  anuale  în fondul de asigurare (de  rezervă)  se efectuează,  ţinîndu-se cont de mijloacele care au rămas în acest  fond în anul precedent.

    5. Cooperativa îşi stabileşte în mod independent tipurile şi mărimea fondurilor  şi rezervelor, precum şi modul de formare şi de utilizare a lor,  exceptînd  fondul de asigurare (de rezervă) din cooperativele  de producţie şi de prestare a serviciilor.

    6. Defalcările   în   fondurile   centralizate   şi   în   rezervele asociaţiilor  de cooperative se fac în modul stabilit în documentele de constituire a asociaţiei respective.     Imixtiunea organelor   administraţiei   de  stat  în  formarea   şi utilizarea  fondurilor şi a rezervelor centralizate ale asociaţiilor de cooperative este interzisă.

    Articolul 20. Finanţele cooperativei

    Resursele financiare  ale cooperativei se formează din încasările de pe  urma desfacerii producţiei (prestării lucrărilor, serviciilor), din alocările  de  amortizare, din cotele de participaţie şi din alte  cote ale   membrilor  cooperativei,  ale  altor  întreprinderi,  instituţii, organizaţii şi persoane angajate la lucru în cooperativă prin contract, acord  de  muncă, precum şi din creditele şi mijloacele obţinute de  la desfacerea hîrtiilor de valoare.

    Cooperativa efectuează   operaţii   cu   hîrtiile  de   valoare   în conformitate cu legislaţia.

    2. Cooperativa  utilizează  de sine stătător şi fără nici un fel  de restricţii resursele financiare disponsibile în scopuri de producţie şi sociale.    În caz de necesitate,  statul poate aloca cooperativei, cu titlu  de susţinere financiară, mijloacele din biget pentru construirea spaţiilor de  producţie  şi a altor obiective, inclusiv cu  condiţia  întoarcerii acestor mijloace.

    Articolul 21. Creditele şi operaţiile de decontare

    1. Cooperativa  are  dreptul  sî-şi aleagă de  sine  stătător  banca pentru  operaţiile de creditare-decontare. Cooperativa poate avea numai un  singur  cont  de  decontare. Pentru  filialele  şi  reprezentanţele cooperativelor   por  fi  deschise  conturi  curente  (subconturi)   de decontare la locurile unde sînt situate acestea.

    2. Mijloacele  băneşti de pe conturile cooperativei pot fi  ridicatela  indicaţia acesteia sau printr-o hotărîre a instanţei  judecătoreşti ori  a  judecătoriei  economice,  dacă legislaţia  nu  prevede  altfel. Cooperativa  efectuează toate decontările, inclusiv plăţile în buget şi retribuirea  muncii,  în consecutivitatea calendaristică a  prezentării documentelor de decontare (de apropiere a termenelor de plată).

    3. Cooperativa  se  achită cu persoanele juridice  (  întreprinderi, instituţii şi organizaţii de stat, cooperatiste şi de altă natură) prin virament,  iar  cu  persoanele  fizice atît prin virament,  cît  şi  în numerar.

    4. În funcţie de specificul activităţii sale, cooperativa stabileşte împreună  cu instituţia bancară care i-a deschis cont de decontare suma maximă  de  bani  în numerar (plafonul de casă), ce poate  să  se  afle permanent în casa de bani a cooperativei pentru cheltuieli curente.    Mijloacele destinate    pentru    retribuirea    muncii    membrilor cooperativei  şi a persoanelor angajate în ea prin contract, mijloacele pentru  procurarea  mărfurilor de la populaţie, precum şi  cele  pentru cheltuielile delegaţionale, nu se reglementează de acest plafon.

    5. Cooperativa poartă răspundere deplină de respectarea contractelor pentru  credite  şi  a  disciplinei  de  achitare.  În  cazul  în  care cooperativa  încalcă  obligaţiile  contractuale  privind  achitarea  în termenul  stabilit  a creditelor şi asigurărilor pentru credite,  banca este  în  drept  să  ridice în mod  inconrestabil  sumele  împrumutate. Cooperativa  are  dreptul de a ataca o asemenea acţiune în  judecătoria economică.   Modul   de   satisfacere  a   reclamaţiilor   creditorilor cooperativei se stabileşte de legislaţie. Întreprinderile, instituţiile şi  organizaţiile creditoare pot să înceteze fără acordul  cooperativei livrarea   producţiei  şi  prestarea  serviciilor  pentru   cooperativa declarată insolvabilă.

    In redacţia Legii nr.788 din 26.03.96

    6. Cooperativa poate lua credite avînd garanţia altei întreprinderi, instituţii, organizaţii sau persoane fizice.

    7. Printr-o hotărîre  a adunării generale, cooperativa poate investi o  parte  din mijloacele sale băneşti disponsibile în  obligaţiuni  ale împrumuturilor de stat şi în alte hîrtii de valoare, puse în circulaţie în cadrul întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor. Veniturile de  la  obligaţiunile  şi  hîrtiile  de valoare  procurate  se  pun  la dispoziţia cooperativei.

    Articolul 22. Dezvoltarea socială a cooperativei

    Chestiunele privind dezvoltarea socială a cooperativei se rezolvă de adunarea   generală  (adunarea   împuterniciţilor)  a  cooperativei   în conformitate cu statutul ei şi cu legislaţia.

    Articolul 23. Munca şi retribuirea ei

    1. Relaţiile  de muncă ale membrilor cooperativei şi ale persoanelor angajate de cooperative prin contract, acord de muncă sînt reglementate de statutul cooperativei, de prezenta Lege şi de alte acte legislative.

    2. Cooperativa este obligată să încheie contracte, acorduri de muncă cu  cetăţenii  angajaţi  de ea, iar în cazurile  necesare  -  contracte colective  cu sindicatele care reprezintă colectivele de muncă  conform legislaţiei.

    Cooperativa nu  are  dreptul să-i împiedice pe  lucrătorii  angajaţi prin  contract  să  formeze sindicate în  scopul  apărării  intereselor social-economice.

    3. Cooperativa stabileşte în mod independent formele şi sistemele de retribuire a muncii membrilor cooperativei şi a altor lucrători.   Nivelul retribuirii  muncii persoanelor angajate în cooperativă prin contract  nu trebuie să fie mai scăzut decît mîrimea minimă,  stabilită de legislaţie.

    4. Cooperativa  asigură  condiţiile de muncă şi de protecţie  a  ei, tehnica  securităţii,  respectarea igienei de producţie şi  a  normelor sanitare,  în conformitate cu regulamentele şi normele stabilite pentru întreprinderile de stat din ramurile respective ale economiei naţionale.

    5. Membrii cooperativei care participă prin munca lor la activitatea cooperativei  şi  persoanele  angajate  prin  contract  beneficiază  de asigurarea  socială  şi  asistenţă socială în aceeaşi  măsuri  în  care beneficiază  muncitorii  şi  funcţionarii din  întreprinderi  de  stat. Timpul de muncă în cooperativă se include în vechimea de muncă.  Pentru exercitarea   drepturilor   privind  asigurarea  socială   şi asistenţa  socială a membrilor cooperativei şi ale persoanelor angajate prin  contract, acord de muncă, cooperativa defalcă în Fondul Social al Republicii  Moldova  resurse din veniturile sale în modul  şi  mărimile stabilite  de  legislaţia  în vigoare. În termen de o lună de  la  data înregistrării  sale  cooperativa  trebuie să se înregistreze  în  modul stabilit în calitate de asigurat.    Cotele ce trebuie  defalcate în Fondul Social al Republicii Moldova, dar  neachitarea de cooperativă în termenul stabilit, se percep în  mod incontestabil  la cererea organelor ce efectuează asigurarea socială şi asistenţa socială.Cooperativa este în drept să atace această acţiune în judecătoria economică.

    In redacţia Legii nr.788 din 26.03.96

    Articolul 24. Asigurarea tehnico-materială a cooperativei

    1. Cooperativa procură resursele necesare, ce se repartizează în mod necentralizat  (materia primă, materialele, instrumentarul, utilajul de completare şi alte bunuri):

    din sistemul comerţului cu ridicata;

    de la întreprinderile,  instituţiile şi organizaţiile de stat şi  de altă natură, din reţeaua comerţului de stat cu amănuntul şi din reţeaua comercială  a  sistemului cooperativei de consum în modul  stabilit  de legislaţie;

    la piaţă, la licitaţii, la expoziţii cu vînzare şi de la populaţie.

    Cooperativa are   dreptul,  de  asemenea,  să  utilizeze   resursele materiale   primite   de   la  clienţi  (cetăţeni,   întreprinderi   şi organizaţii) conform contractelor încheiate.

    În cazul în care  cooperativa procură din reţeaua comerţului de stat cu  amănuntul  sau din reţeaua comercială a sistemului cooperativei  de consum mărfuri cu încălcarea legislaţiei în vigoare, şi fabrică din ele producţie sînt încasate în bugetul local.

    2. Cooperativa  este asigurată cu resurse ce se repartizează în  mod centralizat, dacă ea a încheiat un contract în care se prevede:

    să îndeplinească  o anumită comandă de stat; în acest caz  resursele se repartizează în volumul necesar pentru îndeplinirea comenzii de stat;

    să participe  la realizarea programelor de stat privind  dezvoltarea social-economică;   în   acest  caz  resursele  se  repartizează   prin intermediul organelor de asigurare tehnico-materială în volumul necesar pentru  îndeplinirea  obligaţiilor  ce ţin  de  realizarea  programelor menţionate;

    să fabrice producţie,   să  îndeplinească  lucrări  şi  să  presteze servicii în comun cu întreprinderile de stat, cu alte întreprinderi, cu organele  şi organizaţiile de aprovizionare tehnico-materială; în acest caz  resursele se repartizează de către aceste întreprinderi, organe şi organizaţii,   în  volumul  necesar  pentru  îndeplinirea  odligaţiilor contractuale respective.

    3. Cooperativa este în drept să procure, să schimbe, să arendeze, să împrumute,  să  primească  în conformitate cu legislaţia  (inclusiv  să treacă  de  pe  o balanţă pe alta) de la întreprinderi,  institiţii  şi organizaţii  cooperatiste  şi de la alt gen, precum şi de la  cetăţeni, clădiri,  construcţii, maşini, utilaje, mijloace de transport,  materie primă, materiale şi alte bunuri nefolosite.

    4. Achitarea  cooperativei  pentru resursele,  tehnico-materiale  se efectuează după preţurile stabilite conform legislaţiei.

    Articolul 25. Activitatea economică externă a cooperativei

    1. Cooperativele   încadrate   în   activitatea  de   producţie   şi asociaţiilor  lor  au  dreptul să desfăşoare  nemijlocit  o  activitate economică externă în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova.

    2. Băncile Republicii  Moldova au dreptul să acorde cooperativei  şi asociaţiilor  lor se desfăşoară o activitate economică externă  credite în  valută  cu achitarea acestora din contul incasărilor  valutare,  al mijloacelor  obţinute de pe urma desfacerii producţiei importate sau al altor mijloace proprii ale cooperativelor şi asociaţiilor lor.

    3. Cooperativele  şi asociaţiile lor plătesc amenzi, compensează  cu toată averea lor, inclusiv cu mijloacele valutare, pagubele în cazurile de  neîndeplinire  a obligaţiilor, restituind în valută  cumpărătorilor străini sumele amenzilor şi ale altor sancţiuni din contul acumulărilor valutare,  dacă  încălcările  au avut loc din  vina  cooperativelor  şi asociaţiilor.

Capitolul VIII

STATUL ŞI COOPERAŢIA

    Articolul 26. Relaţiile reciproce dintre organele de stat,

                         organele cooperatiste şi cooperative

    1. Statul garantează respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale cooperativelor şi ale membrilor lor.

Imixtiunea organelor   de  stat  şi  ale  celor  cooperatiste   (ale asociaţiilor  de  cooperative)  în activitatea gestionară  şi  de  altă natură  a  cooperativelor nu se admite. Această prevedere nu  afectează drepturile  prevăzute de legislaţie ale organelor de stat, ce  exercită controlul asupra activităţii cooperativelor.

    2. În care organul  de stat sau alt organ emite un act ce nu ţine de competenţa  sa sau vine în contradicţie cu legislaţia, cooperativa este în  drept să se adreseze în judecătoria economică cu o cerere pentru ca acest act să fie declarat în întregime sau parţial nul şi neavenit.

    In redacţia Legii nr.788 din 26.03.96

    Pierderile aduse  cooperativei,  inclusiv beneficiul nerealizat,  în urma  îndeplinirii  indicaţiilor date de organele de stat sau  de  alte organe  ori  persoanele  lor cu funcţii de răspundere  ce  au  încălcat drepturile    cooperativei,    precum   şi   în    urma    îndeplinirii nesatisfăcătoare  de  către  aceste  organe sau de  persoanele  lor  cu funcţii de răspundere a obligaţiilor lor fară de cooperativă, obligaţii prevăzute  de  legislaţie, trebuie să fie compensate de aceste  organe.

    Litigiile  privind  compensarea pierderilor sînt soluţionate  de  către judecătoria economică.

    3. Cooperativele  a căror activitate încetează în urma unei hotărîri a organelor puterii de stat privind interzicerea efectuării unui anumit gen  de activitate, hotărîrea adoptată în modul stabilit de legislaţie, nu  varsă  la  buget impozitul neachitat  pentru  înlesnirile  acordate anterior.

    4. Organele administraţiei  de  stat iau măsuri pentru a  contracara tendinţele  monopoliste  ale unor cooperative, ale asociaţiilor lor  şi contribuie  la  dezvoltarea  concurenţei  în  modul  şi  în  condiţiile prevăzute de legislaţia respectivă.

    5. Relaţiile  cooperativelor cu organele autoadministrării locale şi cu   alte  organe  ale  administraţiei  de  stat  se  reglementează  de legistaţia   respectivă,   iar  cu  întreprinderile,  instituţiile   şi organizaţiile de stat - de contracte, acorduri.

    Articolul 27. Evidenţa şi dările de seamă

    1. Cooperativele ţin evidenţa rezultatelor activităţii lor, fac dări de   seamă   contabile,  şi  statistice,  purtînd   răspundere   pentru veridicitatea  şi  prezentarea  lor  la  timp,  în  modul  stabilit  de legislaţia pentru cooperative.

    2. Documentul   de   bază  ce  confirmă   veniturile   cooperativei, veniturile personale ale membrilor ei şi ale persoanelor angajate de ea prin contract, acord de muncă este declaraţia cu privire la venituri.

Cooperativa este   responsabilă   pentru  respectarea   modului   de completare  a declaraţiei, pentru veridicitatea datelor indicate în  ea privitor  la  venituri  şi cheltuieli. Pentru denaturarea  datelor  din declaraţie conducătorii poartă răspundere administrativă sau penală, în modul stabilit de legislaţie.

    Cerinţele de   prezentare  a  unor  dări  de  seamă  neprevăzute  de legislaţie sînt interzise.

    3. Cooperativa  ce  ia  credite prezintă băncii respective  dări  de seamă contabile şi statistice la indicatorii prevăzuţi de contract.    În cazurile în  care  în  dările de seamă cu  privire  la  producţia fabricată   (lucrările,   serviciile   prestate)   şi   la   veniturile  cooperativei  sînt  descoperite date neveridice sau evidenţa  contabilă este   în  delăsare,  banca  are  dreptul  să  suspende  creditarea  şi deservirea  bancară  a  cooperativei pînă la  înlăturarea  încălcărilor comise.

    Articolul 28. Controlul asupra activităţii cooperativelor

    1. Revizia activităţii   financiar-economice   a   cooperativei   se efectuează de către comisia ei de cenzori (cenzor) sau de o organizaţie de  cenzori  în  baza unui contract încheiat cu ea, sau de  organul  de revizie al asociaţiei de cooperative respective.

    2. La cererea  organelor procuraturii, a instanţei judecătoreşti sau a  judecătoriei  economice  revizia activităţii  financiar-economice  a cooperativei  poate  fi făcută de serviciile de control şi revizie  ale organelor financiare şi de control de stat.

    In redacţia Legii nr.788 din 26.03.96

    Controlul asupra   activităţii  cooperativelor  este  efectuat,   în limitele   competenţei  stabilite  de  legislaţie,  de  către  organele administraţiei  de  stat cu funcţii de control generale sau speciale  - organe financiare, fiscale, bancare, pentru formarea preţurilor, pentru activitatea  economică externă, pentru protecţia muncii, pentru tehnica securităţii  şi  alte  organe  - care îşi exercită  funcţiile  faţă  de cooperative   de   aceleaşi  baze  ca  şi  faţă   de   întreprinderile, instituţiile  şi  organizaţiile  de stat, dacă  legislaţia nu  prevede altfel.

Revizia şi controlul   nu  trebuie  să  afecteze  ritmul  normal  de activitate a cooperativei. Controlul complex poate fi efectuat cel mult o dată în an.

Capitolul IX

PARTICULARITĂŢILE ACTIVITĂŢII UNOR TIPURI

DE COOPERATIVE

    Articolul 29. Particularităţile activităţii cooperativelor

                         agricole

    1. Producţia     vîndută    de    către    cooperativele    agricole întreprinderilor,  instituţiilor  şi  organizaţiilor prin  contract  de îndeplinire  a  comenzii  de  stat  se  plăteşte  conform  contractului respectiv.

Preţurile la   producţia  rămasă  a  cooperativelor  agricole   sînt stabilite  la  vînzare  conform  înţelegerii dintre părţi  sau  în  mod independent de către cooperativă.

    2. În scopul     stimulării    dezvoltăţii    social-economice     a cooperativelor  agricole statul are dreptul să finanţeze din buget,  cu titlu   gratuit  sau  oneros,  cercetările  ştiinţifice,  lucrările  de ameliorare a solului, de construcţie a drumurilor, a caselor de locuit, a  şcolilor şi a altor obiective de menire social-culturală,  lucrările de  combatere a dăunătorilor culturilor agricole, a bolilor de animale, măsurile  de protecţie a naturii şi alte măsuri de importanţă economică şi socială.

    În aceste cazuri,  statul are dreptul să stabilească  cooperativelor comandă de stat pentru punerea în funcţiune a obiecţiilor finanţate din buget.

    Art.29 modificat prin Legea nr.1592-XII din 27.02.98

    Articolul 30. Proprietatea cooperativelor agricole

    1. Toată averea  cooperativei agricole, inclusiv producţia fabricată de ea mijloacele băneşti obţinute, sînt roprietatea acesteia.

Averea cooperativei   agricole,  inclusiv  producţia  fabricată   şi veniturile  obţinute,  sînt un bun al tuturor membrilor ei cu titlu  de proprietate colectivă.

    Cooperativa care  beneficiază  de  aportul bănesc sau de  alt  aport patrimonial   al  membrilor  ei,  al  întreprinderilor,  instituţiilor, organizaţiilor  şi  al cetăţenilor, le repartizează, acestora,  conform hotărîrii  adunării  generale, o parte din venit sau din producţie,  în modul stabilit de statutul cooperativei.

    2. O parte a  valorii sporului anual la fondurile fixe de producţie, valoare formată pe contul mujloacelor proprii, poate fi transferarea pe un cont special, numit fondul de participaţie al membrilor cooperativei.

Mijloacele acestui fond sînt repartizate între membrii cooperativei, în  funcţie  de  munca  depusă de fiecare din ei, şi  sînt  trecute  în conturile  lor  personale. Pentru aceste mijloace din venitul total  se calculează  anual  dobînzi, mărimea cărora este stabilită  de  adunarea generală   a   cooperativei.  Veniturile  obţinute  anual  de   membrii cooperativei  sub  formă  de  dobîndă se acumulează  la  conturile  lor personale  şi  pot  fi  utilizate după cum  cred  de  cuviinţă  membrii cooperativei.

Modul de formare  şi  de  folosire  a fondului  de  participaţie  se stabileşte de statutul cooperativei.

    3. La lichidarea  cooperativei agricole, averea ei, după  efectuarea plăţilor  pentru retribuirea muncii şi virarea mijloacelor fondului  de participaţie de pe conturile personale ale membrilor cooperativei, după îndeplinirea  obligaţiilor  faţă  de buget, de bănci şi  faţă  de  alţi creditori, se repartizează între membrii cooperativei.

    Articolul 31. Particularităţile activităţii cooperativelor

                         de consum din sfera circulaţiei

    1. Cooperativele  de  consum şi asociaţiile lor se bucură  de  toate drepturile  prevăzute de prezenta Lege şi totodată au particularităţile activităţii lor.

    2. Cooperativele de consum se pot uni pe baza liberului consimţămînt în asociaţii.

    3. Cooperativele   de  consum  şi asociaţiile lor sînt în  drept,  în vederea  atingerii scopurilor lor statutare, să înfiinţeze întreprinderi industriale,   de   construcţie,  de  transport,  comerciale   şi   alte întreprinderi, care dobîndesc drepturi de persoane juridice din momentul înregistrării de stat.

    Denumirea întreagă   a  întreprinderii  înfiinţate  va  arăta  genul principal  de  activitate  şi  va  include  cuvintele  "întreprindere  a cooperaţiei de consum" sau "întreprindere a asociaţiei cooperativelor de consum"  şi denumirea cooperativei sau asociaţiei care a fondat  această întreprindere.

    Pct.3 în redacţia Legii nr.1167 din 30.04.97

    4. Membrii cooperativelor  de consum se bucură de dreptul  prioritar de  a  procura mărfuri din magazinele cooperatiste, de a vinde  în  mod garantat,  pe bază de contract, producţia din gospodăriile personale şi cea  meşteşugărească prin intermediul organizaţiilor de colectare şi de comerţ  şi al întreprinderilor cooperaţiei de consum, ei beneficiază de serviciile  acestora  şi  se bucură de dreptul prioritar  de  a  obţine locuri de lucru în cadrul lor.

    5. La lichidarea  cooperarivei de consum, averea ei care rămîne după efectuarea   plăţilor  pentru  retribuirea  muncii,  după  îndeplinirea obligaţiilor  faţă  de  buget,  bănci  şi fată  de  alţi  creditori  se repartizează  între membrii cooperativei în conformitate cu statutul ei sau printr-o hotărîre a adunării generale. În cazul în care cooperativa a  făcut  parte  din  componenţa Uniunii  Societăţilor  de  Consum  din Republica Moldova, averea arătată se transmite Uniunii în cauză.

    Articolul 32. Calitatea de membru al cooperativei de consum

    1. Calitatea   de   membru  al  cooperativei  de  consum   nu   sete condiţionată  de participarea obligatorie prin muncă a cetăţeanului  la activitatea  ei. Membrii cooperativei de consum depun taxe de înscriere şi cote de participaţie băneşti.    La ieşirea unui  membru  din  cooperativa de consum  acestuia  i  se restituie  toată  cota de participaţie şi i se plăteşte partea ce i  se cuvine din venitul (beneficiul) repartizat al cooperativei.    Taxa de înscriere  depusă de către membrii cooperativei de consum nu se restituie.  

    2. Membrul cooperativei de consum poartă răspundere conform obligaţiilor sale în limitele cotei de participaţie depuse.

    Articolul 33. Formarea resurselor de mărfuri ale

                         cooperaţiei de consum

    1. Cooperativele  de consum şi asociaţiile lor pot îndeplini pe baza de  contract funcţii de desfacere, prin intermediul reţelei  comerţului cu  amănuntul, a mărfurilor alimentare şi nealimentare repartizate  lor din  fondurile  de  stat, pot achiziţiona producţie  agricolă,  materii prime  şi  pot  produce anumite mărfuri de larg  consum  în  condiţiile comenzii de stat.

    2. Cooperativele  de consum şi asociaţiile lor au dreptul să procure cu  ridicata  de  la întreprinderi, instituţii, organizaţii  şi  de  la cetăţeni,  precum  şi  în  modul  stabilit  în  reţeaua  comerţului  cu amănuntul,   mărfuri  de  larg  consum,  materie  primă,   combustibil, materiale,  mijloace  de  transport, utilaje, piese de  schimb,  scule, semifabricate etc., achitîndu-se în numerar sau prin virament.

    Articolul 34. Preţurile şi tarifele la producţia şi serviciile

                         întreprinderilor şi organizaţiilor cooperativei

                         de consum

    1. Cooperativele de consum şi asociaţiile  lor au dreptul să stabilească  în mod  independent sau pe baza de înţelegeri cu consumatorii preţurile (tarifele):

    La produsele agricole compărate la preţuri contractuale de la populaţie şi  de la  întreprinderile agricole sau crescute în gospodăriile auxiliare şi achiziţionate de sine stătător de cooperative precum şi  la producţia fabricată din aceste produse, vîndute atît  în reţeaua  comercială proprie, cît şi întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor consumatoare;

    La mărfurile industriale de larg consum, fabricate de către întreprinderile  cooperatiste, la  producţia  întreprinderilor alimentaţiei  publice, la lucrările realizate şi la serviciile prestate de ele.

    2. Cooperativele de consum pot să acorde  membrilor  lor anumite avantaje sub forma de reducere a preţurilor (tarifelor) cu amănuntul la mărfurile  vîndute  (lucrările,  serviciile prestate) de  cooperativă, precum şi înlesniri la procurarea mărfurilor în credit. Aceste avantaje şi înlesniri sînt acordate din contul veniturilor (beneficiului) obţinute de pe urma activităţii de producţie, comerciale şi a altor tipuri de activităţi ale întreprinderilor cooperaţiei de consum.

    Articolul 35. Activitatea cooperativelor de consum în

                         vederea saticfacerii necesităţilor locative

                         şi de trai ale membrilor lor

    1. Cetăţenii au dreptul să înfiinţeze, pe baza liberului consimţămînt, cooperative de construcţie a locuinţelor, de exploatare a speţiului  locativ, de construcţie a garajelor, a caselor individuale, alte cooperative de consum pentru satisfacerea necesităţilor lor locative şi de trai.

    Orientarea principală a activităţii acestor cooperative este participarea cu mijloacele băneşti la construirea şi exploatarea ulterioară a obiectivelor proprietăţii cooperatiste (case de locuit, garaje etc.), iar în cazurile prevăzute de statut sau legislaţie - şi a obiectivelor proprietăţii personale a membrilor cooperativei, servicii ce corespund scopului înfiinţării ei.

    2. Cooperativele ce satisfac necesităţile locative şi de trai  ale membrilor lor, pot participa de asemenea:

    la construirea şi  exploatarea obiectelor ce aparţin cu  drept  de prorietate colectivă cooperativei în cauză şi statutul sau cooperativei şi altei întreprinderi, instituţii, organizaţii;

    la exploatarea obiectivelor ce aparţin cu drept de proprietate statutului, altei întrteprinderi, instituţii, organizaţii.

    Articolul 36. Garanţiile respectării drepturilor cooperativelor.

    Organele de stat poartă răspundere pentru respectarea  prevederilor prezentei Legi, le iau drept temei la adoptarea documentelor normative privind activitatea practică a cooperativei, îşi întemeiază relaţiile cu acestea în conformitate strictă cu Legea în cauză.

    Articolul 37. Particularităţile de aplicare a prezentei Legi

    Particularităţile de aplicare a prezentei Legi faţă de unele tipuri de cooperative ce îşi desfăşoară activitatea în anumite ramuri ale economiei naţionale se stabileşte de către Guvern.