MODIFICAT
    LP238 din 08.11.18, MO441-447/30.11.18 art.709
    LP160 din 07.07.16, MO306-313/16.09.16 art.647
    LP33 din 06.05.12, MO99-102/25.05.12 art.330
    LP890-XIV din 23.03.00, MO39/13.04.00 art.290

    NOTĂ:
    Legea cambiei se pune în aplicare  de la 01.07.1993 prin HP1528-XII din 22.06.93 "Pentru aplicarea Legii cambiei"


    Parlamentul Republicii Moldova adoptă prezenta lege.

    Cambia este un titlu de credit care reprezintă o creanţă scrisă, întocmită conform prevederilor prezentei legi, ce oferă posesorului acesteia dreptul cert şi exigibil de a cere la scadenţa creanţei de la debitor, iar în caz de neonorare a acestei cereri şi de la alte persoane obligate prin cambie, achitarea sumei de bani indicate. Cambiile se emit în calitate de instrument de plată pentru mărfurile livrate, lucrări executate şi servicii prestate. Caracterul de contraprestaţie a mărfii în cambie trebuie să fie adeverit prin documentele corespunzătoare de evidenţă la trăgător, şi andosant.
    Excepţie pot face cambiile Ministerului Finanţelor, ale Băncii Naţionale ale băncilor comerciale şi ale persoanelor fizice din Republica Moldova.
    Cambie poate fi simplă şi trată.
    Cambia simplă (biletul la ordin) este un titlu de credit prin care trăgătorul se obligată să plătească o sumă anumită prezentatorului cambiei sau persoanelor arătate în cambie, ori aceluia pe care ea îl va arăta, după o perioadă stabilită sau la cerere.
    Trata este un titlu de credit, cuprinzînd ordinul necondiţionat dat de trăgător (emitent, trasant) către plătitor (tras) de a plăti o sumă anumită prezentatorului cambiei sau persoanei arătate în cambie, ori aceluia pe care ea îl va arăta, după o perioadă stabilită sau la cerere.
    Un gen de cambie simplă este cambia de trezoriere, emisă de către Guvern în persoana Ministerului Finanţelor în scop de acumulare pe termen scurt a mijloacelor băneşti temporar libere.
    Alt gen de cambie simplă este cambia bancară, emisă de către bănci în scop de acumulare a mijloacelor băneşti temporar libere.
    Acceptul este confirmarea dată pe titlu, prin care debitorul recunoaşte obligaţia sa de a plăti cambia la scadenţă.
    Girul (andosare) este menţiunea de transfer (transmitere) a cambiei, prin care se perfectează transmiterea drepturilor ei altei persoane.
    Avalul este o cauţiune cambială (o asigurare dată deţinătorului cambiei), prin care se asigură plata sumei întreg sau parţiale a cambiei. Avalul poate fi făcut în folosul trăgătorului, acceptantului sau girantului printr-o menţine specială pe cambie.
    Articolul 2
    Trăgători, acceptaţi, giranţi şi avalişti pot fi atît persoanele juridice, în limitele capacităţilor de folosinţă, cît şi persoanele fizice cu capacitate de exerciţiu.
    Avalişti ai trasanţilor-persoane juridice pot fi doar persoanele juridice.
    Articolul 3
    La aplicarea cambiei în economia naţională băncile pot:
    - să primească cambii la incaso pentru plata lor la scadenţă şi încasare de plăţi;
    - să sconteze cambii;
    - să acorde împrumuturi în garanţia cambiilor;
    - să acorde cauţiuni la cambii.
    Banca Naţională poate să cumpere (sconteze) cambii de la bănci comerciale, precum şi să acorde acestora credite pe termen scurt cu gajarea cambiilor.
    Articolul 4
    Trata cuprinde:
    a) denumirea cambiei trecută în însuşi textul titlului şi exprimată în limba în care acest titlu este întocmit;
    b) propunerea simplă şi necondiţionată de a plăti o sumă determinată;
    c) denumirea (numele persoanei fizice), sediul (domiciliul) şi datele bancare ale debitorului;
    d) scandenţa;
    e) locul plăţii;
    f) numele aceluia căruia sau la ordinul căruia plata trebuie făcută cu îndicarea domiciliului (sediului) şi datelor bancare;
    g) data şi locul emiterii;
    h) semnăturile şefului şi contabelului-şef şi trăgătorului-persoană juridică. Trăgătorul-persoană fizică indică numele său, domiciliul şi confirmă cambia prin semnătură legalizată de notar.
    [Art.4 lit.h) modificată prin LP160 din 07.07.16, MO306-313/16.09.16 art.647]
    Articolul 5
    Titlul în care lipseşte una din condiţiile enumerate în articolul precedent nu are valoarea unei trate, cu excepţia cazurilor arătate în alineatele ce urmează:
    - trata fără indicarea scandenţei este socotită plătibilă la vedere;
    - în lipsa unei menţiuni speciale, locul arătat lîngă numele trasului este socotiti loc de plată şi concomitent domiciliul plătitorului;
    - trata care nu indică locul unde a fost emisă se socoate semnată în locul arătat lîngă numele trăgătorului.
    Articolul 6
    Trata poate fi prezentată pentru plată de trăgător, fie de persoana arătată de trăgător în ordinul său de un terţ care a obţinut în mod legitim dreptul de posesor.
    Trata poate fi plătită în locul unde se află banca terţului sau în locul unde se află banca trasului ori în alt loc stabilit de comun acord.
    Articolul 7
    În trata plătibilă la vedere sau la un anumit termen de la vedere, trăgătorul poate stipula la suma cambiei o dobîndă. În orice altă trată această stipilaţie se socoate nescrisă. Rata dobînzii va trebui arătată în trată; în lipsa acestei însemnări stipulaţia se socoate nescrisă.
    Dobînda se calculează de la data emiterii cambiei, dacă o altă dată nu este stipulată.
    Articolul 8
    Trata în care suma de plată scrisă în litere diferă de suma scrisă în cifre, suma de plată va fi cea scrisă în litere.
    Dacă suma de plată este scrisă de mai multe ori fie în litere, fie în cifre, în caz de divergenţe suma de plată este suma cea mai mică.
    Dacă trata poartă semnături ale unor persoane care nu are capacitatea de exerciţiu necesară de a se obliga prin trată, semnături false sau semnături ale unor persoane imaginare, obligaţiunile celorlalţi semnatari rămîn totuşi valabile.
    [Art.8 modificat prin LP238 din 08.11.18, MO441-447/30.11.18 art.709]
    Articolul 9
    Acel care semnează trata ca reprezentant al unei persoane pentru care nu avea împuternicirea de a acţiona, e ţiunt personal în temeiul cambiei şi dacă a plătit, are aceleaşi drepturi pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentant.
    Aceeaşi regulă se aplică reprezentantului care a depăşit împuternicirile sale.
    Articolul 10
    Trăgătorul tratei răspunde de accept şi de plată. El poate să-şi decline răspunderea numai pentru accept, despre această condiţie trăgătorul va scrie în trată.
    Nu se admite eliberarea tratelor neperfectate. Tratele neperfectate nu sînt valabile.
    Blanchetele cambiilor pot fi confecţionate de trăgător de sine stătător. Modelul blanchetelor cambiilor se dau în anexele nr. 1 şi 2.
    Orice trată, chiar dacă nu este expres trasă la ordin, poate fi transmisă prin gir.
    Dacă trăgătorul a înscris în trată cuvintele "la ordin" sau "plătiţi la ordinul nostru", ori expresie echivalentă, documentul poate fi transmis numai persoanei arătate în el. Transmiterea de mai departe a tratei poate fi efectuată prin desemnarea deplină a datelor girantului şi a giratorului (gir nominal).
    Dacă trăgătorul a înscris în trată cuvintele "nu la ordin" sau o expresie echivalentă, trata poate fi transmisă în conformitate cu formele şi cu efectele unei cesiuni ordinare.
    Girul trebuie să fie simplu şi necondiţionat şi poate fi făcut în folosul trasului, trăgătorului sau al oricărei alte persoane. Aceste persoane pot la rîndul lor să gireze din nou trata.
    Orice condiţie de restrîngere la care el ar fi supus se socoate nevalabilă. Girul parţial este nul.
    Articolul 12
    Girul se scrie pe trată sau pe alonjă (foaia alipită la ea). Girul trebuie să fie legalizat prin semnătura girantului. Alonja trebuie să fie adăugată la cambie, printr-o metodă, ce exclude dezunirea ei. Prima înscriere de transmitere trebuie să se facă transversal pe ambele documente în aşa fel ca înscrierea să înceapă pe cambie şi să se termine pe alonjă. Primul gir pe alonjă se autentifică cu semnătură în locul unde s-a unit cambia cu alonja.
    Girul poate să nu desemneze persoana în favoarea căreia a fost dat şi poate să conţină doar datele şi semnătura girantului (gir în alb).
    Girantul este obligat să indice data cînd a fost scris girul.
    [Art.12 modificat prin LP160 din 07.07.16, MO306-313/16.09.16 art.647]
    Articolul 13
    Girul transmite toate drepturile care reies din trată. Dacă girul este în alb, posesorul acestuia poate:
    - să-l completeze cu propriul său nume sau cu numele altei persoane;
    - să gireze cambia din nou în alb sau în ordinul oricărei alte persoane;
    - să predea cambia unei terţe persoane, fără să completeze girul în alb şi fără s-o gireze.
    Articolul 14
    Girantul care nu este trăgător răspunde de plată, aval sau accept în modul de mediere pe care l-a acceptat.
    El poate interzice un nou gir; în acest caz el nu poartă răspundere faţă de persoanele în a căror favoare trata a fost ulterior girată.
    Articolul 15
    Deţinătorul unei trate este socotit posesor legitim dacă justifică dreptul său printr-o serie neîntreruptă de giruri, chiar dacă acestea sînt în alb.
    Girurile şterse se socot nescrise, dacă anularea lor este adeverintă de către girant. Dacă un gir în alb este urmat de un alt gir, semnatarul acestuia din urmă este socotit că a dobîndit trata prin efectul unui gir în alb.
    Posesorul legitim al cambiei care a pierdut posesiunea acesteia prin orice întîmplare (prin pierdere, furt etc.) îşi dovedeşte dreptul său asupra cambiei prin motivele arătate în alineatul precedent, prin hotărîre judecătorească ori arbitrală.
    Articolul 16
    Dacă girul cuprinde stipulaţia "pentru incaso", "ca împuternicit" sau orice altă stipulaţie care implică o însărcinare de încasare asupra cambiei, deţinătorul poate să exercite toate drepturile reieşind din trată, dar s-o gireze poate numai la ordinul girantului (girul de procură).
    Obiecţiile celor obligaţi în caz de chezăşie simplă se înainteză nu împotriva deţinătorului, ci împotriva girantului.
    Articolul 17
    Dacă girul cuprinde stiăpulaţia "valută în garanţie", "valută în gaj" sau orice altă stipulaţie care implică un gaj, posesorul îşi poate exercita toate drepturile reieşind din trată, dar girul făcut de el va avea validitate numai ca un gir cu titlu de procedură.
    Girul posterior scandenţei are aceeaşi validitate ca şi un gir anterior. Dacă girul este făcut după exercitarea protestului de neplată sau după expirarea termenului stabilit pentru exercitarea protestului, răspunderea în faţa trăgătorului o vor purta ultimul girant, debitorul şi acceptantul.
    Articolul 18
    Posesorul tratei poate prezenta trasului pînă la scandenţă trata spre acceptare. Trata prezentată spre acceptare rămîne a deţinătorului ei. Acceptantul are dreptul de a face o copie a acesteia care nu va avea drepturile unei trate. Deţinătorul este obligat să autentifice menţiunea "copia pentru cartotecă" sau o altă echivalentă.
    Articolul 10
    În orice trată trăgătorul poate stipula că ea trebuie să fie prezentă spre acceptare, fixînd sau nu un termen pentru prezentare.
    El nu poate interzice prezentarea tratei spre acceptare, dar poate stipula ca trata să fie prezentată spre acceptare nu mai devreme de termenul stabilit.
    Orice girant poate să stipuleze ca trata neacceptată să fie prezentată spre acceptare, cu fixarea sau fără fixarea termenului.
    Articolul 20
    Tratele plătibile la un anumit termen de la vedere vor fi prezentate spre acceptare în termen de un an de la data emiterii lor.
    Trăgătorul poate să reducă sau să stipuleze un termen mai mare Aceste termene pot fi reduse de giranţi.
    Articolul 21
    Acceptul se scrie pe trată. El se exprimă prin menţiunea "acceptat" sau prin orice alt echivalent şi este semnat de tras. Simpla înscriere a trasului pusă pe faţa tratei este socotită ca acceptare. Dacă trata este platibilă la un anumit termen de la vedere sau dacă ea trebuie prezentată spre acceptare (la un termen stabilit) în virtutea unor condiţii deosebite, acceptarea trebuie să fie datată cu ziua în care a fost facută, numai dacă posesorul nu va insista ca ea să fie datată cu ziua prezentării. În cazul în care data este lipsă, posesorul tratei, pentru a-şi păstra drepturile sale faţă de girant şi faţă de trăgătpr, trebuie să legalizeze această lipsă cu o acţiune de protest făcută la timp.
    Articolul 22
    Acceptarea trebuie să fie simplă şi necondiţionată, însă trasul poate s-o restrîngă la o parte din sumă. În cazul în care acceptantul nu este de acord cu suma cambiei trase, el poate să o protesteze în modul prevăzut de prezenta lege. Acceptantul răspunde potrivit menţiunii acceptului său.
    Acceptantul trebuie să accepte trata sau să comunice despre imposibilitatea de a o accepta în timp de trei zile lucrătoare din momentul prezentării tratei.
    Articolul 23
    Dacă trăgătorul a indicat în trată un loc de plată diferit de cel al domiciliului, trasului, fără să indice o terţă persoană la care plata trebuie să fie făcută, trasul poate indica o asemenea persoană odată cu acceptarea. În lipsa unei astfel de indicaţii, acceptantul se consideră obligat să plătească el însuşi la locul plăţii.
    Cînd trata este plătibilă la domiciliul trasului, acesta poate să indice în acceptare o adresă în aceeaşi localitate unde plata trebuie să fie făcută.
    Articolul 24
    Posesorul tratei poate să ceară de la debitor acceptarea bancară a acesteia. Acceptul băncii poate fi dat numai după acceptarea tratei de către debitor. Nici posesorul tratei, nici debitorul nu pot impune banca să dea acceptare.
    Prin acceptare banca trasului se obligă a plăti trata la scandenţă.
    În caz de neplată, posesorul, chiar dacă este trăgător, are împotriva acceptantului o acţiune cambială directă pentru tot ce poate fi cerut în temeiul art. 43.
    Articolul 25
    Dacă acceptarea scrisă pe trată de către tras este ştearsă de către acesta înainte de înapoierea tratei, acceptarea este socotită refuzată.
    Deoarece altceva nu poate fi dovedit, ştergerea se consideră făcută pînă la restituirea titlului.
    Dacă trasul a declarat în scris posesorului tratei sau oricărui alt semnatar despre acceptare, el este ţinut de către aceştea în limitele acestei acceptari.
    Articolul 26
    Plata unei trate poate fi gratuită prin aval pentru o parte din sumă sau pentru întrega sumă. Această garanţie poate fi dată de un terţ sau chear de un semnatar al tratei.
    Articolul 27
    Avalul se dă pe trată sau pe alonjă. El se exprimă prin cuvintele "de considerat ca aval", "ca avalist pentru..." sau prin orice alt echivalent. Avalistul indică suma avalului, numele, domiciliul (sediu), datele bancare şi persoana pentru care el se obligă. Avalul se autentifică prin semnătura avalistului.
    Dacă nu este indicată persoana pentru care este dat avalul, el se consideră dat pentru trăgător.
    [Art.27 modificat prin LP160 din 07.07.16, MO306-313/16.09.16 art.647]
    Articolul 28
    Avalistul este răspunzător la fel ca şi toate persoanele obligate prin cambie. Obligaţiunea avalistului este valabilă şi în cazul dacă obligaţiunea pe care a garantat-o s-a adeverit a fi nulă din orice motive.
    Cînd avalistul plăteşte trata, el dobîndeşte drepturile reieşind din trată faţă de acel pentru care el a garantat, precum şi faţă de acel care în termenul acestei trate sînt obligaţi celuia din urmă.
    Articolul 29
    O trată poate fi trasă:
    - la vedere;
    - la un anumit termen de la vedere;
    - la un anumit termen de la data emiterii;
    - la o zi fixă.
    Tratele cu alte scadenţe sau cu scandenţe succesive sînt nule.
    Articolul 30
    Trata la vedere este plătibilă la prezentare. În textul cambiei se face următoarea menţiune "plătiţi la vedere". Ea trebuie prezentată spre plată în termen de un an de la data emiterii.
    Trăgătorul poate să reducă acest termen sau să stipuleze un termen mai mare. Aceste termene pot fi reduse de giranţi.
    Trăgătorul poate stipula că o trată plătibilă la vedere nu poate fi prezentată spre plată înainte de scandenţă. În acest caz termenul de prezentare curge de la această dată şi se face următoarea menţiune "plătiţi la vedere nu mai devreme de... luni de la data emiterii".
    Articolul 31
    Scandenţa unei trate la un anumit termen de la vedere este determinată fie de data acceptării, fie de data protestului.
    În textul unei astfel de trate se înscrie: "plătiţi după... zile de la prezentare".
    Articolul 32
    Scandenţa unei trate trasă la una sau mai multe luni de la data emiterii sau de la vedere este socotită la data corespunzătoare din luna în care plata trebuie să fie făcută. În lipsa datei corespunzătoare în această lună scandenţa va fi ultima zi a acestei luni.
    Textul tratei trebuie să conţină menţiuni de felul: "plătiţi cambia după... luni de la emitere" sau "plătiţi după... luni de privatizare".
    Dacă trata este dată pe un termen de o lună şi jumătate sau cîteva luni şi jumătate de la emitere sau prezentare, termenul se socoate de la luna întreagă.
    Scandenţa tratei plătibile la o dată concretă este stabilită la o zi fixă.
    În acest scop pe cambie se înscrie data scandenţei.
    Dacă scandenţa este fixată la începutul, la mijlocul sau la sfîrşitul lunii, prin conţinitul acestora se subînţelege data de întîi, cincisprezece sau ultima zi a lunii.
    Menţiunea "opt zile" sau "cincisprezeze zile" nu se înţelege ca una sau două săptămîni, ci ca opt sau cincisprezece zile întregi.
    Prin menţiunea "jumătate de lună" se înţeleg cincisprezece zile.
    Articolul 33
    Posesorul unei trate plătibile la o zi fixă sau la un anumit termen de la data emiterii sau de la vedere trebuie să prezinte trata spre plată fie în ziua în care ea este plătibilă, fie în una din cele două zile lucrătoare ce urmează.
    Articolul 34
    Trasul care onorează cambia poate să ceară ca aceasta să-i fie îmînată de către posesor împreună cu dovada de plată.
    Articolul 35
    Posesorul unei trate nu poate fi obligat să primească plata înainte de scandenţă.
    Trasul care plăteşte înainte de scandenţă o face pe riscul şi răspunderea proprie.
    Acel care plăteşte la scandenţă este exonerat de obligaţiunile asupra cambiei. El este obligat să verifice succesiunea girurilor.
    Articolul 36
    Trata poate fi plătită atît în numerar, cît şi prin virament. Trasul nu poate fi impus să plătească numai printr-o metodă sau alta.
    Dacă o trată a fost emisă într-o valută străină care nu se contează la locul plăţii, suma ei poate fi plătită în moneda ţării după cursul valutar la ziua scandenţei.
    Dacă debitorul nu a plătit la scandenţă, posesorul poate cere, după considerentele sale, ca suma tratei să fie plătită în moneda ţării la cursul valutar la ziua scadenţei sau la ziua plăţii. 
    Cursul valutar se determină conform legislaţiei în vigoare a Republicii Moldova.
    Normele arătate mai sus nu se aplică în cazul în care trăgătprul a stipulat că plata va trebui efectuată într-o monedă anumită arătată în trată (clauza de plată efectivă în valută străină). Dacă suma tratei este arătată în moneda cu aceeaşi denumire şi în ţara unde a fost emisă şi în ţara plăţii, dar cu valoare diferită, se presupune că s-a avut în vedere valuta din locul plăţii.
    Prevederile prezentului articol (inclusiv în partea ce se referă la clauza de plată efectivă în valută străină) se aplică cu respectarea cerinţelor legislaţiei valutare a Republicii Moldova referitoare la efectuarea de plăţi şi transferuri pe teritoriul Republicii Moldova.
    [Art.36 modificat prin LP33 din 06.05.12, MO99-102/25.05.12 art.330]
    Articolul 37
    În cazul în care trata nu a fost prezentată spre plată la termenul arătat la art. 33, debitorul are dreptul să depună suma tratei în depozit la cerere în banca unde se deserveşte pe contul şi riscul deţinătorului.
    Dobînda asupra depozitului se preia la venitul debitorului.
    Banca este obligată să efectueze plata asupra cambiei prezentate din contul resurselor rezervate.
    Articolul 38
    Posesorul cambiei poate exercita dreptul de acţiune împotriva trăgătorului, giranţilor şi celorlaţi obligaţi:
    - la scandenţă, dacă plata nu a fost făcută sau a fost achitată numai o parte din suma cambiei:
    - înainte de scandenţă:
    a) dacă acceptul a fost refuzat total sau parţial;
    b) în cazul insolvabilităţii trasului, indiferent de faptul dacă a acceptat sau nu cambia, în caz de încetare de plăţi din partea acestuia chiar dacă acest fapt nu este constatat de o instanţă judecătorească ori de arbitraj, sau în cazul cînd urmărirea bunurilor lui a rămas fără rezultat;
    c) în cazul insolvabilităţii trăgătorului unei cambii ce nu poate fi supusă acceptului.
    Articolul 39
    Refuzul de acceptare sau de plată trebuie să fie constatat printr-un act autentic. Modele ale unor astfel de acte constituie anexele nr. 3 şi 4.
    Protestul de neacceptare trebuie făcut în termenele fixate pentru prezentare la acceptare. Dacă prima acceptare a avut loc în ultima zi a termenului, protestul poate fi făcut în următoarea zi lucrătoare.
    Protestul de neplată a unei trate platibile la o zi fixă sau la un anumit termen de la emitere sau de la vedere trebuie să fie făcut în una din cele două zile lucrătoare, ce urmează după ziua de onorare a tratei.
    În cazul unei cambii plătibile la vedere, protestul trebuie făcut în condiţiile prevăzute pentru protestul în caz de neacceptare.
    Protestul de neacceptare scuteşte de prezentare spre plată şi de protestul de neplată, intrucit în caz de admitere a protestului de neacceptare (de neplată) persoanele obligate trebuie să plătească posesorului suma tratei.
    În cazul în care trasul a încetat plăţile, indiferent de faptul dacă a acceptat sau nu trata, precum şi în cazul în care o urmărire a bunurilor acestuia nu a dat rezultat, posesorul îşi poate exercita dreptul de regres către toate persoanele obligate prin trată, numai după ce trata a fost prezentată trasului spre plată şi după ce protestul de neplată a fost făcut.
    În cazul în care trasul declarat insolvabil, indiferent dacă a acceptat sau nu trata, precum şi în cazul în care şi trăgătorul a fost declarat insolvabil asupra tratei neacceptate, pentru exercitarea înainte de termen de către posesor a dreptului de regres este nevoie de prezentarea hotărîrii declarative de insolvabilitate (constatarea falimentului), făcută în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    Articolul 40
    Posesorul cambiei trebuie să-şi avizeze girantul şi trăgătorul despre neacceptare sau desapre neplată, în decurs de patru zile lucrătoare, care urmează după ziua protestului, sau în caz de stipulare "circulaţia fără cheltuieli", după ziua prezentării. Fiecare girant trebuie în decurs de două zile lucrătoare, care urmează după ziua primirii avizului să comunice girantului său primirea avizului, indicînd numele şi domiciliul celora care au trimis avizele precendente şi aşa mai departe pînă la trăgător. Termenele arătate mai sus curg din momentul primirii avizului premărgător.
    Un astfel de aviz trebuie trimis în aceleşi termen celui care a oferit avarul.
    În cazul în care un girant nu a indicat adresa sa sau a indicat-o într-un mod ilizibil, este de-ajuns ca avizul să fie trimis girantului precedent.
    Acel care trebuie să expedieze un aviz poate s-o facă în orice formă inclusiv prin simpla înapoiere a tratei. El trebuie să dovedească că a trimis avizul în termenul prescris, se va considera că termenul a fost respectat, dacă scrisoarea ce conţine avizul a fost expediată în termenul prescris.
    Acel care nu va expedia avizul în termenul arătat mai sus nu-şi pierde dreptul de regres; el este răspunzător de paguba cauzată prin neglijenţa sa, însă mărimea reparării prejudiciului cauzat nu poate depăşi suma tratei.
    Articolul 41
    Trăgătorul, girantul sau avalistul, prin înscrierea în document a menţinerii "circulaţie fără cheltuieli" sau "fără protest" ori a unui alt echipament, pot scuti posesorul de efectuarea protestului de neacceptare sau neplată. În acest caz, cînd apare dreptul de protest, persoana care a făcut această menţinere este datoare să răscumpere de la deţinător trata în caz de prezentare a ei şi să o protesteze de sine stătător.
    Această stipulaţie nu scuteşte deţinătorul nici de prezentarea tratei spre plată în termenul fixat, nici de trimiterea avizului. Dovadă de nerespectare a termenului cade în sarcina aceluia care se referă la această circumstanţă în litigiu cu posesorul.
    În cazul în care stipulaţia a fost înscrisă de trăgător, ea produce efecte faţă de toţi semnatarii. În cazul în care stipulaţia a fost înscrisă de un girant sau un avalist ea produce efecte numai faţă de acesta.
    Dacă stipulaţia înscrisă de trăgător este neglijată şi posesorul face protestul, cheltuielile rămîn în sarcina lui.
    În cazul în care stipulaţia a fost înscrisă de un girant sau de un avalist, cheltuielile pentru protest, dacă el a fost făcut, pot fi cerute spre recuperare de la toţi semnatarii.
    Articolul 42
    Toţi cei care au emis, acceptat, girat trata sau au dat aval la ea sînt obligaţi solidar în faţa posesorului tratei.
    Posesorul are dreptul de a exercita o acţiune împotriva tuturor acestor persoane în parte, sau la toţi concomitent, fără a fi silit să respecte ordinea în care ei s-au obligat.
    Un astfel de drept îl posedă orice semnatar al tratei după ce a plătit-o.
    Acţiunea împotriva uneia din persoanele obligate nu împedică efectuarea acţiunii de regres împotriva celorlaţi, chiar dacă ei s-au obligat după răspunzătorul iniţial.
    Articolul 43
    Posesorul poate să ceară de la persoanele obligate prin trată:
    a) suma tratei neacceptate sau neplătite, împreună cu dobînda, dacă a fost stipulată;
    b) dobînda de întîrziere stabilită conform legislaţiei civile, calculată începînd cu data scadenţei;
    [Art.43 lit.b) în redacţia LP33 din 06.05.12, MO99-102/25.05.12 art.330]
    c) cheltuielile pentru protest, cheltuielile pentru trimiterea avizelor şi alte cheltuieli;
    [Art.43 lit.d) abrogată prin LP33 din 06.05.12, MO99-102/25.05.12 art.330]
    Cel care a plătit trata are dreptul de a cere de la persoanele obligate lui;
    a) suma totală plătită;
    b) dobînda asupra sumei idicate, calculată ţinînd cont de rata de bază a Băncii Naţionale, începănd cu ziua cînd ea a efectuat plata;
    [Art.43 lit.b) modificată prin LP33 din 06.05.12, MO99-102/25.05.12 art.330]
    c) cheltuielile suportate.
    Dacă acţiunea a fost făcută pînă la scandenţă, din suma cambială se reţine procentul de scoatere care este egal cu rata de bază a Băncii Naţionale.
    [Art.43 alineat modificat prin LP33 din 06.05.12, MO99-102/25.05.12 art.330]
    Articolul 44
    Orice persoană obligată împotriva căreia se face sau ar putea fi făcută o acţiune poate să ceară în scimbul plăţii predarea tratei cu protestul şi cu o dovadă de plată.
    Orice girant care a plătit trata poate să şteargă girul său şi pe ale giranţilor ce urmează, semnînd fiecare anulare.
    Articolul 45
    În cazul exercitării unui regres, după a acceptare parţială, acel care plăteşte suma pentru care trata nu a fost acceptată, poate să ceară să fie înscrisă în trata menţinerea respectivă în privinţa acestei plăţi şi să i se elibereze o recipisă.
    Articolul 46
    Orice persoană care are dreptul să facă o acţiune poate să primească plata prin intermediul unei cambii noi (contra-trată), trasă la vedere asupra uneia din persoanele responsabile pentru ea. Contra-trata cuprinde, afară de sumele prevăzute la art. 43, curtajul (brokeraj) şi toate taxele stabilite.
    Articolul 47
    După expirarea termenilor fixate:
    - pentru prezentarea tratei cu scadenţa la vedere sau la un anumit termen de vedere;
    - pentru înaintarea protestului de neacceptare sau de neplată;
    - pentru prezentarea spre plată în cazul stipulaţiei "circulaţie fără cheltuieli", prin care se înţelege interzicerea protestului tratei de neplată sau de neaccept de către trăgător, andosant sau avalist (Stipulaţia dată sau altă echivalentă scuteşte deţinătorul tratei de obligaţia de a protesta în cazurile necesare), posesorul tratei este decăzut din drepturile sale împotriva giranţilor, împotriva trăgătorului şi împotriva celorlaţi obligaţi cu excepţia acceptantului.
    În cazul în care trata nu este prezentată spre acceptare în termenul stipulat de trăgător, posesorul este decăzut din dreptul său de regres în urma neacceptării.
    Articolul 48
    În cazul în care prezentarea tratei sau înaintarea protestului în termenele prescrise este împedicate de un obstacol de neînlăturat (prevederea legală a unui stat, promulgarea unor noi acte normative, suspendarea relaţiilor diplomatice, operaţiuni de război, calamităţi etc.), aceste termene sînt prelungite.
    Posesorul tratei este dator să-şi avizeze imediat girantul despre cazul de forţă majoră şi să facă pe trată sau pe alonjă o menţiune despre acest aviz, arătînd data şi punîndu-şi semnătura.
    Dacă încetarea acţiunii forţei majore, posesorul trebuie să prezinte fără întîrziere trata spre acceptare sau plată, şi dacă va fi nevoie va face un protest.
    În celelalte cazuri se aplică art. 40.
    Dacă acţiunea forţei majore durează mai mult de treizeci de zile după scandenţă, pentru exercitarea registrului nu este nevoie nici de prezentarea tratei, nici de înaintarea protestului.
    Pentru tratele la vedere sau la un anumit termen de la vedere termenul de treizeci de zile curge din ziua cînd posesorul a avizat girantul despre forţa majoră; acest aviz poate fi trimis şi pînă la expirarea termenului de prezentare a tratei; pentru tratele la un anumit termen de la vedere, la cele treizeci de zile se adaugă termenul de prezentare arătat în trată.
    Forţa majoră nu se consideră motivele ce se referă personal la posesor sau la acela căruia acesta i-a încredinţat să prezinte trata sau să facă protest.
    Articolul 49
    Trăgătorul, girantul sau avalistul pot indica o persoană care să acepte sau să plătească la nevoie.
    Trata poate fi primită sau plătită, potrivit condiţiilor arătate mai jos, persoanei care intervine în calitate de mijlocitor pentru orice debitor obligat pe cale de regres.
    Mijlocitor poate fi un terţ, însuşi trasul ori altă persoană deja obligată prin trată cu excepţia acceptantului.
    În caz de acord, mijlocitorul trebuie să avizeze, în termen de două zile lucrătoare, despre mijlocirea sa pe acel pentru care a întervenit. În cazul nerespectării acestui termen, el recuperează prejudiciul cauzat prin negligenţa sa, cu condiţia ca suma respectării să nu depăşească suma tratei.
    Articolul 50
    Acceptarea prin mijloace poate interveni în cazul în care posesorul tratei supuse acceptării îşi poate exercita dreptul de regres pînă la scadenţă.
    Dacă într-o trată a fost arătată o persoană pentru accept, posesorul îşi poate exercita, pînă la scadenţă, dreptul de regres împotriva celui care a făcut această indicaţie şi împotriva persoanelor care au semnat după ce această indicaţie a fost făcută, numai cu condiţia că el a prezentat trata persoanei arătate şi că refuzul acestuia din urmă de a accepta a fost constatat prin protest.
    Articolul 51
    Acceptarea prijn mijloace se scrie pe trată și se semnează de mijlocitor. În ea se indică suma acceptării, numele, domiciliul şi datele bancare ale acceptantului.
    Acceptantul prin mijlocire este ţinut fără de posesorul tratei şi fără de giranţii posteriori aceluia pentru care el a intervenit în acelaşi mod ca şi acesta.
    Acceptantul prin mijlocire poate să ceară de la posesor în scimbul plăţii sumei arătate la art. 43 predarea tratei, a protestului şi, dacă va fi nevoie, a contului achitat, cu recipisa de plată.
    [Art.51 modificat prin LP160 din 07.07.16, MO306-313/16.09.16 art.647]     Articolul 52
    Plata prin mijlocire poate fi făcută ori de căte ori trăgătorul şi-ar putea exercita dreptul de regres la scadenţă sau înainte de scadenţă.
    Plata trebuie să acopere întreaga sumă pe care ar fi avut să plătească acel pentru care s-a făcut mijlocirea.
    Plata trebuie făcută cel mai tîrziu în ziua ce urmează ultima zi admisă pentru exercitarea protestului de neplată.
    Articolul 53
    Posesorul va prezenta trata tuturor persoanelor care au intervenit prin mijlocire pentru acceptare, plată şi, dacă va fi nevoie, va exercita un protest de neplată, dar nu mai tîrziu de ziua ce urmează ultima zi admisă pentru înaintarea protestului.
    Dacă posesorul nu a fost exercitat în acest termen, persoana arătată precum şi giranţii posteriori încetează de a mai fi obligaţi.
    Articolul 54
    Persoana obligată care a refuzat să plătească prin mijlocire pierde dreptul de regres împotriva persoanelor obligate pentru ea.
    Plata prin mijlocire trebuie să fie menţionată pe trată indicînd persoana care a efectuat această plată. În lipsa unei astfel de menţiuni plata se consideră făcută de trăgător.
    Trata şi protestul, dacă a fost exercitat, trebuie să fie predate celuia care a plătit prin mijlocire.
    Articolul 55
    Persoana care a plătit prin mijlocire obţine reieşnd din trată împotriva celui pentru care el a plătit şi împotriva celora obligaţi prin trată pentru ultimul. Acesta nu poate însă gira din nou trata.
    Giranţii posteriori semnatarului pentru care plata a fost făcută prin mijlocire sînt scutiţi de răspundere.
    În cazul în care mai multe persoane se oferă să plătească prin mijlocire, este acceptată propunerea aceluia care scuteşte de răspundere cel mai mare număr de persoane. Mijlocitorul care intervine intenţionat contrar acestei reguli pierde dreptul de regres împotriva acelora care ar fi fost eliberaţi de răspundere conform acestei norme.
    Articolul 56
    Trata poate fi trasă în mai multe exemplare identice.
    Aceste exemplare trebuie să fie numerotate consecutiv în însuşi textul titlului; în caz contrar, fiecare exemplar se consideră o trată distinctă.
    Oricare posesor al unei trate în care nu se arată că a fost trasă într-un singur exemplar, poate cere eliberarea mai multor exemplare pe cheltuiala sa. În acest scop, el trebuie să se adresese girantului său nemijlocit, care este dator să-i acorde sprijinul faţă de propriul lui girant ascendent pînă la trăgător. Giranţii sînt datori să reproducă girurile pe noile exemplare.
    Plata unuia din exemplare scuteşte de răspunderea asupra celorlalte exemplare. Trasul trebuie să anunţe despre plată girantul său şi persoanele obligate.
    Articolul 57
    Acel care a trimis un exemplar pentru acceptare trebuie să indice pe celelalte exemplare numele acceptantului.
    Acceptantul este obligat să predea posesorului exemplarul trimis.
    În caz de refuz, posesorul poate exercita dreptul de regres numai după constatarea prin protest că:
    - exemplarul trimis la acceptare nu i-a fost predat la cerere;
    - acceptarea sau plata nu a fost arătată pe un alt exemplar.
    Articolul 58
    Oricare posesor al unei trate are dreptul să facă o copie.
    Copia trebuie să reproducă întocmai originalul cu girurile şi toate celelalte menţiuni care figurează în trată.
    Dacă originalul, după ultimul gir făcut pînă la scoaterea copiei, conţine menţiunea "începînd de aici girul este valabil numai pe copie" sau orice altă formulă echivalentă, girul ulterior pe original este nul, iar copia este dovadă pentru drepturile reieşind din posesiunea tratei. În lipsa unei astfel de înscriei, copia nu poate fi nici acceptată, nici girată, nici avalată, nici prezentată pentru plată.
    Copia trebuie să arăte pe deţinătorul titlului original. Acesta este dator să predea originalul posesorului legitim a copiei.
    În caz de refuz, posesorul poate exercita dreptul de acţiune împotriva giranţilor sau avaliştilor numai după constatarea, prin protest, că originalul nu i-a fost predat la cerere.
    Articolul 59
    În cazul modificării textului unei trate, semnatarii posteriori modificării sînt ţinuţi în limitele textului modificat; semnatarii anteriori sînt ţinuţi în conformitate cu textul original.
    Articolul 60
    Orice acţiuni rezultînd din trata împotriva accidentului se prescriu prin trei ani, socotiţi de la data scadenţei.
    Acţiunile posesorului împotriva giranţilor şi împotriva trăgătorului se prescriu printr-un an de la data protestului exercitat la termenul stabilit sau de la data scandenţei în caz de stipulare despre circulaţie fără cheltuieli.
    Acţiunile giranţilor unul împotriva altuia împotriva trăgătorului se prescriu prin şase luni socotite din ziua în care girantul a plătit trata sau din ziua în care acţiunea de regres a fost pornită împotriva sa.
    Articolul 61
    Termenul de prescripţie se întrerupe cu o acţiune exercitată numai împotriva persoanei responsabile, iar în privinţa celorlalţi debitori cambiali termenul de prescripţie nu se întrerupe. După suspendare termenul de prescripţie reîncepe, timpul de pînă la întrerupere nu se indică în termenul nou. Dacă acţiunea este respinsă de către instanţa judecătorească sau arbitraj, termenul de prescripţie care a început pînă la acţiune continuă în mod general.
    Articolul 62
    Plata unei trate a cărei scandenţă coincide cu o zi nelucrătoare legală poate fi cerută în prima zi lucrătoare ce urmează. În acelaşi mod şi celelalte acţiuni ce se referă la trată, în special prezentarea spre accept şi protest, pot fi exercitate numai în zi lucrătoare.
    Dacă una din aceste acţiuni trebuie efectuată în decursul unui termen stabilit, ultima zi a căruia este o zi nelucrătoare legală, un astfel de termen se prelunjeşte pînă la cea mai apropiată zi lucrătoare. Zilele nelucrătoare care cad în decursul termenului intră în calculultermenului.
    În termenele stabilite nu este inclusă ziua de la care începe socotirea termenului tratei (data emiterii).
    Nu sînt admise zile de graţie, nici legale, nici în baza deciziei judecătoreşiti sau arbitrale.
    Articolul 63
    Cambia simpă cuprinde:
    a) denumirea cambiei trecută în însuşi textul titlului şi exprimată în limba, în care acest titlu este întocmit;
    b) promisiunea simplă şi necondiţionată de a plăti o sumă determinată;
    c) scadenţa;
    d) locul plăţii;
    e) numele acelui căruia sau la ordinul căruia plata trebuie făcută, cu indicarea domiciliului (sediului) şi datelor bancare;
    f) data şi locul emiterii;
    g) semnăturile şefului şi contabilului-şef ai trăgătorului-persoană juridică. Trăgătorul-persoană fizică indică numele său, domiciliul şi confirmă cambia prin semnătura legalizată de notar.
    [Art.63 lit.g) modificată prin LP160 din 07.07.16, MO306-313/16.09.16 art.647]
    Articolul 64
    Titlul în care lipseşte una din condiţiile articolului precedent nu este considerat cambie simplă, cu excepţia cazurilor arătate în alineatele ce urmează:
    - cambia simplă a cărei scadenţă nu este arătată este socotită platibilă la vedere;
    - în lipsa unei menţiuni speciale, locul emiterii cambiei este considerat loc de plată şi în acelaşi timp locul domiciliului trăgătorului;
    - cambia simplă nu indică locul unde a fost emisă se socoate semnată în locul arătat lîngă numele trăgătorului.
    Articolul 65
    Cambiei simple i se aplică dispoziţiile referitoare la trată privind:
    - girul (art. 11 - 17);
    - scadenţa (art. 29 - 32);
    - plata (art. 33 - 37);
    - acţiunea în caz de neaccept sau neplată (art. 38 - 44, 46 - 48);
    - plata prin mijlocire (art. 49, 52 - 55);
    - copiile (art. 58);
    - modificările (art. 59);
    - prescripţiile (art. 60, 61);
    - calcularea termenelor (art. 62).
cambiei simple i se aplică de asemenea dispoziţiile referitoare la trata supusă plăţii la un terţ sau în alt loc diferit de domiciliul trasului (art. 6 şi 23), condiţiile despre dobîndă (art. 7), divergenţa în arătarea sumei supuse plăţii (art. 8), consecinţele depunerii oricărei semnături în condiţiile articolului 8, consecinţele semnăturii persoanei ce acţionează fără înputernicire sau cu depăşirea împutrnicirilor sale (art. 9) şi blancheta tratei (art. 10).
    În acelaşi mod cambiei simple i se aplică şi dispoziţiile cu privire la aval (art. 26 - 28); în cazul prevăzut ultimul alineat din art. 27, dacă în aval nu s-a indicat pentru cine el a fost dat, el se socoate dat pentru trăgătorul cambiei simple.
    Articolul 66
    Trăgătorul cambiei simple este obligat la fel ca şi acceptantul tratei.
    Cambiile simple plătibile la un anumit termen de la vedere trebuie prezentate trăgătorului pentru însemnare în termenele arătate la art. 20. Termenul de la vedere curge din ziua însemnării, pusă de trăgător pe cambie.
    Refuzul trăgătorului de a face o înscriere datată se constată prin protest (art. 21). Termenul de la vedere curge din ziua exercitării protestului.
    Articolul 67
    Cambiile de trezorerie şi bancare sînt cambii simple. Astfel de cambii au caractere monetare şi servesc pentru atragerea pe un termen scurt a mijloacelor băneşti, temporar libere, ale persoanelor fizice şi juridice. Aceste cambii se emit, de regulă, pe un termen de pînă la un an.
    Articolul 68
    Trăgător al cambiilor de trezorerie este Guvernul în persoana Ministerului Finanţelor.
    Trăgător al cambiilor bancare este Banca Naţională, precum şi băncile comerciale.
    Articolul 69
    Semn cambial al acestor cambii se consideră menţiunea "cambie de trezorie" sau "cambie bancară"; celelalte date ale acestor cambii trebuie să corespundă condiţiilor art. 63, cu excepţia lit, e).
    Cambiile de trezorie şi bancare sînt titluti asupra cărora nu se extinde regulamentul privind acceptul şi avalul; scadenţa se stabileşte protrivit art. 29 - 32. Plata acestor cambii se efectuează în condiţiile art. 33 - 37.
    Posesorii cambiilor de trezorerie şi bancare nu au dreptul de regres ei posedă numai dreptul de protest de neplată împotriva trăgătorului cu încasarea sumelor arătate la art. 43.
    Pentru cambiile de trezorerie şi bancare se aplică dispoziţiile art. 48 privind obstacolele de neînlăturat şi cele ale art. 61 şi 62.
    Articolul 70
    Pentru plata cheltuielilor economice curente Ministerul Finanţelor şi băncile pot să emită cambii comerciale asupra cărora se aplică dispoziţiile titlului III.
    Articolul 71
    Posesorul poate să se adresese la orice bancă comercială pentru scoaterea sau gajarea cambiilor. Scontarea cambiilor se efectuează la rata scontului stabilită de banca comercială.
    Scoaterea cambiei înseamnă cumpărarea cambiilor de către bănci pînă la scadenţa ei.
    Gajarea cambiei înseamnă acordarea de către bancă a unui credit sub garanţia cambiei.
    Cambiile protestate nu sînt acceptate pentru scoatere şi gajare.
    [Art.71 modificat prin LP33 din 06.05.12, MO99-102/25.05.12 art.330]
    Articolul 72
    Scoţînd cambia, dreptul de proprietate asupra ei trece la bancă, această dobăndind toate drepturile reieşind din posesiunea cambiei, inclusiv la regres în ordinea de răspundere solidară. Cambia scontată se întocmeşte în modul stipulat anterior.
    La perfectarea tranzacţiilor, banca este obligată să ceară de la posesor documentele ce confirmă caracterul de marfă al cambiei (scrisoarea de trăsură, ordinul de încasare sau alte documente ce dovedesc prezenţa la debitorul cambiei a bunurilor materiale şi marfare). Banca mai poate cere posesorului acceptarea cambiei de către banca debitorului acestuia sau avalarea ei.
    Articolul 73
    La gajarea cambiei dreptul de proprietate asupra ei îl are deţinătorul acesteia. Gajarea cambiei se face prin încheierea unui acord între deţinători şi banca comercială. În acord se indică: suma cambiilor gajate la preţul lor nominal, numărul cambiilor, mărimea creditului acordat, termenul de restituire a creditului acordat, mărimea creditului rambursabil. În acord se stipulează modul de dobîndire de către bancă a dreptului de proprietate asupra cambiilor gajate, în caz de încălcare deplină sau parţială a clauzelor acordului din partea posesorului cambiei.
    La perfectarea gajului cambiei, banca are dreptul să ceară de la posesor avalarea deplină sau parţială a cambiilor de către banca care-l deserveşte.
    Pentru perfectarea gajului cambiei, posesorul cambiei prezintă instituţiei bancare documentele ce conformă caracterul de marfă al cambiei.
    La încheierea acordului cambiile se predau băncii pentru păstrare care face pe cambie o menţiune despre gaj.
    În caz de dobîndire de către bancă a dreptului de prorietate asupra cambiilor gajate, această constatare se înscrie corespunzător pe cambii, în modul stipulat anterior. Cînd intervine dreptul de proprietate, banca dobăndeşte toate drepturile reieşind din posesiunea cambiei. Dobîndirea dreptului de prorietate nu impune băncilor obligaţii de propritate în afară de cele care au fost stipulate în acordul despre gaj.
    Articolul 74
    Banca Naţională este în drept de a primi în gaj şi a sconta acele cambii ai căror deţinători sînt băncile comeciale. Cambiile propuse spre scoatere Băncii Naţionale, vor fi acceptate în mod obligatoriu de către banca debitorului cambiei. La scoaterea cambiei de către Banca Naţională acesteia îi revin toate drepturile reieşind din posesiunea cambiei.
    Articolul 75
    Băncile hotărăsc de sine stătător în fiecare caz aparte chestiunea privind posibilitate scontării sau gajării cambiiilor.
    Articolul 76
    Falsificarea cambiilor se pedepseşte de lege.
    Articolul 77
    Prevederile prezentei legi care vin în contradicţie cu regulile stabilite în Acordul dintre Republica Moldova şi Societatea pe Acţiuni "Gazprom" din Federaţia Rusă privind reglementarea datoriei Republicii Moldova pentru gazele naturale livrate în anul 1996 şi în Acordul dintre Republica Moldova şi Societatea pe Acţiuni "Gazprom" din Federaţia Rusă privind reglementarea datoriei Republicii Moldova pentru gazele naturale livrate în anul 1997 nu se aplică.
    [Art.77 introdus prin LP890-XIV din 23.03.00, MO39/13.04.00 art.290]

    PREŞEDINTELE
    REPUBLICII MOLDOVA                                 MIRCEA SNEGUR

    Chişinău, 22 iunie 1993
    Nr.1527-XII.

    "____" ___________________________ 199 ____
    ____________________________________________________________________
      (numele acceptantului, domiciliul (sediul), datele bancare
    ____________________________________________________________________
    Accept în sumă de ______________________________________________________
    Semnătura acceptantului __________________________________________________
    L.Ş.

    Să se considere aval în favoarea ___________________________________________
    ____________________________________________________________________
    Suma avalului _________________________________________________________
    ____________________________________________________________________
                                           (numele, domiciliul (sediul), datele bancare ale avalistului)
    ____________________________________________
    Semnătura avalistului ______________________
    L.Ş. "____" ________________________199 ____

    Model de trată
    ________________________________
    ________________________________
    CAMBIE în sumă de ________________________________
    ________________________________________________
    _____________________________________
      (locul şi data emiterii)

    Trăgătorul
    ___________________________________________________________________
                                       (numele, domiciliul (sediul), datele bancare)
    ___________________________________________________________________
    Rog _______________________________________________________________
                     (numele, domiciliul (sediul), datele bancare ale acelui care
    ___________________________________________________________________.
                    trebuie să plătească)
    să plătească această trată în sumă de _________________________
                                                                  (suma în litere)
    ___________________________________________________________________
    nemijlocit ___________________________________________________________
                                      (numele, domiciliul (sediul), datele bancare ale
    ___________________________________________________________________
    destinatarului sau la ordinul acestuia oricărei alte persoane.
    Scandenţa ___________________________________________________________
                               (de vedere, la un anumit termen de la vedere sau de emitere, la o zi fixă)
    Locul plăţii ___________________________________________________________
                                           (localitatea)
    Semnăturile Semnătura
    trăgătorului: trăgătorului
    Şeful ___________________ L.Ş.
    Contabil-şef ____________


    __________________________________________________________________
    __________________________________________________________________
    Suma avalului _______________________________________________________
    __________________________________________________________________
    __________________________________________________________________
                           (numele, domiciliului (sediul),
    __________________________________________________________________
                           datele bancare ale avalistului)
    __________________________________________________________________
    __________________________________________________________________
    Semnătura avalistului _______________________
    L.Ş.

    " ____ " ____________________ 199 ____
    Model de bilet la ordin
    _______________________________
    _______________________________
    CAMBIE în sumă de _______________________________
    _______________________________
    ____________________________________
                           (locul şi data emiterii)
    Trăgătorul ___________________________________________________________
                                       (numele, domiciliul (sediul), datele bancare)
    ___________________________________________________________________
    se obligă să plătească această cambie în sumă de ______________________________
                                                                                           (suma cu litere)
    ___________________________________________________________________
    nemijlocit ___________________________________________________________
                         (numele, domiciliul (sediul), datele bancare ale destinatarului)
    ___________________________________________________________________
                            sau la ordinul acestuia oricărei alte persoane.
    Scandenţa __________________________________________________________.
                          (la vedere, la un anumit termen de la vedere sau de la emitere, la o zi fixă)
    Locul plăţii _____________________________________
                              (localitatea)

    Semnăturile Semnătura
    trăgătorului: trăgătorului
    Şeful ______________________ L.Ş.
    Contabilul-şef _____________

    Chişinău "___"____________199_
    Subsemnatul ________________________ , notar de stat la _____________________
                       (denumirea biroului notarial de stat)
    ______________________ la cererea ____________________________deţinător legal
               (numele posesorului)
    al cambiei nr. __________, eliberată de ____________________________________ la
                                                                                  (numele trăgătorului)
    "____"___________ 199 __ _____________________ în sumă de _____________
                    (locul emiterii)
    cu scadenţa _______________________________, care mi-a încredinţat această cambie
    pentru executarea protestului de neacceptare la "___"_______199_ am
    prezentat ___________________________________ trasului cambiei o cerinţă de accept.
                               (numele trasului)
    În legătură cu neacceptarea cambiei, în temeiul Legii cambiei din 22 iunie 1993, protestez
    cambia dată în neacceptare.
    Trecut în registru sub nr. __________________
    Taxa de stat încasată _____________________
    Notarul de stat __________________________
                                                  (semnătura)
    L.Ş.

    Chişinău "____"___________ 199 __
    Subsemnatul _______________ , notar de stat la
    ___________________________________________________________________
                             (denumirea notarial de stat)
    biroului la cererea nr.____________ eliberat de ______________________________
                                                                                         (numele trăgătorului)
    _______________ la "__"_________199__ _________________ în sumă de _____
                            (locul emiterii)
    cu scandenţă ______________________ acceptată de ____________________, care
                              (numele
    mi-a încredinţat la "___" ____________ 199 __ această cambie pentru
    exercitarea protestului de neplată, a înaintat __________________________________
                                                                                 (numele acceptantului,
    ___________________________________________________________________
             avalistului, trăgătorului, debitorului, andosantului)
    o cerere de plată la "___" ________ 199 __, dar nu a primit plata.
    Refuzul a fost motivat prin următoarele: __________________________
    ___________________________________________________________________
    În temeiul celor expuse şi al Legii cambiei din 22 iunie 1993 protestez cambia sus-numită
    de neplată împotriva acceptantului (trasantului).
    Trecut în registru sub nr. _________________________
    Taxa de stat încasată ___________________________
    Notarul de stat ________________________________
                                                       (semnătura)
                 L.Ş. _.