LPC114/2014
ID intern unic:  354811
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 114
din  03.07.2014
cu privire la Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală
Publicat : 26.09.2014 în Monitorul Oficial Nr. 282-289     art Nr : 600
    Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
    Articolul 1. Obiectul reglementării
    Prezenta lege stabileşte cadrul legal, statutul juridic, principiile şi direcţiile de activitate, funcţiile, atribuţiile, drepturile şi obligaţiile Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, organizarea activităţii în cadrul acesteia, finanţarea şi activitatea economico-financiară a acesteia, precum şi activităţile sale de bază în domeniul proprietăţii intelectuale.
    Articolul 2. Reglementarea de către stat a domeniului
                        proprietăţii intelectuale
    (1) Statul garantează dreptul cetăţenilor la proprietate intelectuală, libertatea creaţiei artistice şi ştiinţifice, precum şi apărarea, în baza legii, a intereselor lor economice şi personale ce apar în legătură cu practicarea diverselor genuri de creaţii intelectuale.
    (2) Pe teritoriul Republicii Moldova, protecţia juridică a proprietăţii intelectuale se asigură de către oficiul naţional de proprietate intelectuală, în conformitate cu legislaţia în domeniul proprietăţii intelectuale şi cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.  
    Articolul 3. Proprietatea intelectuală
    (1) Proprietatea intelectuală este proprietate privată, care aparţine persoanelor fizice sau juridice cu drept de posesiune, folosinţă şi dispoziţie.
    (2) Proprietatea intelectuală cuprinde obiectele ce rezultă din activitatea intelectuală în domeniile industrial, economic, comercial, ştiinţific, informaţional, literar şi/sau artistic, precum şi în alte domenii.
    (3) Proprietatea intelectuală se constituie din următoarele componente:
    a) proprietatea industrială;
    b) dreptul de autor şi drepturile conexe.
    Articolul 4. Obiectele de proprietate intelectuală
    (1) Se consideră obiect de proprietate intelectuală orice rezultat al activităţii intelectuale, confirmat şi protejat prin drepturile corespunzătoare privind utilizarea acestuia.
    (2) Obiectele de proprietate intelectuală se divizează în două categorii:
    a) obiecte de proprietate industrială (invenţii, soiuri de plante, topografii de circuite integrate, mărci, desene şi modele industriale, indicaţii geografice, denumiri de origine şi specialităţi tradiţionale garantate);
    b) obiecte ale dreptului de autor (opere literare, artistice şi ştiinţifice) şi ale drepturilor conexe (interpretări, fonograme, videograme şi emisiuni ale organizaţiilor de difuziune).
    (3) De domeniul proprietăţii intelectuale ţin şi alte bunuri ce dispun de un sistem de reglementare separat, cum ar fi:
    a) secretul comercial (know-how);
    b) numele comercial.
    (4) În cazul obiectelor de proprietate industrială, dreptul asupra acestora apare în urma înregistrării obiectului, a acordării titlului de protecţie de către oficiul naţional de proprietate intelectuală sau în alte condiţii prevăzute de legislaţia naţională, precum şi în baza tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte. În cazul obiectelor dreptului de autor şi ale drepturilor conexe, înregistrarea nu este o condiţie obligatorie pentru apariţia şi exercitarea drepturilor respective, aceste obiecte fiind protejate din momentul creării lor.
    Articolul 5. Oficiul naţional de proprietate
                        intelectuală
    (1) Oficiul naţional de proprietate intelectuală este Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (denumită în continuare AGEPI), care îşi exercită funcţiile şi atribuţiile stabilite de prezenta lege şi de alte acte normative, asigură implementarea strategiilor de dezvoltare a domeniului proprietăţii intelectuale şi monitorizează respectarea legislaţiei în acest domeniu. 
    (2) AGEPI activează în calitate de oficiu receptor al cererilor de acordare a protecţiei pentru obiectele de proprietate intelectuală în străinătate, conform tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.
    (3) AGEPI este independentă în adoptarea hotărîrilor privind protecţia juridică a obiectelor de proprietate intelectuală. Aceste hotărîri pot fi atacate la Comisia de contestaţii a AGEPI, în Arbitrajul specializat sau în instanţa de judecată. 
    (4) AGEPI asigură protecţia proprietăţii intelectuale şi desfăşoară activităţi ce includ, drept componente de bază, examinarea cererilor din domeniul proprietăţii intelectuale şi acordarea titlurilor de protecţie conform legislaţiei naţionale în domeniu, activităţi de soluţionare extrajudiciară a litigiilor, de mediere şi arbitraj specializat în domeniul proprietăţii intelectuale, de informare şi documentare, de promovare şi diseminare a informaţiei, editorial-poligrafice, de instruire şi pregătire a specialiştilor în domeniul proprietăţii intelectuale.
    (5) AGEPI îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu Constituţia Republicii Moldova, prezenta lege, legile speciale din domeniu şi alte acte legislative, decretele Preşedintelui Republicii Moldova, hotărîrile şi ordonanţele Guvernului, tratatele internaţionale în domeniul proprietăţii intelectuale la care Republica Moldova este parte.
Capitolul II
STATUTUL JURIDIC, ATRIBUŢIILE,
DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE AGEPI
    Articolul 6. Statutul juridic
    (1) AGEPI este o instituţie publică aflată în subordinea Guvernului, responsabilă de promovarea şi realizarea activităţilor în domeniul protecţiei juridice a proprietăţii intelectuale privind drepturile de proprietate industrială, dreptul de autor şi drepturile conexe.
    (2) AGEPI are statut de persoană juridică cu sediul în municipiul Chişinău,  cu o denumire oficială şi o denumire prescurtată în limba de stat şi o ştampilă cu Stema de Stat a Republicii Moldova.
    (3) AGEPI dispune de buget autonom, conturi bancare (inclusiv în valută străină) şi formulare cu antet, în condiţiile legii,  şi îşi desfăşoară activitatea pe baza principiilor de autogestiune şi autofinanţare.
    (4) AGEPI reprezintă Republica Moldova în Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale, în alte organizaţii internaţionale, regionale şi interstatale pentru protecţia proprietăţii intelectuale, întreţine şi dezvoltă relaţii de colaborare cu acestea, precum şi cu instituţiile de profil ale altor state.
    Articolul 7. Funcţiile şi atribuţiile AGEPI
    (1) AGEPI exercită următoarele funcţii:
    a) planifică din punct de vedere strategic şi implementează obiectivele de dezvoltare a sistemului naţional de proprietate intelectuală; 
    b) organizează şi gestionează funcţionarea sistemului naţional de proprietate intelectuală în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova şi cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte;
    c) asigură promovarea propunerilor referitoare la cadrul normativ privind protecţia proprietăţii intelectuale şi perfecţionarea legislaţiei naţionale în domeniu, avizează proiecte de acte normative elaborate de alte autorităţi publice;
    d) prestează servicii aferente domeniului proprietăţii intelectuale, în conformitate cu legislaţia.
    (2) AGEPI are următoarele atribuţii:
    a) recepţionează şi examinează cererile pentru acordarea protecţiei, acordă şi eliberează, în numele statului, titluri de protecţie pentru obiectele de proprietate intelectuală, conform legislaţiei în domeniul proprietăţii intelectuale;
    b)  gestionează şi depozitează registrele naţionale ale cererilor depuse şi registrele naţionale ale titlurilor de protecţie acordate pentru invenţii, soiuri de plante, topografii de circuite integrate, mărci, desene şi modele industriale, registrele naţionale ale indicaţiilor geografice protejate, denumirilor de origine protejate şi specialităţilor tradiţionale garantate, registrul de stat al obiectelor protejate de dreptul de autor şi drepturile conexe, registrele naţionale ale contractelor de licenţă, de cesiune, de gaj şi de franchising referitoare la obiectele de proprietate industrială, registrul de stat al titularilor marcajelor de control, registrele naţionale ale mandatarilor autorizaţi şi evaluatorilor în domeniul proprietăţii intelectuale;
    c) administrează, stochează şi dezvoltă bazele de date în domeniul proprietăţii intelectuale în conformitate cu legislaţia;
    d) elaborează, coordonează şi execută programe şi acorduri de colaborare cu alte ţări şi/sau organizaţii internaţionale în domeniul său de activitate;
    e) elaborează şi implementează programe de formare continuă şi de perfecţionare a specialiştilor în domeniul proprietăţii intelectuale;
    f) organizează cursuri de pregătire şi de perfecţionare a consilierilor, a mandatarilor autorizaţi şi a evaluatorilor în domeniul proprietăţii intelectuale şi eliberează certificate de calificare profesională;
    g) desfăşoară activităţi editoriale în limita funcţiilor atribuite, editează şi publică Buletinul Oficial de Proprietate Intelectuală şi alte publicaţii destinate promovării domeniului proprietăţii intelectuale;
    h) elaborează şi aprobă regulamente şi instrucţiuni, formulare-tip şi alte acte de procedură necesare executării prevederilor legislaţiei în domeniul proprietăţii intelectuale;
    i) monitorizează activitatea Comisiei de contestaţii, Comisiei de mediere şi a Arbitrajului specializat în domeniul proprietăţii intelectuale;
    j) organizează şi participă la expoziţii, simpozioane, conferinţe, concursuri, seminare şi la alte activităţi naţionale sau internaţionale în domeniul proprietăţii intelectuale;
    k) acordă, la solicitare, servicii şi consultanţă în domeniul proprietăţii intelectuale;
    l) înregistrează contractele de cesiune, de licenţă, de gaj şi de franchising ale drepturilor privind obiectele de proprietate industrială;
    m) publică datele privind cererile din domeniul proprietăţii intelectuale şi titlurile de protecţie;
    n) asigură evidenţa, stocarea şi completarea colecţiei de documente şi publicaţii de specialitate din domeniul proprietăţii intelectuale;
    o) efectuează, la cerere şi contra plată, cercetări documentare în domeniul proprietăţii industriale;
    p) recepţionează şi examinează cererile şi actele necesare pentru înregistrarea solicitanţilor în Registrul de stat al titularilor marcajelor de control;
    q) eliberează marcaje de control pentru titularii drepturilor asupra exemplarelor unor opere sau fonograme înregistraţi la AGEPI;
    r) efectuează, la cererea organelor competente, examinarea exemplarelor unor opere sau fonograme şi întocmeşte rapoarte de constatare tehnico-ştiinţifică şi de expertiză;
    s) avizează, monitorizează şi supraveghează activitatea organizaţiilor de gestiune colectivă a dreptului de autor şi/sau a drepturilor conexe.
    Articolul 8. Drepturile AGEPI
    Pentru realizarea funcţiilor şi atribuţiilor sale, AGEPI are următoarele drepturi:
    a) să încheie contracte conform funcţiilor şi atribuţiilor sale, inclusiv contracte de prestări servicii, precum şi alte acte juridice conform legislaţiei în vigoare;
    b) să stabilească sistemul de retribuire şi stimulare a muncii conform legislaţiei în vigoare;
    c) să asigure pregătirea, reciclarea şi perfecţionarea cadrelor naţionale în domeniul proprietăţii intelectuale;
    d) să desfăşoare activităţi editoriale în limita funcţiilor atribuite, să încheie şi să execute contracte de editare conform legislaţiei privind activitatea editorială;
    e) să sprijine brevetarea în străinătate a invenţiilor create în Republica Moldova conform procedurii aprobate de Guvern;
     f) să acorde donaţii în scopuri filantropice sau de sponsorizare conform legislaţiei în vigoare.
    Articolul 9. Obligaţiile AGEPI
    AGEPI are următoarele obligaţii:
    a) să activeze în strictă conformitate cu Constituţia Republicii Moldova, cu prezenta lege şi cu alte acte normative;
    b) să asigure protecţia şi stocarea informaţiilor confidenţiale şi a altor informaţii ce au devenit cunoscute în exerciţiul atribuţiilor angajaţilor săi. Aceste informaţii pot fi prezentate unor autorităţi în condiţiile legii;
    c) să acorde sprijinul necesar, în limita competenţelor atribuite prin lege, organelor împuternicite cu identificarea şi combaterea contravenţiilor şi a infracţiunilor comise în materia drepturilor de proprietate intelectuală;
    d) să creeze angajaţilor săi condiţii corespunzătoare de muncă, să asigure securitatea muncii şi securitatea antiincendiară, să respecte normele sanitare şi de protecţie a mediului ambiant;
    e) să-şi achite la timp impozitele şi alte plăţi, inclusiv către Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale, în modul şi mărimile stabilite de legislaţie.
    Articolul 10. Colaborarea cu alte autorităţi, instituţii
                         şi organizaţii
    (1) În vederea realizării obiectivelor de dezvoltare a sistemului naţional de proprietate intelectuală este instituită Comisia naţională pentru proprietatea intelectuală, în calitate de organ consultativ pe lîngă Guvern, care are drept scop coordonarea activităţii şi asigurarea interacţiunii ministerelor şi a altor autorităţi administrative centrale, precum şi a titularilor dreptului de proprietate intelectuală  în activitatea de dezvoltare şi consolidare a sistemului naţional de proprietate intelectuală  şi în lupta cu contrafacerea şi pirateria în Republica Moldova. La fel, AGEPI colaborează cu autorităţile publice centrale şi locale, cu alte instituţii şi organizaţii, cu societatea civilă şi cu organizaţiile internaţionale.
    (2) Modul de interacţiune şi colaborare se stabileşte în temeiul acordurilor încheiate cu autorităţile, instituţiile şi organizaţiile menţionate la alin. (1), în temeiul tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, precum şi al actelor normative din domeniu.
    (3) În cadrul AGEPI pot fi create comisii şi grupuri de lucru care sînt convocate pentru examinarea şi soluţionarea unor probleme specifice. În  lucrările comisiilor şi ale grupurilor de lucru pot fi implicaţi specialişti şi experţi din diverse domenii din cadrul altor instituţii/organizaţii.
Capitolul III
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
ŞI ADMINISTRAREA AGEPI
    Articolul 11. Structura organizatorică
    (1) Structura AGEPI se aprobă de Guvern.
    (2) AGEPI are dreptul să modifice statele de personal şi structura internă a subdiviziunilor sale în limita structurii menţionate la alin. (1) şi a  fondului de salarii aprobat.
    Articolul 12. Administrarea AGEPI
    (1) AGEPI este administrată de către un director general, numit şi eliberat din funcţie de Guvern, la propunerea prim-ministrului. 
    (2) Directorul general are doi adjuncţi, numiţi şi eliberaţi din funcţie de Guvern, la propunerea directorului general.
    (3) În cazul absenţei temporare a directorului general, funcţiile acestuia le îndeplineşte unul dintre directorii generali adjuncţi, desemnat prin ordinul directorului general, fără o remunerare suplimentară.
    (4) Dreptul de primă semnătură pe toate actele oficiale ale AGEPI îl are directorul general. În lipsa directorului general, dreptul de semnătură revine unuia dintre directorii generali adjuncţi, desemnat de directorul general.
    (5) Semnăturile pe actele oficiale ale AGEPI sînt aplicate în conformitate cu legislaţia, în formă scrisă sau în formă electronică.
    Articolul 13. Atribuţiile directorului general al AGEPI
    Directorul general al AGEPI are următoarele atribuţii:
    a) organizează şi asigură activitatea AGEPI şi este responsabil de buna ei desfăşurare;
    b) acţionează fără procură în numele AGEPI, o reprezintă în raporturile cu Parlamentul, Guvernul, ministerele, alte autorităţi administrative centrale, alte autorităţi publice, instituţii şi organizaţii internaţionale, precum şi în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice atît în Republica Moldova, cît şi în străinătate;
    c) acordă împuterniciri de reprezentare directorilor generali adjuncţi şi altor angajaţi ai AGEPI;
    d) exercită calitatea de reprezentant plenipotenţiar al Republicii Moldova în structurile internaţionale din domeniul proprietăţii intelectuale, conform legislaţiei;
    e) dispune de bunurile AGEPI în conformitate cu prezenta lege şi cu alte acte normative;
    f) emite ordine şi dispoziţii;
    g) încheie în numele AGEPI tranzacţii, acorduri, contracte, alte acte juridice atît în Republica Moldova, cît şi în străinătate, în conformitate cu legislaţia;
    h) numeşte şi eliberează din funcţii personalul AGEPI, stimulează şi aplică sancţiuni disciplinare angajaţilor, conform legislaţiei;
    i) delimitează şi stabileşte atribuţiile şi responsabilitatea directorilor generali adjuncţi şi ale conducătorilor de subdiviziuni, aprobă atribuţiile de serviciu ale angajaţilor şi regulamentele de funcţionare a subdiviziunilor AGEPI;
    j) aprobă statele de personal şi modifică structura internă a subdiviziunilor AGEPI;
    k) supraveghează activitatea tuturor subdiviziunilor din cadrul AGEPI;
    l) exercită alte atribuţii în conformitate cu legislaţia.
Capitolul IV
DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE ANGAJATULUI
AGEPI. INCOMPATIBILITĂŢI

    Articolul 14. Drepturile angajatului AGEPI
    Angajatul AGEPI are următoarele drepturi:
    a) să ia cunoştinţă de documentele care stabilesc drepturile şi obligaţiile sale, să primească, în modul stabilit, informaţiile şi materialele necesare îndeplinirii obligaţiilor sale;
    b) să beneficieze de stabilitate în funcţia deţinută şi să fie promovat într-o funcţie superioară;
    c) să cumuleze atribuţiile funcţiei sale cu cele ale funcţiei temporar vacante, conform prevederilor legislaţiei;
    d) să beneficieze de condiţii adecvate de muncă şi igienă, de natură să-i protejeze sănătatea şi integritatea fizică şi psihică;
    e) să fie informat cu privire la toate deciziile care îl vizează în mod direct;
    f) să beneficieze de asigurare socială, medicală şi de alte tipuri de asigurări prevăzute de legislaţie;
    g) să întemeieze organizaţii sindicale şi să adere la ele;
    h) alte drepturi conform legislaţiei.
    Articolul 15. Obligaţiile şi răspunderea
                          angajatului AGEPI
    (1) Angajatul AGEPI are următoarele obligaţii:
    a) să-şi îndeplinească în mod conştiincios atribuţiile de serviciu stabilite în contractul individual de muncă, în fişa de post, în regulamentul de funcţionare al subdiviziunii şi în contractul colectiv de muncă;
    b) să aibă un comportament corect şi demn în cadrul relaţiilor de serviciu şi să se abţină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii AGEPI;
    c) să declare orice conflict de interese, al său ori al persoanelor apropiate, legat de exercitarea atribuţiilor funcţiei deţinute şi de interesele personale, care ar putea influenţa necorespunzător îndeplinirea obiectivă, independentă şi imparţială a obligaţiilor şi responsabilităţilor ce-i revin potrivit legii;
    d) să nu utilizeze abuziv informaţia la care are acces în scopul obţinerii, directe sau indirecte, a oricărui drept asupra obiectelor de proprietate intelectuală sau a oricăror drepturi decurgînd din titlurile de protecţie eliberate sau care urmează a fi eliberate de către AGEPI;
    e) să păstreze secretul de stat şi confidenţialitatea în legătură cu faptele, informaţiile sau documentele de care ia cunoştinţă în exerciţiul funcţiei, inclusiv informaţiile ce se conţin în cererile depuse privind domeniul proprietăţii intelectuale, pînă la data publicării lor. Angajatul AGEPI semnează un acord de confidenţialitate, valabil atît pe perioada contractului său individual de muncă, cît şi pe parcursul următorilor 3 ani după eliberarea sa din serviciu;
    f) să cunoască şi să respecte regulile de securitate şi protecţie a muncii.
    (2) Pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor prevăzute la alin. (1), angajatul AGEPI poartă răspundere conform legislaţiei. 
    Articolul 16. Incompatibilităţi
    Angajatul AGEPI nu poate:
    a) desfăşura activitatea de evaluator al obiectelor de proprietate intelectuală;
    b) desfăşura activitatea de mandatar autorizat în proprietatea intelectuală;
    c) desfăşura activitatea de avocat;
    d) acorda servicii incompatibile cu funcţiile şi atribuţiile sale.
Capitolul V
FINANŢAREA ŞI ACTIVITATEA
ECONOMICO-FINANCIARĂ A AGEPI
    Articolul 17. Finanţarea şi  asigurarea tehnico-
                          materială a AGEPI
    (1) AGEPI îşi desfăşoară activitatea pe baza principiilor autogestiunii şi autofinanţării.
    (2) Remunerarea personalului AGEPI se efectuează în conformitate cu Codul muncii, Legea salarizării, contractul colectiv de muncă şi Regulamentul cu privire la retribuirea muncii angajatului AGEPI, aprobat de directorul general.
    (3) Activele AGEPI se formează din:
    a) contribuţiile fondatorului;
    b) încasări din prestarea de servicii;
    c) alte surse legale (inclusiv donaţii şi sponsorizări).
    (4) Nomenclatorul serviciilor pentru care se percep tarifele şi cuantumul acestora se stabilesc de Guvern. Cuantumul tarifelor este stabilit în euro (moneda unică europeană). Solicitanţii naţionali achită tarifele în lei moldoveneşti, conform cursului oficial stabilit de Banca Naţională a Moldovei în raport cu euro  la data plăţii. 
    (5) Asigurarea tehnico-materială a AGEPI se efectuează din mijloacele financiare proprii ale AGEPI.
    Articolul 18. Activitatea economico-financiară
                         şi patrimoniul AGEPI
    (1) AGEPI îşi elaborează bugetul şi programul de activitate, stabileşte direcţiile şi perspectivele sale de dezvoltare în conformitate cu obiectivele strategice de dezvoltare ale sistemului naţional de proprietate intelectuală.
    (2) Bugetul AGEPI este aprobat de către un organ colectiv al AGEPI pînă la data de 1 decembrie a fiecărui an şi este transmis Guvernului spre informare. În caz de necesitate, bugetul AGEPI poate fi modificat pe parcursul anului, cu condiţia informării ulterioare a Guvernului.
    (3) Anual, către data de 1 mai, AGEPI prezintă Guvernului un raport privind activitatea sa economico-financiară, verificat printr-un audit independent, precum şi un raport privind realizarea programului său de activitate.
    (4) AGEPI foloseşte mijloacele financiare din conturile sale curente pentru:
    a) efectuarea decontărilor către diverse persoane fizice sau juridice;
    b) efectuarea decontărilor cu bugetul de stat şi cu organele de asigurări sociale şi de asistenţă medicală;
    c) achitarea datoriilor faţă de personal; detaşarea, instruirea şi stimularea personalului;
    d) alte scopuri conforme legislaţiei.
    (5) Mijloacele financiare neutilizate pe parcursul unui an se reportează spre a fi utilizate în anul următor, conform prevederilor bugetului nou-aprobat.
    (6) AGEPI îşi exercită dreptul de posesiune, de folosinţă şi de dispoziţie asupra patrimoniului său, constituit din activele care îi aparţin, în conformitate cu prezenta lege şi cu alte acte normative.
    Articolul 19. Evidenţa contabilă, prezentarea dărilor
                          de seamă fiscale, a rapoartelor statistice
                          şi controlul activităţii economico-financiare
                          a AGEPI
    (1) AGEPI ţine contabilitatea şi întocmeşte rapoartele financiare în modul prevăzut de Legea contabilităţii.
    (2) AGEPI prezintă dări de seamă fiscale, rapoarte statistice şi poartă răspundere pentru veridicitatea lor.
    (3) Controlul activităţii economico-financiare a AGEPI este efectuat de către organele abilitate, conform legislaţiei.
Capitolul VI
ACTIVITĂŢILE DE BAZĂ ÎN DOMENIUL
PROPRIETĂŢII INTELECTUALE

Secţiunea 1. Activităţile de examinare, de informare
şi documentare, de promovare şi diseminare
a informaţiei,
activitatea editorial-poligrafică, activitatea de instruire şi
pregătire
în domeniul proprietăţii intelectuale
    Articolul 20. Activitatea de examinare
    (1) Examinarea cererilor în domeniul proprietăţii intelectuale se face de către AGEPI în limita cerinţelor speciale pentru fiecare obiect de proprietate intelectuală în parte, conform legislaţiei.
    (2) Procedura de examinare este realizată, conform legislaţiei naţionale şi internaţionale în domeniul proprietăţii intelectuale, de către examinatorii din cadrul AGEPI care dispun de competenţa necesară.
    (3) În cadrul examinării cererilor din domeniul proprietăţii intelectuale se constată dacă acestea şi obiectele de proprietate intelectuală la care se referă îndeplinesc cerinţele stabilite în legile speciale în domeniul proprietăţii intelectuale şi dacă întrunesc criteriile şi elementele necesare pentru acordarea protecţiei.
    (4) Examinatorii sînt independenţi în realizarea procedurilor de examinare şi  sînt responsabili de desfăşurarea acestora în strictă conformitate cu legislaţia în domeniul proprietăţii intelectuale.
    (5) AGEPI asigură pregătirea profesională şi perfecţionarea continuă a examinatorilor prin organizarea unor cursuri de instruire a cadrelor în domeniul proprietăţii intelectuale, prin organizarea de seminare, inclusiv prin intermediul unor instituţii  în domeniu din străinătate.
    (6) La iniţiativa AGEPI, examinarea cererilor din domeniul proprietăţii intelectuale depuse la AGEPI se poate face în cadrul oficiilor de proprietate intelectuală ale altor state, în baza unor acorduri de colaborare.
    Articolul 21. Activitatea de  informare şi documentare
    (1) AGEPI desfăşoară activităţi de informare şi documentare şi oferă, la cerere, acces la informaţiile publice din domeniul proprietăţii intelectuale şi la  sursele de informare şi documentare de referinţă, avînd drept scop stimularea activităţilor inovative, sporirea nivelului de conştientizare a avantajelor protecţiei obiectelor de proprietate intelectuală şi facilitarea accesului liber, rapid şi individual al tuturor persoanelor interesate la procedurile de protecţie a obiectelor de proprietate intelectuală.
    (2) Pentru informare şi documentare în domeniul proprietăţii intelectuale, persoanele interesate pot beneficia de serviciile bibliotecii specializate, arhivei şi registrelor naţionale, de asemenea pot accesa online bazele de date ale AGEPI.
    (3) Biblioteca specializată pune la dispoziţia beneficiarilor orice informaţii şi documente din domeniul proprietăţii intelectuale aflate în colecţia de literatură şi documente din domeniu, acordă asistenţă de informare şi documentare din bazele de date naţionale şi internaţionale, oferă alte servicii informaţional-bibliografice în domeniu, de asemenea asigură păstrarea şi completarea colecţiei de documente prin abonarea la ediţiile periodice de specialitate, achiziţionarea literaturii din domeniu şi schimbul informaţional bilateral.  
    (4) Fondul documentelor de arhivă în domeniul proprietăţii intelectuale este constituit din fondul documentelor de procedură finalizate şi depuse în păstrare conform legislaţiei privind Fondul arhivistic al Republicii Moldova şi poate fi consultat, la cerere, de persoanele interesate cu respectarea legislaţiei în vigoare. Evidenţa, acumularea, păstrarea şi utilizarea documentelor rezultate din procedurile de înregistrare a obiectelor de proprietate intelectuală se asigură de AGEPI în conformitate cu  Nomenclatorul arhivistic al AGEPI, regulamentele şi instrucţiunile aprobate prin ordinul directorului general al AGEPI, coordonate cu Arhiva Naţională a Republicii Moldova.
    (5) Registrele naţionale de cereri de protecţie şi titluri de protecţie acordate pentru invenţii, mărci, desene şi modele industriale, topografii de circuite integrate, soiuri de plante, precum şi alte registre instituite conform unor legi speciale în domeniul proprietăţii intelectuale, cum ar fi registrele naţionale ale indicaţiilor geografice protejate, denumirilor de origine protejate, specialităţilor tradiţionale garantate, registrele naţionale ale contractelor de licenţă, de cesiune, de gaj şi de franchising referitoare la obiectele de proprietate industrială, regis­trul cererilor de examinare a contestaţiilor, registrul mărcilor notorii, registrul de stat al obiectelor protejate de dreptul de autor şi drepturile conexe, registrul de stat al titularilor marcajelor de control, registrele naţionale ale mandatarilor autorizaţi şi evaluatorilor în domeniul proprietăţii intelectuale pot fi consultate, la cerere şi gratuit, de orice persoană interesată. Principiile de instituire, ţinere, reorganizare a registrelor naţionale din domeniul proprietăţii intelectuale, precum şi modul de lichidare a acestora sînt reglementate de legislaţia cu privire la registre.
    (6) În scopul prelucrării, stocării şi diseminării informaţiei privind obiectele de proprietate intelectuală depuse spre înregistrare şi/sau înregistrate, AGEPI administrează, păstrează şi dezvoltă baze de date în domeniul proprietăţii intelectuale. Procedura de gestionare, completare şi utilizare a bazelor de date se aprobă prin ordinul directorului general al AGEPI în conformitate cu legislaţia.
    Articolul 22. Activitatea editorial-poligrafică
    (1) Activitatea editorial-poligrafică în domeniul proprietăţii intelectuale se constituie din totalitatea activităţilor desfăşurate de editura şi tipografia instituite în cadrul AGEPI şi este conformă cu legislaţia privind activitatea editorială.
    (2) Activitatea editorial-poligrafică în domeniul proprietăţii intelectuale constă în pregătirea pentru tipar, tipărirea şi difuzarea publicaţiilor periodice oficiale şi a celor de specialitate în domeniu (Buletinul Oficial de Proprietate Intelectuală, revista de proprietate intelectuală „Intellectus”), a materialelor distribuite, necesare promovării domeniului, precum şi a titlurilor de protecţie, cărţilor, broşurilor, culegerilor, cataloagelor, reclamelor, diplomelor, buletinelor informative şi a altor materiale poligrafice pentru necesităţile interne ale AGEPI.
    (3) Scopul activităţii editorial-poligrafice este reflectarea multilaterală şi competentă a aspectelor sistemului naţional de proprietate intelectuală, elucidarea prevederilor legislaţiei naţionale şi internaţionale în domeniul proprietăţii intelectuale, publicarea unor materiale de informare, a unor studii ştiinţifice şi metodologice referitoare la proprietatea intelectuală, punerea la dispoziţia publicului a informaţiei privind procedurile de obţinere a protecţiei juridice pentru obiectele de proprietate intelectuală, relevarea mecanismelor de realizare şi respectare a drepturilor obţinute de titulari, de exploatare a obiectelor proprietăţii intelectuale, publicarea unor studii ale cercetătorilor şi inventatorilor din diverse domenii ale ştiinţei, economiei şi tehnicii. 
    Articolul 23. Editarea Buletinului Oficial
                        de Proprietate Intelectuală
    (1) AGEPI editează şi publică lunar Buletinul Oficial de Proprietate Intelectuală în conformitate cu prezenta lege şi cu legislaţia în domeniul proprietăţii intelectuale.
    (2) În Buletinul Oficial de Proprietate Intelectuală se publică informaţii privind cererile din domeniul proprietăţii intelectuale depuse la AGEPI, titlurile de protecţie acordate şi certificatele înregistrate, modificările în statutul juridic al obiectelor de proprietate industrială, hotărîrile Comisiei de contestaţii, deciziile instanţelor judecătoreşti privind litigiile în domeniul proprietăţii intelectuale, acte normative naţionale şi tratate internaţionale, comunicări şi alte informaţii de ordin general ce vizează domeniul proprietăţii intelectuale.
    (3) Buletinul Oficial de Proprietate Intelectuală este publicat pe suport de hîrtie, în format electronic (pe CD-ROM), precum şi pe pagina web oficială a AGEPI. Informaţia publicată pe suport de hîrtie, în format electronic şi pe pagina  web oficială are aceeaşi forţă juridică.
    (4) Procedura de editare, precum şi cerinţele privind publicarea informaţiilor în Buletinul Oficial de Proprietate Intelectuală se aprobă prin ordinul directorului general al AGEPI.
    Articolul 24. Activitatea de instruire şi pregătire
                         a cadrelor
    (1) Instruirea şi pregătirea cadrelor în domeniul proprietăţii intelectuale se realizează prin desfăşurarea unor cursuri de instruire în domeniu, organizate de AGEPI.
    (2) Cursurile de instruire în domeniul proprietăţii intelectuale se organizează, la cerere, conform legislaţiei în domeniul învăţămîntului.
    (3) Studiile se finalizează cu susţinerea examenelor şi cu eliberarea certificatelor de calificare „Consilier în proprietate intelectuală” şi „Specialist în evaluarea proprietăţii intelectuale”.
    (4) Organizarea şi desfăşurarea cursurilor de instruire în domeniul proprietăţii intelectuale, perioada de instruire, lista persoanelor înscrise la cursuri şi lista specialiştilor care asigură procesul de instruire se aprobă prin ordinul directorului general al AGEPI.
    (5) Programele cursurilor de instruire în domeniul proprietăţii intelectuale sînt elaborate de AGEPI şi coordonate cu Ministerul Educaţiei.
    (6) AGEPI colaborează cu instituţiile de învăţămînt preuniversitar şi universitar în vederea instruirii corpului profesoral şi a tineretului studios în domeniul proprietăţii intelectuale, inclusiv prin introducerea unor cursuri speciale în planurile şi în programele de studii.
    (7) AGEPI participă la programele de instruire în domeniul proprietăţii intelectuale a  reprezentanţilor instituţiilor şi autorităţilor publice cu atribuţii în domeniul respectării drepturilor de proprietate intelectuală.
    Articolul 25. Activitatea de promovare şi diseminare
                         a informaţiei 
    (1) AGEPI desfăşoară activităţi de promovare şi diseminare a informaţiei privind proprietatea intelectuală în scopul sensibilizării şi sporirii nivelului de conştientizare a beneficiarilor sistemului naţional de proprietate intelectuală şi a societăţii civile privind rolul proprietăţii intelectuale în dezvoltarea economică, socială şi culturală a ţării.
    (2) Promovarea şi diseminarea informaţiilor cu privire la proprietatea intelectuală au loc prin organizarea şi desfăşurarea expoziţiilor, seminarelor, simpozioanelor şi conferinţelor naţionale şi internaţionale în domeniul proprietăţii intelectuale, prin colaborarea cu reprezentanţii instituţiilor de cercetare-dezvoltare din sfera ştiinţei şi inovării, cu agenţii economici, organizaţiile necomerciale şi cu mass-media, prin acordarea asistenţei de specialitate şi a consultaţiilor în domeniu.
    (3) AGEPI  dezvoltă şi administrează pagini de Internet în scopul diseminării şi oferirii accesului online la informaţia din domeniul proprietăţii intelectuale.
Secţiunea  a 2-a. Soluţionarea extrajudiciară
a litigiilor în domeniul proprietăţii intelectuale
    Articolul 26. Comisia de contestaţii şi competenţa
                          acesteia 
    (1) Comisia de contestaţii este organul instituit în cadrul AGEPI, avînd dreptul de soluţionare pe cale extrajudiciară a litigiilor în domeniul proprietăţii intelectuale.
    (2) Atribuţiile Comisiei de contestaţii sînt:
    a) soluţionarea contestaţiilor depuse împotriva deciziilor de înregistrare sau de respingere a înregistrării obiectelor de proprietate intelectuală, a hotărîrilor emise în cadrul procedurii de examinare a cererilor şi de acordare a titlurilor de protecţie pentru obiectele de proprietate intelectuală, precum şi împotriva celor emise în perioada de valabilitate a titlurilor de protecţie;
    b) examinarea altor litigii în conformitate cu legile speciale în domeniul proprietăţii intelectuale şi cu alte acte legislative.
    (3) Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Comisiei de contestaţii şi procedura de examinare a contestaţiilor se aprobă de Guvern.
    Articolul 27. Comisia de mediere în domeniul
                          proprietăţii  intelectuale și competenţa
                          acesteia
    (1) AGEPI instituie Comisia de mediere în domeniul proprietăţii intelectuale (denumită în continuare  Comisie de mediere), care va coordona şi va organiza activitatea mediatorilor în vederea examinării şi soluţionării litigiilor ce ţin de competenţa sa în conformitate cu legile speciale din domeniul proprietăţii intelectuale, inclusiv cu prezenta lege.
    (2) Participanţi la procesul de mediere sînt părţile şi mediatorul. Părţile pot recurge la mediere benevol, în baza unui acord comun, în conformitate cu legislaţia privind medierea.
    (3) Atribuţiile de bază ale Comisiei de mediere sînt:
    a) asigurarea bunei desfăşurări a medierii, în cazul în care procedura de mediere are loc în cadrul AGEPI;
    b) coordonarea şi evidenţa procedurilor de mediere în domeniul proprietăţii intelectuale;
    c) acordarea asistenţei necesare mediatorilor şi altor persoane implicate în procesul de mediere;
    d) asigurarea păstrării secretului comercial, a confidenţialităţii altor informaţii oficiale cu accesibilitate limitată ce i-au fost prezentate, în condiţiile stabilite de lege;
    e) exercitarea altor atribuţii în conformitate cu legislaţia.
    (4) Comisia de mediere este constituită din 5 membri, dintre care doi sînt desemnaţi de AGEPI, doi – de Ministerul Justiţiei şi unul este selectat din mediul academic printr-un concurs organizat de AGEPI.
    (5) Activitatea Comisiei de mediere este coordonată de preşedintele acesteia, ales de către membrii desemnaţi ai Comisiei cu o majoritate de voturi.
    (6) Comisia de mediere nu are dreptul să intervină în soluţionarea litigiului ori să influenţeze în vreun mod mediatorii.
    (7) Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Comisiei de mediere şi procedura de mediere sînt aprobate de Guvern.
    Articolul 28. Mediatorul din cadrul Comisiei
                         de mediere
    (1) Mediator în cadrul Comisiei de mediere (denumit în continuare mediator) poate fi orice persoană fizică care are capacitatea de exerciţiu deplină, studii superioare, calificare şi experienţă în domeniul proprietăţii intelectuale, nu are antecedente penale şi a susţinut examenul de atestare la Consiliul de mediere de pe lîngă Ministerul Justiţiei.
    (2) Persoanele care îndeplinesc condiţiile specificate la alin. (1) sînt înscrise în lista de mediatori ai Comisiei de mediere, care este publică şi are caracter de recomandare.
    (3) Mediatorul are dreptul:
    a) să solicite părţilor informaţii, materiale şi documente necesare pentru desfăşurarea procedurii de mediere;
    b) să implice, dacă este necesar, alte persoane decît cele deja implicate în litigiu, specialişti în domeniu;
    c) să informeze publicul referitor la desfăşurarea activităţii sale de mediere,  respectînd principiul confidenţialităţii.
    (4)  Mediatorul are obligaţia:
    a) să asigure respectarea principiilor medierii;
    b) să informeze părţile cu privire la procedura de mediere, scopul şi efectele acesteia;
    c) să dirijeze procedura de mediere în mod independent şi imparţial şi să se abţină de la soluţionarea unui litigiu dacă există anumite circumstanţe care l-ar împiedica să fie independent şi imparţial;
    d) să acţioneze cu toată promptitudinea pentru ca părţile să ajungă la un acord reciproc convenabil într-un termen rezonabil;
    e) să restituie materialele şi documentele ce i-au fost transmise de părţi în cadrul procedurii de mediere.
    (5) Părţile pot alege, de comun acord, 1, 2 sau 3 mediatori din lista de mediatori ai Comisiei de mediere. Dacă părţile nu şi-au desemnat ele însele mediatorul (mediatorii), acesta (aceştia) va fi numit (vor fi numiţi) de către Comisia de mediere după consultarea cu părţile şi cu acordul mediatorului (mediatorilor).
    (6) Cuantumul onorariului mediatorului se stabileşte prin acordul părţilor şi nu depinde de rezultatul final al medierii.
    Articolul 29. Arbitrajul specializat în domeniul
                         proprietăţii intelectuale şi competenţa
                         acestuia
    (1) Arbitrajul specializat în domeniul proprietăţii intelectuale (denumit în continuare Arbitraj specializat), în calitate de organ permanent pe lîngă AGEPI, este învestit cu funcţia de soluţionare a litigiilor ce apar între persoane fizice şi/sau juridice în domeniul proprietăţii intelectuale, cu condiţia existenţei între acestea a convenţiei de arbitraj.
    (2) Arbitrajul specializat examinează litigiile vizînd următoarele aspecte:
    a) calitatea de autor;
    b) raporturile dintre coautori;
    c) prioritatea;
    d) raporturile dintre autorul obiectului de proprietate intelectuală creat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu şi angajator, referitoare la modul de remunerare, dreptul de depunere a cererii şi cuantumul remuneraţiei;
    e) eliberarea titlului de protecţie;
    f) drepturile exclusive;
    g) gestiunea colectivă a dreptului de autor şi a drepturilor conexe vizînd cuantumul remuneraţiei şi alte condiţii de acordare a licenţelor;
    h) alte aspecte din domeniul proprietăţii intelectuale.
    (3) Arbitru în Arbitrajul specializat poate fi orice persoană fizică care are competenţa profesională necesară în domeniul proprietăţii intelectuale pentru a soluţiona litigiile specificate la alin. (2). 
    (4) Părţile sînt libere să stabilească numărul de arbitri şi modul de numire a acestora, precum şi locul desfăşurării procedurii arbitrale.
    (5) Lista arbitrilor se aprobă în modul stabilit de AGEPI şi are caracter de recomandare.
    (6) Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Arbitrajului specializat şi procedura arbitrală sînt aprobate de Guvern.
Secţiunea a 3-a. Reprezentarea în domeniul
proprietăţii intelectuale

    Articolul 30. Principiile generale privind reprezentarea
                         în domeniul proprietăţii intelectuale
    (1) Persoanele fizice sau juridice care au domiciliul sau sediul principal, sau o întreprindere industrială ori comercială efectivă şi funcţională în Republica Moldova acţionează în faţa AGEPI personal sau prin intermediul unui reprezentant împuternicit printr-o procură.
    (2) Persoanele fizice sau juridice care nu au nici domiciliul, nici sediul principal, nici o întreprindere industrială ori comercială efectivă şi funcţională în Republica Moldova vor fi reprezentate în faţa AGEPI, în procedurile stabilite de legile speciale în domeniul proprietăţii intelectuale, de un mandatar autorizat în proprietatea intelectuală (denumit în continuare mandatar autorizat), împuternicit printr-o procură.
    (3) Calitatea de mandatar autorizat poate fi dobîndită de către orice persoană fizică care este cetăţean al Republicii Moldova, are domiciliul permanent în Republica Moldova, cunoaşte limba de stat, are studii superioare, a susţinut examenul în faţa Comisiei de atestare şi disciplină a mandatarilor autorizaţi în domeniul proprietăţii intelectuale din cadrul AGEPI (denumită în continuare Comisie de atestare şi disciplină) şi are o practică de cel puţin 3 ani în domeniul proprietăţii intelectuale sau studii superioare în acest domeniu, sau studii de consilier în domeniul proprietăţii intelectuale.
    (4) Modul de atestare a cunoştinţelor mandatarului autorizat, de înregistrare în Registrul naţional al mandatarilor autorizaţi în proprietatea intelectuală, de monitorizare şi desfăşurare a activităţii mandatarilor autorizaţi, precum şi modul de organizare şi funcţionare a Comisiei de atestare şi disciplină se stabilesc de Guvern.
    (5) Atestarea cunoştinţelor mandatarului autorizat, înregistrarea şi operarea modificărilor în Registrul naţional al mandatarilor autorizaţi în proprietatea intelectuală, eliberarea certificatului de mandatar autorizat sau a duplicatului acestuia, precum şi perfecţionarea mandatarilor autorizaţi se fac contra plată, în conformitate cu legislaţia în domeniul proprietăţii intelectuale.
    Articolul 31. Drepturile şi obligaţiile mandatarului
                         autorizat
    (1) Mandatarul autorizat are dreptul:
    a) să activeze ca reprezentant în orice formă admisă de  legislaţia cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi;
    b) să formeze asociaţii profesionale sau să adere la asemenea asociaţii;
    c) să delege împuternicirile sale unui alt reprezentant, în cazul în care clientul i-a permis o astfel de substituire, în cazul în care substituirea a fost prevăzută în procură sau în cazul în care este silit de circumstanţe, în scopul protejării intereselor clientului;
    d) să fie remunerat pentru activitatea profesională şi să-i fie recuperate cheltuielile suportate în interesul clientului;
    e) să aplice orice mijloace legale pentru obţinerea rezultatelor scontate;
    f) să nu acorde servicii dacă clientul nu-şi onorează obligaţiile sau înaintează cerinţe a căror îndeplinire contravine normelor deontologice profesionale.
    (2) Mandatarul autorizat are următoarele obligaţii:
    a) să nu divulge informaţiile obţinute de la client decît în limitele contractului şi ale procurii;
    b) să acţioneze cu bună-credinţă şi probitate profesională;
    c) să întreprindă toate măsurile necesare pentru respectarea drepturilor şi intereselor legale ale clientului;
    d) să nu acorde servicii clientului care înaintează cerinţe a căror îndeplinire contravine legislaţiei în vigoare;
    e) să refuze acordarea de servicii persoanelor ale căror interese contravin intereselor persoanelor pe care le reprezintă, precum şi în cazul în care la procesul de examinare participă persoane cu care mandatarul autorizat este în relaţii de căsătorie, de rudenie sau de afinitate de pînă la gradul II inclusiv;
    f) să nu reprezinte în unul şi acelaşi proces clienţi cu interese contrare;
    g) să îndeplinească cerinţele clientului, cu excepţia cazurilor în care abaterea de la aceste cerinţe este doar în interesul clientului, iar mandatarul autorizat nu a avut posibilitatea să ceară acordul acestuia ori nu a primit la timp răspunsul la demersul său, informînd în acest caz clientul cît mai urgent posibil;
    h) să aducă la cunoştinţa clientului, la cererea acestuia, toate informaţiile despre modul de respectare a contractului, să prezinte rapoarte şi să-i transmită fără întîrziere toate materialele primite în legătură cu executarea contractului;
    i) să informeze neîntîrziat persoanele despre care ştie că ar putea avea drepturi sau obligaţii contractuale cu privire la decesul clientului persoană fizică sau cu privire la suspendarea activităţii clientului persoană juridică ce nu are succesori.
    Articolul 32. Răspunderea mandatarului autorizat
    (1) Mandatarul autorizat care şi-a încălcat obligaţiile prevăzute în contract sau obligaţiile profesionale poartă răspundere conform legislaţiei.
    (2) Reclamaţiile, cererile şi sesizările persoanelor interesate referitoare la încălcările comise de mandatarii autorizaţi se depun la Comisia de atestare şi disciplină sau în instanţa judecătorească.
    (3) Comisia de atestare şi disciplină examinează dosarul privind încălcarea comisă de mandatarul autorizat în prezenţa acestuia.
    (4) La determinarea răspunderii, Comisia de atestare şi disciplină va lua în considerare gravitatea încălcării, împrejurările în care aceasta a fost comisă, activitatea anterioară a mandatarului autorizat în domeniul proprietăţii intelectuale şi atitudinea acestuia faţă de încălcarea comisă.
    (5) Comisia de atestare şi disciplină poate aplica mandatarului autorizat care şi-a încălcat obligaţiile următoarele sancţiuni:
    a) avertisment;
    b) mustrare;
    c) suspendarea activităţii pe o durată maximă de 6 luni cu adoptarea deciziei de susţinere a examenului de atestare;
    d) radierea din Registrul naţional al mandatarilor autorizaţi în proprietatea intelectuală.
    (6) Decizia Comisiei de atestare şi disciplină privind aplicarea sancţiunii stabilite este aprobată de directorul general al AGEPI. Aplicarea sancţiunii se înscrie în Registrul naţional al mandatarilor autorizaţi în proprietatea intelectuală. 
    (7) Dacă persoana sancţionată conform prevederilor alin. (5) lit. a) sau b) nu va comite o nouă încălcare timp de un an de la aplicarea sancţiunii respective, se va considera că ea nu a fost sancţionată, iar sancţiunea înscrisă în Registrul naţional al mandatarilor autorizaţi în proprietatea intelectuală va fi radiată. 
    (8) Decizia Comisiei de atestare şi disciplină privind sancţiunea aplicată mandatarului autorizat poate fi atacată conform prevederilor legislaţiei.
    Articolul 33. Suspendarea şi încetarea activităţii
                         mandatarului autorizat
    (1) Activitatea mandatarului autorizat se suspendă în următoarele cazuri:
    a) mandatarul autorizat a depus o cerere de suspendare a activităţii sale;
    b) Comisia de atestare şi disciplină a luat decizia de aplicare a sancţiunii prevăzute la art. 32 alin. (5) lit. c);
    c) mandatarul autorizat a devenit salariat al AGEPI;
    d) există o hotărîre a instanţei de judecată în acest sens.
    (2) Încetarea activităţii mandatarului autorizat şi radierea sa din Registrul naţional al mandatarilor autorizaţi în proprietatea intelectuală au loc în următoarele cazuri:
    a) mandatarul autorizat a depus o cerere de încetare a activităţii; 
    b) mandatarul autorizat şi-a pierdut cetăţenia Republicii Moldova ori şi-a mutat domiciliul în afara teritoriului Republicii Moldova;
    c) mandatarul autorizat este recunoscut incapabil sau cu capacitatea de exerciţiu limitată;
    d) mandatarul autorizat este sancţionat conform art. 32 alin. (5) lit. d);
    e) mandatarul autorizat a decedat;
    f) există o hotărîre a instanţei de judecată în acest sens.
    (3) În cazul în care mandatarul autorizat nu a activat timp de 5 ani consecutiv, conform datelor deţinute de AGEPI, şi nu a contestat în Comisia de contestaţii decizia privind radierea sa în termen de 15 zile de la data expedierii acesteia, acesta este radiat din Registrul naţional al mandatarilor autorizaţi în proprietatea intelectuală, în totalitate sau doar referitor la un obiect/cîteva obiecte de proprietate intelectuală, cu excepţia situaţiei în care el şi-a suspendat singur activitatea.
    (4) Suspendarea sau încetarea activităţii mandatarului autorizat se face în baza deciziei Comisiei de atestare şi disciplină sau a hotărîrii instanţei de judecată, informaţia respectivă fiind publicată în Buletinul Oficial de Proprietate Intelectuală.
    (5) Suspendarea activităţii mandatarului autorizat prevăzută la art. 32 alin. (5) lit. c) poate înceta înaintea expirării termenului pentru care a fost aplicată, cu condiţia că mandatarul autorizat a depus o cerere în acest sens, a expirat cel puţin jumătate din termenul de suspendare şi acesta a susţinut examenul de atestare.
    (6) În cazul radierii mandatarului autorizat din Registrul naţional al mandatarilor autorizaţi în proprietatea intelectuală, certificatul acestuia îşi pierde valoarea juridică.
Secţiunea  a 4-a. Evaluarea în domeniul proprietăţii
intelectuale

    Articolul 34. Principiile generale privind evaluarea
                         în domeniul proprietăţii intelectuale
    (1) Evaluarea obiectelor de proprietate intelectuală reprezintă un proces de evaluare a utilităţii rezultatelor activităţii intelectuale, exprimate în echivalentul valoric al caracteristicilor tehnice, de consum, economice şi de altă natură ale obiectelor în cauză, şi este reglementată de legislaţia cu privire la activitatea de evaluare.
    (2) Obiectul activităţii de evaluare este calculul valorii de piaţă, de bilanţ sau al altei valori a obiectelor de proprietate intelectuală, în funcţie de scopul utilizării rezultatelor obţinute.
    (3) Subiecţi ai activităţii de evaluare sînt, pe de o parte, evaluatorii şi întreprinderile de evaluare, iar pe de altă parte, beneficiarii serviciilor de evaluare.
    (4) Calitatea de evaluator al obiectelor de proprietate intelectuală poate fi dobîndită de către o persoană fizică cu o bună reputaţie şi studii superioare în evaluare, studii superioare economice sau tehnice, care are cetăţenia Republicii Moldova şi este titular al certificatului de calificare al evaluatorului, care posedă o experienţă de muncă în domeniul proprietăţii intelectuale, inclusiv în calitate de evaluator sau stagiar, de cel puţin un an şi nu are antecedente penale nestinse.
    (5) Modul şi condiţiile de eliberare a certificatului de calificare al evaluatorului obiectelor de proprietate intelectuală, precum şi procedura de atestare şi reatestare a evaluatorilor obiectelor de proprietate intelectuală se stabilesc de Guvern.
    Articolul 35. Drepturile şi obligaţiile evaluatorului
                        obiectelor de proprietate intelectuală
    (1) Evaluatorul obiectelor de proprietate intelectuală are dreptul:
    a) să planifice în mod independent efectuarea lucrărilor de evaluare, conform legislaţiei şi contractului de prestare a serviciilor de evaluare;
    b) să determine abordările şi metodele de evaluare, conform legislaţiei în domeniul evaluării şi standardelor de evaluare;
    c) să aibă acces la documentaţia beneficiarului, necesară pentru efectuarea evaluării;
    d) după caz, să solicite administraţiei întreprinderii de evaluare implicarea altor evaluatori şi specialişti în procesul de evaluare;
    e) să fie membru al asociaţiilor obşteşti ale evaluatorilor şi să participe la activitatea acestora.
    (2) Evaluatorul obiectelor de proprietate intelectuală are dreptul să renunţe, în condiţiile legii, la efectuarea evaluării în cazul în care beneficiarul:
    a) a încălcat clauzele contractului de prestare a serviciilor de evaluare;
    b) nu a prezentat actele necesare pentru evaluare sau a prezentat acte care conţin date incomplete sau eronate;
    c) a intervenit în acţiunile evaluatorului pentru a influenţa rezultatele evaluării.
    (3) Evaluatorul obiectelor de proprietate intelectuală este obligat:
    a) să efectueze evaluarea în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare şi cu contractul de prestare a serviciilor de evaluare;
    b) să efectueze evaluarea în mod conştiincios;
    c) să asigure confidenţialitatea informaţiei furnizate de beneficiar.
    (4) Evaluatorul obiectelor de proprietate intelectuală nu are dreptul să efectueze evaluarea obiectelor de proprietate intelectuală în cazurile în care:
    a) este titularul obiectului de proprietate intelectuală care urmează a fi evaluat;
    b) este beneficiarul serviciilor de evaluare a obiectelor de proprietate intelectuală;
    c) este în relaţii de căsătorie, de rudenie ori de afinitate pînă la gradul II inclusiv sau este asociatul uneia din persoanele specificate la lit. a) şi b).
    Articolul 36. Suspendarea şi încetarea activităţii
                          evaluatorului obiectelor de proprietate
                          intelectuală
    (1) Activitatea evaluatorului obiectelor de proprietate intelectuală se suspendă în cazurile în care:
    a) evaluatorul obiectelor de proprietate intelectuală depune o cerere de suspendare a activităţii sale;
    b) Comisia de atestare şi disciplină a adoptat decizia de retragere a certificatului de calificare din motivul încălcării de către evaluatorul obiectelor de proprietate intelectuală a obligaţiilor sale, prevăzute la art. 35;
    c) evaluatorul obiectelor de proprietate intelectuală a devenit salariat al AGEPI;
    d)  există o hotărîre a instanţei de judecată în acest sens.
    (2) Încetarea activităţii evaluatorului obiectelor de proprietate intelectuală şi radierea sa din Registrul naţional al evaluatorilor obiectelor de proprietate intelectuală au loc în cazurile în care:
    a) evaluatorul a depus o cerere de încetare a activităţii sale; 
    b) evaluatorul şi-a pierdut cetăţenia Republicii Moldova sau şi-a mutat domiciliul în afara teritoriului Republicii Moldova;
    c) evaluatorul a fost recunoscut incapabil sau cu capacitatea de exerciţiu limitată;
    d) evaluatorul a fost sancţionat pentru o contravenţie sau faptă penală comisă în domeniul său de activitate, în conformitate cu legislaţia;
    e) evaluatorul a decedat;
    f) există o hotărîre a instanţei de judecată în acest sens.
Capitolul VII
DISPOZIŢII TRANZITORII ŞI FINALE
    Articolul 37. Organizarea executării prezentei legi
    (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă art. 82 alin. (2) lit. i),  secţiunea 1 a capitolului VII şi art. 117 alin. (3) din Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova nr. 259-XV din 15 iulie 2004 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 125–129, art. 663).
    (2) Pînă la punerea în concordanţă a legislaţiei în vigoare cu prevederile  prezentei legi, actele normative se vor aplica în măsura în care nu contravin prezentei legi.
    (3) Guvernul, în termen de 12 luni de la data publicării prezentei legi:
    a) va prezenta Parlamentului propuneri privind punerea în concordanţă a legislaţiei cu prezenta lege;
    b) va pune actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege;
    c) va adopta actele normative necesare aplicării prezentei legi.

    PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI                           Igor CORMAN

    Nr. 114. Chişinău, 3 iulie 2014.