MODIFICAT

L289-XVI din 11.11.05, MO164-167/09.12.05 art.816

LP11-XV din 17.02.05, MO46-50/25.03.05 art.165

L152-XV din 14.05.04, MO88-90/04.06.04  art.463

L543/12.10.2001, MO141/22.11.2001 art.1095

L754-XIV din 23.12.1999

L1456-XIII din 28.01.98

L1300-XIII din 24.07.97

    Notă

Pornind de la priorităţile naţionale, de la prezenţa factorilor a căror acţiune ar putea periclita securitatea Republicii Moldova, precum şi de la necesitatea de a stabili baza asigurării securităţii statului, competenţa autorităţilor publice supreme din acest domeniu, sistemul organelor securităţii statului, drepturile şi obligaţiile cetăţenilor, ale unităţilor economice privind asigurarea securităţii statului,  Parlamentul adoptă prezenta lege.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Securitatea statului

Securitatea statului  este parte integrantă a securităţii naţionale.

Prin securitatea statului se înţelege protecţia suveranităţii, independenţei şi integrităţii  teritoriale a ţării, a regimului ei constituţional, a potenţialului economic, tehnico-ştiinţific şi defensiv, a drepturilor şi libertăţilor legitime ale persoanei împotriva activităţii  informative şi subversive a  serviciilor  speciale şi organizaţiilor străine, împotriva atentatelor criminale ale unor grupuri sau indivizi aparte.

Articolul 2. Legislaţia privind securitatea statului

Legislaţia privind securitatea statului se bazează pe Constituţia Republicii Moldova şi include prezenta lege, alte acte legislative ce determină direcţiile principale de activitate a statului în domeniul asigurării  securităţii ţării, acordurile şi convenţiile  internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Articolul 3. Asigurarea securităţii statului

Securitatea statului se asigură prin stabilirea şi aplicarea de către stat a unui sistem de măsuri cu caracter economic, politic, juridic, militar, organizatoric şi de altă natură,  orientate  spre descoperirea,  prevenirea  şi contracararea la timp a  ameninţărilor  la adresa securităţii statului.

Articolul 4. Ameninţări la adresa securităţii statului

(1) Prin ameninţări  la adresa securităţii statului se înţelege ansamblul de acţiuni, condiţii şi factori ce comportă  pericol  pentru stat, societate şi personalitate.

(2) Pericol deosebit pentru securitatea statului prezintă:

a) acţiunile îndreptate spre schimbarea prin violenţă a regimului constituţional, subminarea sau suprimarea suveranităţii,  independenţei şi integrităţii teritoriale a ţării. Aceste acţiuni nu pot fi interpretate în detrimentul pluralismului politic,  realizării drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale omului;

b) activitatea  ce  contribuie,  în  mod direct sau  indirect, la desfăşurarea  de acţiuni  militare contra  ţării  sau  la  declanşarea războiului civil;

c) acţiunile  militare şi  alte acţiuni  violente  care  subminează temeliile statului;

d) acţiunile care favorizează apariţia de evenimente extraordinare în transporturi, telecomunicaţii, la unităţile economice şi  cele  de importanţă vitală;

e) spionajul,  transmiterea  informaţiilor ce constituie  secret  de stat   altor  state,  precum  şi  obţinerea  ori  deţinerea  ilegală a informaţiilor ce constituie secret de stat în vederea transmiterii lor unor state străine sau structuri anticonstituţionale;

f) trădarea manifestată prin acordarea de ajutor unui stat străin în desfăşurarea activităţii ostile împotriva Republicii Moldova;

g) acţiunile  care  au  ca  scop  răsturnarea  prin  violenţă  a autorităţilor publice legal alese;

h) acţiunile  care lezează drepturile şi libertăţile constituţionale ale cetăţenilor ce pun în pericol securitatea statului;

i) pregătirea şi comiterea actelor teroriste, atentatelor la viaţa, sănătatea şi inviolabilitatea persoanelor oficiale  supreme  din republică,  a  oamenilor de stat şi fruntaşilor vieţii publice din  alte state aflaţi în Republica Moldova;

j) sustragerea de armament, muniţie, tehnică de luptă, materii explozive, radioactive, substanţe otrăvitoare, narcotice, toxice şi de altă natură, contrabanda cu acestea, producerea, folosirea, transportarea şi  păstrarea lor ilegală, dacă prin aceasta sînt  atinse interesele de asigurare a securităţii statului;

k) constituirea de organizaţii  sau grupări ilegale  care  pun  în pericol securitatea statului sau participarea la activitatea acestora;

l) cazurile de crimă organizată şi/sau corupţie, care subminează securitatea statului.

[Art.4 al.(2) lit.l) introdusă prin L152-XV din 14.05.04, MO88/04.06.04  art.463]

Articolul 5.  Direcţiile  principale ale activităţii de asigurare a

                    securităţii statului

Direcţiile principale ale activităţii de asigurare a  securităţii statului sînt:

a) formarea politicii  interne şi externe în funcţie de interesele asigurării securităţii statului;

b) stabilirea şi aplicarea unui sistem de măsuri cu caracter economic, politic, juridic, militar, organizatoric şi de altă  natură, orientate spre descoperirea,  prevenirea şi contracararea la timp a ameninţărilor la adresa securităţii statului;

c) constituirea  unui  sistem  de organe ale  securităţii  statului, delimitarea atribuţiilor lor, asigurînd interacţiunea dintre ele, precum şi  crearea  mecanismului de control şi supraveghere asupra  activităţii lor;

d) perfecţionarea cadrului  juridic al  asigurării  securităţii statului;

e) coordonarea cu alte state a eforturilor în vederea descoperirii, prevenirii  şi  contracarării  eventualelor  ameninţări  la  adresa securităţii statului.

Articolul 6. Principiile de asigurare a securităţii statului

    Principiile de bază ale asigurării securităţii statului sînt:

    a) legalitatea;

    b) egalitatea tuturor în faţa legii;

    c) respectarea drepturilor şi libertăţilor omului;

    d) delimitarea  atribuţiilor organelor de asigurare a  securităţii statului;

    e) oportunitatea;

    f) corelarea metodelor de lucru deschise şi acoperite;

    g) asigurarea  securităţii statului fără a prejudicia securitatea altor state şi securitatea generală;

    h) nepartinitatea;

    i) conspiraţia profesională şi transparenţa;

    j) aplicarea realizărilor tehnico-ştiinţifice.

Articolul 7. Respectarea drepturilor şi libertăţilor omului

                   în cadrul asigurării securităţii statului

(1) Respectarea şi ocrotirea  drepturilor şi  libertăţilor omului constituie una dintre îndatoririle principale ale statului.

(2) Activitatea de asigurare a securităţii statului nu poate leza drepturile şi libertăţile legitime ale omului.

(3) Nu se admite amestecul  în viaţa familială şi particulară, lezarea dreptului de proprietate  privată. Statul asigură secretul scrisorilor, telegramelor, al altor trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice  şi al celorlalte mijloace legale de comunicare. Nu se admite nici o acţiune ce atentează la onoarea şi demnitatea omului, dacă acesta nu a săvîrşit vreo faptă ce prezintă, conform legii, o ameninţare la adresa securităţii statului.

(4) Nici o persoană  nu poate fi urmărită pentru exprimarea liberă a opiniilor sale politice şi religioase.

(5) Limitarea drepturilor şi libertăţilor omului se efectuează  în strictă corespundere cu legislaţia.

(6) Persoana care consideră că drepturile şi libertăţile ei legitime au  fost  lezate sau exercitarea lor a fost limitată în mod  neîntemeiat sau a  fost încălcată  procedura  exercitării  lor de către organul (persoana oficială) care a exercitat măsuri de asigurare a  securităţii statului, are dreptul să se adreseze în organul  securităţii  statului ierarhic  superior,  la  procuratură sau în instanţa  judecătorească  în modul stabilit de legislaţie.

(7) În cazul în care organul (persoana oficială) care exercită măsuri de asigurare a  securităţii statului a lezat  drepturile şi libertăţile  legitime ale persoanei sau a limitat în  mod  neîntemeiat exercitarea  lor,  sau  a încălcat proce-dura exercitării lor, organul securităţii statului ierarhic superior, procurorul sau judecătorul sînt obligaţi să întreprindă măsuri în scopul restabilirii depline a drepturilor şi  libertăţilor lezate ale persoanei, cu repararea prejudiciului material şi moral în conformitate cu legislaţia.

Articolul 8. Dreptul cetăţenilor la informare asupra activităţii

                   organelor securităţii statului şi asupra problemelor

                   ce ţin de interesele lor personale

(1) Cetăţenii  sînt  informaţi  asupra  activităţii  organelor securităţii statului prin mijloacele de informare în masă şi prin  alte forme în modul stabilit de legislaţie.

(2) Organele securităţii statului, potrivit competenţelor lor, sînt obligate să  asigure informarea cetăţenilor la cererea acestora asupra problemelor ce ţin de interesele lor personale. Totodată, nu se admite divulgarea informaţiilor ce constituie secret de stat, militar, de serviciu ori comercial, precum şi a informaţiilor cu caracter confidenţial a căror divulgare ar putea prejudicia securitatea statului, onoarea şi demnitatea  persoanei sau ar putea leza drepturile şi libertăţile ei.

Capitolul II

COMPETENŢELE AUTORITĂŢILOR PUBLICE SUPREME ÎN DOMENIUL ASIGURĂRII

SECURITĂŢII STATULUI

Articolul 9. Parlamentul

Parlamentul:

    a) exercită reglementarea  legislativă  în  domeniul  asigurării securităţii statului;

    b) aprobă concepţia securităţii naţionale;

    c) creează baza juridică a constituirii şi activităţii organelor ce asigură securitarea statului;

    d) stabileşte frontiera de stat a ţării;

    e) aprobă volumul alocaţiilor bugetare pentru asigurarea securităţii statului;

    f) ratifică şi denunţă tratatele internaţionale privind asigurarea securităţii statului.

Articolul 10. Preşedintele Republicii Moldova

Preşedintele Republicii Moldova:

a) exercită conducerea generală a activităţii de asigurare a securităţii  statului şi este responsabil de starea securităţii statului în limitele atribuţiilor stabilite de legislaţie;

b) ia măsurile  necesare privind asigurarea securităţii statului, în conformitate cu legislaţia;

c) asigură conlucrarea  autorităţilor publice în domeniul asigurării securităţii statului;

d) instituie şi administrează, în conformitate cu legislaţia, organe consultative pentru problemele asigurării securităţii statului;

e) emite decrete cu caracter  normativ cu privire  la  problemele asigurării securităţii statului;

f) poartă tratative şi încheie tratate internaţionale, în numele Republicii Moldova, legate de asigurarea securităţii statului.

Articolul 11. Guvernul

Guvernul:

a) asigură executarea legilor şi hotărîrilor Parlamentului, precum şi a decretelor Preşedintelui Republicii Moldova privind asigurarea securităţii statului;

b) exercită conducerea activităţii autorităţilor administraţiei publice privind asigurarea securităţii statului;

c) emite hotărîri şi dispoziţii  privind  problemele  asigurării securităţii  statului, exercită controlul asupra realizării lor de către ministere, departamente şi alte organe din subordinea sa;

d) instituie, în conformitate cu legislaţia, organele securităţii statului, stabileşte structura, funcţiile lor, volumul  alocaţiilor bugetare pentru întreţinerea lor;

e) adoptă, în conformitate cu legislaţia, hotărîri cu privire la asigurarea cu pensii, protecţia socială şi juridică a colaboratorilor organelor securităţii statului şi a persoanelor trecute în rezervă, a membrilor  familiilor lor, precum şi a membrilor familiilor cetăţenilor care şi-au pierdut viaţa apărînd securitatea statului;

f) promovează  politica externă şi internă în funcţie de  interesele asigurării securităţii statului.

Articolul 12. Consiliul Suprem de Securitate

(1) Consiliul Suprem de Securitate este un organ consultativ care analizează activitatea ministerelor şi departamentelor  în domeniul asigurării  securităţii naţionale şi prezintă recomandări  Preşedintelui Republicii Moldova în probleme de politică externă şi internă a statului.

(2) Consiliul Suprem de Securitate îşi desfăşoară activitatea în temeiul Constituţiei  Republicii Moldova, prezentei legi, altor  acte legislative.

(3) Preşedinte al Consiliului Suprem de Securitate este Preşedintele Republicii Moldova.

(4) Componenţa numerică şi nominală, atribuţiile Consiliului Suprem de Securitate şi programul lui de lucru se  aprobă de Preşedintele Republicii Moldova.

(5) Membrii Consiliului Suprem de Securitate nu au împuterniciri suplimentare de factori de decizie şi nu au dreptul de a emite dispoziţii care să depăşească limitele competenţelor conferite de funcţia pe care o deţin.

[Art. 12 în redacţia Legii nr.1300-XIII din 24.07.97]

Capitolul III

SISTEMUL ORGANELOR SECURITĂŢII STATULUI

Articolul 13. Sistemul organelor securităţii statului

(1) Sistemul organelor securităţii statului se constituie din Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Departamentul Trupelor de Grăniceri, Serviciul Vamal, precum şi din instituţiile de învăţămînt şi alte instituţii şi organizaţii nemilitarizate ale organelor securităţii statului.

    [Art.13 al.(1) modificat prin LP11-XV din 17.02.05, MO46-50/25.03.05 art.165]

[Art.13 al.(1) modificat prin LP11-XV din 17.02.05, MO46-50/25.03.05 art.165]

(1) Sistemul  organelor  securităţii  statului se constituie din Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova,  Serviciul de  Protecţie  şi  Pază de Stat, Departamentul  Trupelor  de Grăniceri, precum  şi  din  instituţiile  de  învăţămînt  şi  alte  instituţii  şi organizaţii nemilitarizate ale organelor securităţii statului.

[Alin.1 în redacţia Legii nr.754-XIV din 23.12.1999]

[Alin.1 în redacţia Legii nr.1456-XIII din 28.01.98]

[Alin.2 exclus prin Legea nr.754-XIV din 23.12.1999, celelalte renumerotate]

[Alin.2 introdus prin Legea nr.1456-XIII din 28.01.98]

(2) În cazul  în care situaţia  operativă  se  complică  pot  fi constituite,  în conformitate cu legislaţia, şi alte formaţiuni militare pentru  asigurarea  securităţii  statului,  subordonîndu-le  organelor securităţii statului.

(3) Principiile şi direcţiile de activitate, obligaţiile şi drepturile, modul de completare şi asigurare tehnico-materială şi financiară, de exercitare a controlului şi de supraveghere asupra activităţii  organelor  securităţii  statului se  stabilesc  prin  Legea privind organele securităţii statului.

(4) Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova funcţionează în conformitate cu Legea privind organele securităţii statului şi Legea privind Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova.

[Art.13 al. (4) în redacţia L543/12.10.2001, MO141/22.11.2001 art.1095]

[Art.13 al. (4) în redacţia L543/12.10.2001, MO141/22.11.2001 art.1095]

(4) Trupele de  grăniceri  îşi îndeplinesc sarcinile ce le revin  în conformitate cu Legea privind frontiera de stat a Republicii Moldova.

(5) Serviciul  de Protecţie  şi  Pază de Stat  funcţionează  în condiţiile  Legii privind organele securităţii statului şi ale Legii  cu privire la Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat.

[Alin.5 (6) în redacţia Legii nr.1456-XIII din 28.01.98]

(6) Departamentul  Trupelor de Grăniceri funcţionează în  condiţiile Legii  privind  organele  securităţii  statului  şi  ale  Legii  privind frontiera de stat a Republicii Moldova.

[Alin.6 introdus prin Legea nr.754-XIV din 23.12.1999]

(7) Serviciul Vamal funcţionează în condiţiile Codului vamal şi ale Legii serviciului în organele vamale.

[Art.13 al.(7) introdus prin LP11-XV din 17.02.05, MO46-50/25.03.05 art.165]

Articolul 14. Conlucrarea  organelor securităţii statului cu alte

                     organe de stat

Organele securităţii statului conlucrează cu ministerele, departamentele, unităţile economice, organele executive ale administraţiei  publice locale care, în limitele competenţei lor, realizează  măsuri  privind asigurarea securităţii statului, precum şi exercită conducerea nemijlocita a formaţiunilor speciale şi militare şi poartă răspundere pentru pregătirea de luptă, specială şi de mobilizare a acestora şi pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin.

Capitolul IV

CONTRIBUŢIA ASOCIAŢIILOR  OBŞTEŞTI  ŞI A CETĂŢENILOR  LA  ASIGURAREA

SECURITĂŢII STATULUI

Articolul 15.  Contribuţia asociaţiilor obşteşti şi a cetăţenilor la

                       asigurarea securităţii statului

(1) În conformitate cu Constituţia Republicii Moldova, devotamentul faţă de ţară este sacru. Cetăţenii şi asociaţiile obşteşti ale acestora acordă  sprijin organelor securităţii  statului în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin.

(2) Statul asigură protecţia  juridică şi socială cetăţenilor care contribuie la asigurarea securităţii statului.

Capitolul V

APĂRAREA INFORMAŢIILOR ÎN DOMENIUL

ASIGURĂRII SECURITĂŢII STATULUI

Articolul 16. Apărarea informaţiilor

(1) Activitatea operativă ce ţine de asigurarea securităţii statului constituie secret de stat.

(2) Informaţiile  obţinute  în rezultatul activităţii operative, în funcţie de importanţa lor pentru stat, pot avea diferite grade de secretizare.

Articolul 17. Punerea la dispoziţie a informaţiilor secrete

(1) Informaţiile secrete sînt puse la dispoziţia Preşedintelui Republicii Moldova, Preşedintelui Parlamentului, Prim-ministrului, Procurorului General, Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, precum şi a persoanelor cu funcţii de răspundere ale autorităţilor publice de către persoanele cu funcţii de răspundere ale organelor securităţii statului împuternicite în acest scop, în volumul şi în modul stabilit de legislaţie.

(2) Este interzisă divulgarea surselor de obţinere a  informaţiilor secrete.

Capitolul VI

RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCĂLCAREA LEGISLAŢIEI
PRIVIND SECURITATEA STATULUI

Articolul 18.  Răspunderea  pentru  încălcarea  legislaţiei  privind

                      securitatea statului

Încălcarea legislaţiei privind securitatea statului atrage după sine răspundere în conformitate cu legislaţia.

Capitolul VII

DISPOZIŢII FINALE

Articolul 19.

Prezenta lege intră în vigoare la data publicării.

Articolul 20.

Guvernul, în termen de 3 luni:

va aduce actele sale normative în conformitate cu legea menţionată;

va asigura revizuirea şi anularea de către ministere şi departamente a actelor normative ce contravin prezentei legi.