LPM3/2016
ID intern unic:  363882
Версия на русском
Versiunea originala
Fişa actului juridic

Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 3
din  25.02.2016
cu privire la Procuratură
Publicat : 25.03.2016 în Monitorul Oficial Nr. 69-77     art Nr : 113     Data intrarii in vigoare : 01.08.2016
    MODIFICAT
   
LP179 din 26.07.18, MO309-320/17.08.18 art.498; în vigoare 17.08.18
    LP74 din 26.04.18, MO235-244/29.06.18 art.368
    LP79 din 24.05.18, MO195-209/15.06.18 art.338

    LP305 din 21.12.17, MO7-17/12.01.18 art.66

    LP168 din 20.07.17, MO301-315/18.08.17 art.531
    LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în vigoare 01.08.16



    Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
TITLUL  I
ORGANIZAREA PROCURATURII
Capitolul  I
DISPOZIȚII GENERALE
    Articolul 1. Procuratura
    Procuratura este o instituție publică autonomă în cadrul autorității judecătorești care, în procedurile penale și în alte proceduri prevăzute de lege, contribuie la respectarea ordinii de drept, efectuarea justiției, apărarea drepturilor și intereselor legitime ale persoanei și ale societății.
    Articolul 2. Procurorul
    Procurorul este persoana cu funcție de demnitate publică care exercită atribuțiile  Procuraturii, prevăzute de Constituție, de prezenta lege, de alte acte legislative și de tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte, și este numit în această funcție în modul prevăzut de prezenta lege.
    Articolul 3. Principiile de organizare și de activitate
                       a Procuraturii și a procurorului
    (1) Procuratura își desfășoară activitatea în conformitate cu legea.
    (2) Organizarea și activitatea Procuraturii sînt transparente și presupun garantarea accesului societății și al mijloacelor de informare în masă la informațiile despre această instituție, cu excepțiile prevăzute de lege și cu asigurarea respectării regimului datelor cu caracter personal.
    (3) Procuratura este independentă de puterile legislativă, executivă și judecătorească, de orice partid politic sau organizaţie social-politică, precum și de oricare alte instituții, organizații sau persoane. Imixtiunea în activitatea Procuraturii este interzisă. Procuratura cooperează cu alte autorități pentru realizarea funcțiilor prevăzute de prezenta lege.
    (4) Procurorul își desfășoară activitatea în baza principiilor legalității, imparțialității, rezonabilității, integrității și independenței procesuale, care îi oferă posibilitatea de a lua în mod independent și unipersonal decizii în cauzele pe care le gestionează.
    (5) Independența procesuală a procurorului este asigurată prin garanții care exclud orice influență politică, financiară, administrativă sau de altă natură asupra procurorului legată de exercitarea atribuțiilor sale.
    (6) În condițiile prevederilor art. 13 din prezenta lege și ale Codului de procedură penală, activitatea procurorului poate fi supusă controlului din partea procurorului ierarhic superior și a instanței judecătorești.
    (7) Procurorul este obligat, prin întreaga sa activitate, să asigure supremaţia legii, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor, egalitatea lor în faţa legii, să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu pentru toți participanţii la procedurile judiciare indiferent de calitatea acestora, să respecte Codul de etică al procurorilor şi să participe la formarea profesională continuă.
    Articolul 4. Cadrul juridic de activitate a Procuraturii
    Activitatea Procuraturii este reglementată de Constituție, de prezenta lege, de alte acte legislative, precum și de tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte.
Capitolul  II
DOMENIILE DE ACTIVITATE ȘI DE COMPETENȚĂ
    Articolul 5. Funcțiile Procuraturii
    În condițiile legii, Procuratura îndeplinește următoarele funcții:
    a) conduce și exercită urmărirea penală și reprezintă învinuirea în instanța de judecată;
    b) organizează, conduce și controlează activitatea organelor de urmărire penală în cadrul procesului penal;
    c) efectuează, inclusiv din oficiu, controlul asupra respectării legislației privind activitatea specială de investigații;
    d) efectuează, inclusiv din oficiu, controlul asupra respectării legislației privind înregistrarea sesizărilor despre săvîrşirea sau pregătirea săvîrşirii unor infracţiuni;
    e) pornește, examinează și participă la judecarea cauzelor contravenționale;
    f) asigură asistența juridică internațională în materie penală și colaborarea internațională în domeniul său de activitate;
    g) participă la implementarea unitară a politicii naționale și internaționale a statului în materie penală;
    h) prezintă propuneri privind perfecționarea legislației și participă la elaborarea de acte normative în domeniul său de activitate;
    i) aplică măsurile de protecție a martorilor, a victimelor infracțiunii și a altor participanți la procesul penal;
    j) în cazul neînceperii sau al încetării urmăririi penale, în condițiile legii, intentează acțiunea civilă și participă la examinarea acesteia;
    k) exercită controlul privind respectarea legilor în aplicarea măsurilor de protecție a martorilor, a victimelor infracțiunii și a altor participanți la procesul penal;
    l) examinează cereri și petiții conform competenței.
    Articolul 6. Drepturile și obligațiile procurorului
    (1) În vederea executării funcțiilor Procuraturii, procurorul își exercită atribuțiile pe întreg teritoriul Republicii Moldova, în toate instanțele judecătorești și, în condițiile legii, are următoarele drepturi:
    a) în cadrul procedurilor penale sau contravenționale, are acces liber în localurile instituțiilor publice, ale agenților economici, ale altor persoane juridice;
    b) inițiază proceduri disciplinare pentru încălcările de lege, pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor în cadrul procedurilor penale de către ofițerii de urmărire penală, lucrătorii organelor de constatare, lucrătorii organelor care exercită activitatea specială de investigații, precum și de către lucrătorii responsabili de înregistrarea sesizărilor;
    c) alte drepturi prevăzute de legislaţia în vigoare.
    (2) Procurorul beneficiază, de asemenea, de următoarele drepturi:
    a) asocierea în organizații profesionale sau în alte organizații care au drept scop reprezentarea și protejarea intereselor profesionale;
    b) accesul liber la dosarul său personal și la datele sale personale din alte acte ținute în cadrul Procuraturii;
    c) informarea cu privire la toate deciziile Procuraturii și ale organelor de autoadministrare a procurorilor care îl vizează.
    (3)  Procurorul este obligat:
    a) să-și îndeplinească obligațiile de serviciu în conformitate cu Constituția, legislația Republicii Moldova și cu tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte;
    b) să respecte prevederile actelor cu caracter normativ adoptate în cadrul Procuraturii;
    c) să asigure respectarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale omului în exercitarea atribuțiilor sale;
    d) să respecte regulile deontologice ale procurorilor și să se abțină de la fapte care ar discredita imaginea Procuraturii sau ar afecta prestigiul profesiei de procuror;
    e) să își perfecționeze în mod continuu abilitățile profesionale;
    f) să depună anual o declarație pe propria răspundere din care să rezulte că nu este ofițer de investigații, inclusiv sub acoperire, sau informator, sau colaborator al organului care efectuează activitatea specială de investigații;
    g) să depună, în condițiile legii, declaraţia de avere și interese personale;
    [Art.6 al.(3), lit.g) modificată prin LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în vigoare 01.08.16]
    h) să informeze procurorul ierarhic superior despre indicațiile sau solicitările efectuate cu încălcarea legii, precum și despre un conflict de interese existent sau un conflict de interese ce poate să apară;
    i) să declare actele de corupție, actele conexe actelor de corupție și faptele de comportament corupțional care i-au devenit cunoscute;
    j) să întreprindă măsuri în vederea denunțării și înregistrării tuturor încălcărilor de lege care i-au devenit cunoscute în exercițiul funcției sau în afara exercițiului funcției;
    k) să respecte regimul secretului de stat, precum și al altor informații cu acces limitat care i-au devenit cunoscute în exercițiul funcției.
Capitolul III
STRUCTURA PROCURATURII
    Articolul 7. Sistemul Procuraturii
    (1) Procuratura este un sistem unic, care include:
    a) Procuratura Generală;
    b) procuraturile specializate;
    c) procuraturile teritoriale.
    (2) Numărul total de procurori în cadrul Procuraturii se stabilește de către Parlament, la propunerea Procurorului General și cu avizul Consiliului Superior al Procurorilor. Numărul procurorilor din fiecare procuratură este stabilit de către Consiliul Superior al Procurorilor, la propunerea Procurorului General.
    (3) Structura Procuraturii Generale, a procuraturilor specializate și a procuraturilor teritoriale, precum și reședința acestora se stabilesc și se modifică de Procurorul General, cu acordul scris al Consiliului Superior al Procurorilor.
    (4) Procuratura este condusă de Procurorul General și adjuncții săi conform domeniilor de competență stabilite de Procurorul General.
    Articolul 8. Procuratura Generală
    (1) Procuratura Generală este condusă de Procurorul General și adjuncții săi conform competențelor stabilite, are statut de persoană juridică, dispune de cont trezorerial și ștampilă cu Stema de stat. Sediul Procuraturii Generale este în municipiul Chișinău.
    (2) Procuratura Generală este constituită din subdiviziuni conduse de procurori-șefi sau de funcționari publici și, după caz, de adjuncții acestora.
    (3) Procuratura Generală are următoarele atribuții:
    а) conduce, controlează, organizează și coordonează activitatea procuraturilor specializate și a celor teritoriale;
    b) la decizia Procurorului General, conduce și exercită urmărirea penală, reprezintă învinuirea în instanța de judecată în cauze de importanță;
    c) reprezintă învinuirea la Curtea Supremă de Justiție;
    d) realizează și coordonează controlul organelor care efectuează activitatea specială de investigații în partea ce ține de legalitatea efectuării măsurilor speciale de investigații;
    e) generalizează și contribuie la unificarea practicii în domeniul exercitării și conducerii urmăririi penale și al reprezentării învinuirii în instanța de judecată;
    f) asigură asistența juridică internațională în materie penală și colaborarea internațională în domeniul său de activitate;
    g) participă la implementarea unitară a politicii naționale și internaționale a statului în materie penală;
    h) în limitele de competență, examinează cererile și petițiile primite;
    i) participă la procesul de elaborare a actelor normative din domeniul de activitate al Procuraturii;
    j) gestionează bugetul Procuraturii;
    k) colectează, analizează și gestionează datele privind activitatea Procuraturii;
    l) îndeplinește alte atribuții stabilite prin lege și prin tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte.
    Articolul 9. Procuraturile specializate
    (1) Procuraturile specializate activează în anumite domenii speciale și își exercită atribuțiile pe întreg teritoriul Republicii Moldova. În sistemul Procuraturii activează Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. În caz de necesitate, prin lege, pot fi create și alte procuraturi specializate.
    (2) Atribuțiile, competența, organizarea și funcționarea procuraturilor specializate se reglementează prin legi speciale, legislația procesual-penală și propriile regulamente de activitate.
    (3) Procuratura specializată este condusă de către un procuror-șef, asimilat adjunctului Procurorului General, ajutat de un adjunct ori, după caz, de adjuncți, asimilați procurorului-șef al subdiviziunii Procuraturii Generale. În cadrul procuraturii specializate se pot constitui subdiviziuni și aceasta poate avea oficii teritoriale sau reprezentanțe în teritoriu.
    (4) Procuratura Anticorupție este specializată în combaterea infracțiunilor de corupție, a actelor conexe actelor de corupție și are următoarele atribuții specifice:
    a) exercită urmărirea penală în cauzele date în competența sa, conform legislației procesual-penale;
    b) conduce urmărirea penală în cauzele instrumentate de Centrul Național Anticorupție;
    c) reprezintă învinuirea în instanța de judecată de fond, de apel și de recurs în cauzele menționate la lit. a) și b).
    (5) Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale este specializată în combaterea criminalității organizate, a terorismului și a torturii și are următoarele atribuții specifice:
    a) exercită urmărirea penală în cauzele privind infracțiunile de tortură, infracțiunile cu caracter terorist și în cele privind infracțiunile săvîrșite de o organizație criminală, precum și în alte cauze date în competența sa prin lege;
    b) conduce urmărirea penală în cauzele privind infracțiunile în care urmărirea penală este exercitată de către organele de urmărire penală ale organelor centrale de specialitate;
    c) exercită sau conduce urmărirea penală în cauzele transmise acesteia pentru instrumentare de către Procurorul General;
    d) reprezintă învinuirea în instanța de judecată de fond, de apel și de recurs în cauzele menționate la lit. a), b) și c). 
    (6) În cadrul procuraturilor specializate activează constant ofițeri de urmărire penală, ofițeri de investigații și specialiști care se subordonează funcțional procurorului-șef al procuraturii specializate. Ofițerii de urmărire penală, ofițerii de investigații și specialiștii sînt selectați în mod individual de către procurorul-șef al procuraturii specializate și se detașează de la alte instituții pentru o perioadă de pînă la 5 ani, care poate fi reînnoită pe o perioadă cu același termen. Detașarea se face prin ordinul Procurorului General, cu avizul conducătorului instituției în care activează persoana detașată. Salarizarea ofițerilor de urmărire penală, a ofițerilor de investigații și a specialiștilor detașați se face din bugetul Procuraturii, în condițiile legislației speciale.
    Articolul 10. Procuraturile teritoriale
    (1) Procuraturile teritoriale activează de regulă în circumscripțiile instanţelor judecătoreşti conform competenţei teritoriale stabilite în Regulamentul Procuraturii.
    (2) Procuratura unității teritoriale autonome Găgăuzia (în continuare – Procuratura UTA Găgăuzia) este o procuratură teritorială ce își exercită atribuțiile în teritoriul unităţii teritoriale autonome respective.
    (3) Procuratura teritorială este condusă de către un procuror-șef și adjunctul sau, după caz, adjuncții săi conform competențelor stabilite de procurorul-șef. În cadrul procuraturii teritoriale pot fi constituite subdiviziuni conduse de adjunctul (adjuncții) procurorului-șef al procuraturii teritoriale.
    Articolul 11. Atribuțiile Procurorului General
    (1) Procurorul General are următoarele atribuții:
    a) reprezintă Procuratura în relațiile cu celelalte autorități publice, cu persoane juridice și fizice din țară și din străinătate;
    b) la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, numește în funcție procurorii;
    c) exercită controlul asupra activității procurorilor;
    d) stabilește domeniile de competență (atribuțiile) ale adjuncților săi;
    e) aprobă Regulamentul Procuraturii, care se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova;
    f) emite, în scris, ordine și dispoziții, aprobă regulamente și recomandări metodologice;
    g) stabilește, cu acordul scris al Consiliului Superior al Procurorilor, structura internă a procuraturilor;
    h) solicită acordul pentru pornirea urmăririi penale sau, după caz, pornește urmărirea penală în cazurile prevăzute de lege;
    i) sesizează Curtea Constituțională în condițiile legii;
    j) organizează și implementează sistemul de management financiar și control intern și poartă răspundere managerială pentru administrarea bugetului instituției și a patrimoniului public aflat în gestiune;
    k) exercită alte atribuții prevăzute de lege.
    (2) În termen de 3 luni de la numirea sa în funcție, Procurorul General îi numește pe adjuncții săi, le repartizează acestora domeniile de competență și stabilește ordinea substituirii sale de către adjuncți în cazul absenței sau al imposibilității de exercitare a funcțiilor sale. În cazul în care Procurorul General nu a stabilit ordinea substituirii sale de către adjuncți, funcțiile Procurorului General vor fi exercitate de drept de către adjunctul cu cea mai mare vechime în funcția de procuror.
    (3) Procurorul General prezintă Parlamentului anual, pînă în data de 31 martie a anului în curs, un raport despre activitatea Procuraturii în anul precedent. Raportul se audiază în plenul Parlamentului, este făcut public și se plasează pe pagina web oficială a Procuraturii Generale. Raportul conţine şi date privind impactul activității Procuraturii din anul precedent asupra drepturilor persoanelor.
    [Art.11 al.(3) modificat prin LP179 din 26.07.18, MO309-320/17.08.18 art.498; în vigoare 17.08.18]
    Articolul 12. Ierarhia administrativă în Procuratură
    (1) Procurorul General și adjuncții acestuia, conform competențelor stabilite, sînt conducători ai Procuraturii. Șefii subdiviziunilor Procuraturii Generale organizează și coordonează activitatea subdiviziunilor pe care le conduc conform competențelor stabilite. Procurorul-șef al procuraturii specializate sau al celei teritoriale organizează și coordonează activitatea procuraturii pe care o conduce.
    (2) Ordinele, dispozițiile și indicațiile privind organizarea și coordonarea activității Procuraturii, precum și instrucțiunile metodologice și de reglementare ale procurorilor menționați la alin. (1) sînt obligatorii pentru procurorii din subordine.
    (3) Regulile detaliate cu privire la ierarhia administrativă în cadrul Procuraturii sînt stabilite de Regulamentul Procuraturii.
    Articolul 13. Ierarhia procesuală a procurorilor
    (1) Ierarhia procesuală a procurorilor şi atribuţiile procurorului ierarhic superior sînt stabilite de prevederile Codului de procedură penală.
    [Art.13 al.(1) în redacția LP168 din 20.07.17, MO301-315/18.08.17 art.531]
    [Art.13 al.(2) abrogat prin LP168 din 20.07.17, MO301-315/18.08.17 art.531]
    (3) Indicațiile procurorului ierarhic superior se formulează în scris, în conformitate cu legea și sînt obligatorii pentru procurorii ierarhic inferiori. Procurorul ierarhic inferior poate solicita motivarea indicațiilor procurorului ierarhic superior.
    (4) Procurorul are dreptul să refuze executarea unei indicații care este vădit ilegală și are obligația să o conteste la procurorul ierarhic superior procurorului care a emis-o.
TITLUL  II
STATUTUL PROCURORULUI
Capitolul  IV
INCOMPATIBILITĂȚI ȘI INTERDICȚII
    Articolul 14. Incompatibilități
    (1) Funcția de procuror este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, precum și cu alte activități remunerate sau neremunerate.
    (2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), procurorul poate desfășura activități didactice și științifice. Regulile privind cumulul funcției  cu aceste activități se stabilesc de către Consiliul Superior al Procurorilor.
    Articolul 15. Interdicții
    (1) Procurorul este obligat să evite orice conflict de interese în procesul exercitării atribuțiilor de serviciu, iar dacă acesta apare, să-l declare.
    (2) Procurorul nu are dreptul:
    a) să facă parte din partide sau din formațiuni politice, să desfășoare ori să participe la activități cu caracter politic, să exprime sau să-și manifeste în orice mod convingerile politice în exercitarea atribuțiilor sale;
    b) să participe la greve;
    c) să participe la instrumentarea sau examinarea cauzelor în cazul în care intră sub incidență de recuzare; 
    d) să facă declarații publice cu privire la cauze pe care nu le instrumentează sau cu privire la cauze pe care le gestionează, dacă acest lucru ar putea încălca prezumția nevinovăției, dreptul la viața privată al oricărei persoane sau ar putea afecta urmărirea penală;
    e) să fie ofițer de investigații, inclusiv sub acoperire, informator sau colaborator al unei autorități care efectuează activitatea specială de investigații;
    f) să desfășoare o activitate de întreprinzător sau o activitate comercială direct ori prin persoane interpuse;
    g) să fie arbitru în instanțele arbitrale;
    h) să acorde consultații scrise sau verbale în chestiuni litigioase, inclusiv în situația în care cauza respectivă este examinată de un alt organ al Procuraturii decît acela în cadrul căruia își exercită funcția, cu excepția consultațiilor acordate soțului/soției, copiilor sau părinților, nici să îndeplinească vreo altă activitate care, potrivit legii, este efectuată de avocat;
    i) să dețină calitatea de membru în organul de conducere, de administrare sau de control al unei societăți comerciale, inclusiv într-o bancă sau într-o altă instituție de credit;
    j) să dețină funcția de procuror în subordinea nemijlocită a soțului său/soției sale, a persoanelor cu care este înrudit prin sînge sau adopție (părinți, copii, frați, surori, bunici, nepoți, unchi, mătuși) sau a persoanelor cu care este înrudit prin afinitate (cumnat, cumnată, socru, soacră, ginere, noră).
    Articolul 16. Ținuta vestimentară
    (1) În ședințele de judecată, procurorul este obligat să poarte mantie.
    (2) Statul asigură gratuit procurorului ținuta vestimentară corespunzătoare.
    (3) Modelul mantiei și însemnele distinctive se stabilesc prin regulament aprobat de Consiliul Superior al Procurorilor.
    NOTĂ: Prevederile art.16 intră în vigoare la 01.01.17
Capitolul V
SELECȚIA ȘI CARIERA PROCURORILOR
Secțiunea 1
Numirea procurorului în funcție
    Articolul 17. Numirea în funcția de Procuror General
    (1) Pentru funcția de Procuror General poate candida persoana care întrunește următoarele condiții:
    a) are o experiență profesională de cel puțin 10 ani în domeniul dreptului, dintre care cel puțin 5 ani în funcția de procuror;
    b) îndeplinește condițiile prevăzute la art. 20 alin. (1) lit. a), b), c), d), f), g) și h);
    c) are calități manageriale;
    d) în ultimii 3 ani pînă la anunţarea concursului nu a fost membru şi/sau nu a desfășurat activități cu caracter politic în cadrul unui partid politic  sau al unei organizaţii social-politice;
    e) în ultimele 6 luni nu a deținut calitatea de membru al Consiliului Superior al Procurorilor.
    (2) Candidatul la funcția de Procuror General este selectat pe bază de concurs public, organizat de către Consiliul Superior al Procurorilor, care cuprinde următoarele etape:
    a) preselecția candidaților în baza dosarelor depuse;
    b) interviul susținut în fața Consiliului Superior al Procurorilor.
    (3) Modul de organizare și desfășurare a concursului se stabilește printr-un regulament aprobat de către Consiliul Superior al Procurorilor. Etapa interviului se transmite on-line în timp real. Consiliul Superior al Procurorilor asigură accesul reprezentanților mass-media la ședința în care are loc interviul.
    (4) Procesul de selecție a candidatului pentru funcția de Procuror General se desfășoară potrivit unor criterii obiective, bazate pe merit, ținîndu-se cont de pregătirea profesională, integritatea și capacitățile acestuia.
    (5) Informația privind inițierea și desfășurarea concursului se publică pe paginile web oficiale ale Procuraturii Generale și Consiliului Superior al Procurorilor, cu cel puțin o lună înainte de data-limită de depunere a dosarelor.
    (6) Dosarul de participare la concurs, care cuprinde actele indicate la art. 22 alin. (2) lit. a), b), c), e), f) și g), scrisoarea de motivare și conceptul de management și dezvoltare instituțională, se depune la Consiliul Superior al Procurorilor  și se înregistrează în modul stabilit. Dosarele incomplete sau depuse după expirarea termenului-limită nu se examinează.
    (7) În momentul depunerii actelor, candidații la funcția de Procuror General sînt informați despre inițierea verificării conform Legii nr. 271-XVI din 18 decembrie 2008 privind verificarea titularilor și a candidaților la funcții publice și Legii nr. 269-XVI din 12 decembrie 2008 privind aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat (poligraf). Solicitantul va semna declarația de verificare și își va prezenta acordul  scris pentru testarea la poligraf.
    (8) În termen de 20 de zile lucrătoare de la data-limită pentru depunerea dosarelor, Consiliul Superior al Procurorilor întocmește lista candidaților care îndeplinesc condițiile de participare la concurs și o afișează pe pagina sa web oficială, indicînd data la care va avea loc interviul.
    (9) Intervievarea candidaților are loc în ședință publică.
    (10) Candidații sînt evaluați de către fiecare membru al Consiliului Superior al Procurorilor în baza criteriilor aprobate de Consiliu. Punctajul final reprezintă media punctajului oferit de către toți membrii Consiliului Superior al Procurorilor. Candidatul care a acumulat cel mai mare punctaj este propus, de către Consiliul Superior al Procurorilor, Președintelui Republicii pentru a fi numit în funcția de Procuror General.
    NOTĂ: Prevederile art.17 alin.(10) în partea ce se referă la numirea procurorului general de către Președintele Republicii intră în vigoare după modificarea Constituției
    (11) Președintele Republicii poate respinge o singură dată candidatura propusă de Consiliul Superior al Procurorilor pentru funcția de Procuror General în cazul depistării unor probe incontestabile de incompatibilitate a candidatului cu funcția respectivă, de încălcare de către candidat a legislației sau de încălcare a procedurilor legale de selecție a acestuia. Refuzul de numire trebuie să fie motivat și se face în termen de 15 zile lucrătoare de la data recepționării propunerii.
    NOTĂ: Prevederile art.17 alin.(11) în partea ce se referă la numirea procurorului general de către Președintele Republicii intră în vigoare după modificarea Constituției
    (12) La propunerea repetată a aceluiași candidat, făcută cu votul a 2/3 din numărul membrilor Consiliului Superior al Procurorilor, Președintele Republicii emite, în termen de 5 zile lucrătoare, decretul privind numirea candidatului în funcția de Procuror General.
    NOTĂ: Prevederile art.17 alin.(12) în partea ce se referă la numirea procurorului general de către Președintele Republicii intră în vigoare după modificarea Constituției
    (13) Procurorul General este numit în funcție pentru un mandat de 7 ani, fără dreptul de a fi numit din nou în această funcție.
    (14) După încetarea exercitării mandatului, Procurorul General își poate continua activitatea în orice funcție de procuror vacantă, aleasă de el, fiind numit fără concurs.
    Articolul 18. Numirea în funcție a adjuncților Procurorului General
    (1) Candidatul la funcția de adjunct al Procurorului General este propus de către Procurorul General.
    (2) În funcția de adjunct al Procurorului General poate fi numită persoana care are o experiență de cel puțin 7 ani în funcția de procuror, în ultimii 3 ani activează în funcția de procuror și dispune de capacități organizatorice.
    (3) Adjuncții Procurorului General sînt numiți în funcție fără concurs, prin ordinul Procurorului General, cu acordul scris al Consiliului Superior al Procurorilor.
    (4) Mandatul adjuncților Procurorului General se încheie odată cu mandatul Procurorului General, însă aceștia continuă să-și exercite atribuțiile pînă la numirea adjuncților noului Procuror General.
    (5) Adjuncții fostului Procuror General pot fi numiți în calitate de adjuncți ai noului Procuror General.
    (6) După încetarea exercitării mandatului, adjuncții Procurorului General își pot continua activitatea în orice funcție de procuror vacantă, aleasă de ei, fiind numiţi fără concurs.
    Articolul 19. Selecția candidaților la funcția de procuror și cariera
                         procurorilor
    (1) Selecția candidaților la funcția de procuror și cariera procurorilor se fac prin concurs, avînd drept scop asigurarea unui proces de selecție obiectiv, imparțial și transparent, care să garanteze alegerea celor mai buni candidați pentru funcția respectivă.
    (2) Cariera procurorului presupune numirea unui procuror dintr-o funcție în alta.
    Articolul 20. Condiții pentru a candida la funcțiile de procuror
                          și procuror-șef
    (1) Poate candida la funcția de procuror persoana care întrunește următoarele condiții:
    a) deține cetățenia Republicii Moldova;
    b) cunoaște limba de stat;
    c) are capacitatea de exercițiu deplină;
    d) are diplomă de studii superioare de licență și diplomă de studii superioare de master în domeniul dreptului sau un alt act de studii în domeniul dreptului echivalent acestora, recunoscut de structura abilitată pentru recunoașterea și echivalarea actelor de studii și calificărilor;
    e) a absolvit cursurile de formare inițială a procurorilor în cadrul Institutului Național al Justiției sau, în cazul persoanei care are vechimea în muncă necesară pentru a fi numită în funcția respectivă, a susținut examenul în fața Comisiei de absolvire a Institutului Național al Justiției;
    f) se bucură de o reputație ireproșabilă;
    g) anterior, nu i-a fost constatată vinovăția pentru săvîrșirea unei infracțiuni;
    g1) nu are, în ultimii 5 ani, în cazierul privind integritatea profesională, înscrieri cu privire la rezultatul negativ al testului de integritate profesională pentru încălcarea obligaţiei prevăzute la art. 7 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 325/2013 privind evaluarea integrităţii instituţionale;
    [Art.20 al.(1), lit.g1) introdusă prin LP305 din 21.12.17, MO7-17/12.01.18 art.66]
    h) este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea funcției de procuror;
    i) a fost supusă verificării și testării cu utilizarea detectorului comporta-mentului simulat (poligrafului).
    (2) O persoană nu poate fi considerată ca avînd o reputație ireproșabilă în sensul alin. (1) și nu poate candida la funcția de procuror dacă există una din următoarele circumstanțe:
    a) a fost eliberată din funcțiile specificate la alin. (3) pentru încălcări în activitatea profesională din ultimii 5 ani;
    b) face abuz de alcool sau este consumator de substanțe psihotrope, toxice sau de droguri;
    c) are interdicția de a ocupa o funcţie publică sau de demnitate publică, ce derivă dintr-un act de constatare al Autorității Naționale de Integritate.
    [Art.20 al.(2) lit.c) introdusă prin LP74 din 26.04.18, MO235-244/29.06.18 art.368]
    (3) Persoana care nu a absolvit cursurile de formare inițială a procurorilor din cadrul Institutului Național al Justiției poate candida la funcția de procuror dacă are o vechime de cel puțin 5 ani în funcțiile de procuror sau judecător în instanțele judecătorești naționale sau internaționale, de ofițer de urmărire penală, de avocat, de Avocat al Poporului, de consultant al procurorului, de asistent judiciar în instanța de judecată, de asemenea în funcțiile de specialitate juridică din aparatul Curții Constituționale, al Consiliului Superior al Procurorilor, al Consiliului Superior al Magistraturii, al Ministerului Justiției, al Ministerului Afacerilor Interne, al Centrului Național Anticorupție, al Serviciului Vamal sau în funcția de profesor titular de drept în instituțiile de învățămînt superior acreditate.
    (4) La funcția de procuror în procuraturile specializate sau în Procuratura Generală, precum și la funcțiile prevăzute la art. 25 alin. (4) poate candida procurorul care:
    a) are o vechime în funcția de procuror de cel puțin 5 ani;
    b) în cadrul evaluării performanțelor, a obținut calificativul „bine”, „foarte bine” sau „excelent”.
    (5) La funcția de procuror-șef al Procuraturii UTA Găgăuzia poate candida persoana care întrunește condițiile prevăzute de prezenta lege pentru funcția de procuror, și care:
    a) în ultimii 10 ani a avut o experiență profesională neîntreruptă în domeniul dreptului, dintre care 5 ani în funcția de procuror sau judecător;
    b) în ultimii 3 ani pînă la anunțarea concursului nu a fost membru şi/sau nu a desfăşurat activități cu caracter politic în cadrul unui partid politic sau al unei organizaţii social-politice;
    c) cunoaște limba găgăuză.
    (6) La funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii UTA Găgăuzia poate candida procurorul care întrunește condițiile prevăzute la alin. (4) și cunoaște limba găgăuză.
    (7) Nu poate participa la concursuri pentru funcțiile menționate la alin. (4) – (6) procurorul care are sancțiuni disciplinare nestinse.
    Articolul 21. Verificarea stării de sănătate a candidaților la funcțiile
                         de procuror și a procurorilor în funcție
    (1) Starea de sănătate a candidaților la funcțiile de procuror și a procurorilor în funcție care doresc să participe la concurs se verifică înainte de înscrierea în Registrul candidaților pentru suplinirea funcțiilor vacante.
    (2) Verificarea stării de sănătate a procurorilor aflați în funcție are loc o dată la 5 ani.
    (3) Verificarea stării de sănătate include, de asemenea, evaluarea psihologică și psihiatrică a candidaților la funcțiile de procuror și a procurorilor aflați în funcție.
    (4) Exigențele privind starea de sănătate și procedura de determinare a stării de sănătate a candidaților la funcțiile de procuror și a procurorilor în funcție, inclusiv lista bolilor care nu permit exercitarea funcției de procuror, se aprobă prin ordin al ministrului sănătății, muncii și protecției sociale după coordonarea cu Consiliul Superior al Procurorilor.
    [Art.21 al.(4) modificat prin LP79 din 24.05.18, MO195-209/15.06.18 art.338]
    (5) Starea de sănătate a candidaților la funcțiile de procuror și a procurorilor în funcție se verifică de către o comisie specializată a Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, care eliberează un certificat medical privind starea sănătății, conținînd concluzii privind corespunderea candidatului sau a procurorului în funcție cu exigențele pentru exercitarea funcției, ulterior acesta fiind prezentat la Consiliul Superior al Procurorilor.
    [Art.21 al.(5) modificat prin LP79 din 24.05.18, MO195-209/15.06.18 art.338]
    Articolul 22. Registrul candidaților pentru suplinirea funcțiilor vacante
    (1) Candidații la funcțiile de procuror care întrunesc condițiile prevăzute la art. 20 sînt înscriși în Registrul candidaților pentru suplinirea funcțiilor vacante (în continuare – Registru) în baza cererii depuse și indiferent de existența unor posturi vacante la momentul înscrierii.
    (2) Pentru a fi înscris în Registru, candidatul la funcția de procuror depune următoarele acte:
    a) cererea de participare la concurs;
    b) curriculum vitae;
    c) copia de pe diploma de studii;
    d) atestatul de absolvire a Institutului Național al Justiției sau certificatul care confirmă susținerea examenului în fața Comisiei de absolvire a Institutului Național al Justiției;
    e) copia de pe carnetul de muncă, în cazul candidaților care au carnet de muncă;
    f) cazierul judiciar;
    g) certificatul medical privind starea sănătății;
    h) declaraţia de avere și interese personale;
    [Art.22 al.(2), lit.h) în redacția LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în vigoare 01.08.16]
    [Art.22 al.(2), lit.i) abrogată prin LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în vigoare 01.08.16]
    j) o referință de la ultimul loc de muncă sau de studii;
    k) certificatul care confirmă testarea cu utilizarea detectorului comportamentului simulat (poligraful).
    (3) În momentul depunerii setului de acte, persoana este informată despre inițierea procedurilor prevăzute la art. 17 alin. (7).
    (4) Procurorul în funcție care dorește un transfer sau o promovare poate fi înscris în Registru dacă în ultimii doi ani pînă la depunerea cererii de înscriere în Registru a fost supus evaluării performanțelor. Procurorul care dorește o numire în funcția de procuror-șef sau de adjunct al procurorului-șef poate fi înscris în Registru dacă în ultimul an pînă la depunerea cererii de înscriere în Registru a fost supus evaluării performanțelor.
    (5) Registrul este ținut de către secretariatul Consiliului Superior al Procurorilor și include următoarele compartimente:
    a) lista candidaților la funcțiile vacante de procuror;
    b) lista procurorilor care solicită transferul la o altă procuratură;
    c) lista procurorilor care solicită numirea în funcția de procuror-șef sau de adjunct al procurorului-șef.
    (6) Procedura de înscriere în Registru a candidaților pentru suplinirea funcțiilor vacante se aprobă de către Consiliul Superior al Procurorilor.
    (7) Registrul se plasează pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Procurorilor.
    Articolul 23. Criteriile pentru selecția și cariera procurorului
    (1) Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor apreciază candidații înscriși în Registrul indicat la art. 22 în baza criteriilor prevăzute de prezenta lege și conform regulamentului aprobat de Consiliul Superior al Procurorilor.
    (2) În cadrul concursului, candidații sînt apreciați în baza următoarelor criterii principale:
    a) nivelul de cunoștințe și aptitudinile profesionale;
    b) capacitatea de aplicare în practică a cunoștințelor;
    c) vechimea în funcția de procuror sau în alte funcții prevăzute la art. 20;
    d) calitatea și eficiența activității în funcția de procuror;
    e) respectarea regulilor de etică profesională;
    f) activitatea didactică și cea științifică.
    (3) Procedura și criteriile de selecție a candidaților pentru funcțiile de procuror și pentru cariera procurorului sînt stabilite detaliat în regulamentul prevăzut la alin. (1), care se publică  pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Procurorilor.
    (4) La aprecierea candidatului la funcția de procuror, punctajul total obținut în concurs se constituie după cum urmează: cel puțin 50% – nota obținută la examenul susținut în fața Comisiei de absolvire a Institutului Național al Justiției și cel mult 50%  – punctajul acordat de Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor. În cazul carierei procurorilor, cel puțin 50% reprezintă rezultatul evaluării profesionale și cel mult 50% reprezintă punctajul oferit de Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor.
    (5) În urma concursului, fiecare membru al Colegiului pentru selecția și cariera procurorilor acordă punctaj fiecărui candidat în baza regulamentului prevăzut la alin. (1). Punctajul acumulat de candidat reprezintă media punctajului oferit de membrii Colegiului.
    Articolul 24. Concursul pentru selecția și cariera procurorului și ocuparea
                          funcțiilor vacante
    (1) Consiliul Superior al Procurorilor anunță periodic funcțiile vacante  și pe cele care urmează să devină vacante în următoarele 3 luni prin plasarea informației respective pe pagina sa web oficială. Toate funcțiile anunțate sînt scoase la următorul concurs.
    (2) Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor îi apreciază pe toți candidații înscriși în Registru. În cazul neprezentării nemotivate a candidatului în fața Colegiului pentru selecția și cariera procurorilor sau al refuzului acestuia de a fi apreciat, candidatul este exclus din Registru.
    (3) Rezultatele aprecierii candidaților se publică, timp de 2 zile lucrătoare,  pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Procurorilor.
    (4) Candidații care nu sînt de acord cu rezultatele aprecierii, în termen de 5 zile lucrătoare de la publicarea rezultatelor, le pot contesta la Consiliul Superior al Procurorilor. Contestația se va soluționa la prima ședință a Consiliului, dar nu mai tîrziu de 20 de zile lucrătoare de la depunere. Hotărîrea Consiliului Superior al Procurorilor poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiție doar în partea ce se referă la procedura de adoptare.
    (5) Candidații își aleg funcțiile scoase la concurs în ordinea descrescătoare a punctajului obținut la Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor. În cazul punctajului egal, primul își alege funcția candidatul care a obținut rezultate mai bune la Institutul Național al Justiției sau la evaluarea performanțelor. Rezultatul concursului se publică pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Procurorilor în termen de 2 zile lucrătoare de la finalizarea acestuia.
    (6) La ședința următoare, Consiliul Superior al Procurorilor propune Procurorului General numirea în funcție a candidaților desemnați în urma concursului. Consiliul Superior al Procurorilor  poate refuza să facă propunerea de numire în funcție a unui candidat dacă constată că candidatul este incompatibil cu funcția de procuror.
    Articolul 25. Numirea în funcție a procurorilor
    (1) Numirea în funcțiile de procuror, procuror-șef al procuraturii, adjunct al procurorului-șef al procuraturii, procuror-șef al subdiviziunii Procuraturii Generale sau adjunct al procurorului-șef al subdiviziunii Procuraturii Generale se face prin ordinul Procurorului General, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor.
    (2) În termen de 5 zile lucrătoare de la primirea propunerii, Procurorul General este obligat să adopte o decizie. Procurorul General poate refuza motivat candidatura prezentată pentru numire în funcție. Consiliul Superior al Procurorilor poate propune în mod repetat aceeași candidatură cu votul a 2/3 din membrii săi. Această propunere este obligatorie pentru Procurorul General.
    (3) Candidatul la funcţia de procuror-şef al Procuraturii UTA Găgăuzia este propus de către Adunarea Populară a Găgăuziei cu cel puțin 3 luni înainte de intervenirea vacanței funcției sau, în cazul în care aceasta intervine înainte de expirarea mandatului, în termen de 2 luni de la intervenirea vacanței.
    (4) Mandatul de procuror-șef al procuraturii, cel de adjunct al procurorului-șef al procuraturii, cel de procuror-șef al subdiviziunii Procuraturii Generale și cel de adjunct al procurorului-șef al subdiviziunii Procuraturii Generale este de 5 ani. Aflarea în aceeași funcție a acestora nu poate depăși 2 mandate consecutive. La încheierea mandatului, persoanei i se propune numirea, fără concurs, în una din funcțiile vacante de procuror, cu excepția funcției de procuror-șef.
    Articolul 26. Procedura de selecție a candidatului la funcţia de
                          procuror-şef al Procuraturii UTA Găgăuzia
    (1) Candidatul la funcția de procuror-şef al Procuraturii UTA Găgăuzia este selectat de Adunarea Populară a Găgăuziei în baza condiţiilor şi criteriilor stabilite de prezenta lege şi regulamentul aprobat de Consiliul Superior al Procurorilor. Candidatul se selectează în urma unui concurs public organizat și desfășurat în conformitate cu procedura stabilită de legea locală adoptată de Adunarea Populară.
    (2) La aprecierea participanţilor la concursul pentru funcţia de procuror-şef al Procuraturii UTA Găgăuzia, Adunarea Populară aplică punctaj în conformitate cu regulamentul aprobat de Consiliul Superior al Procurorilor.
    (3) Adunarea Populară propune candidatura selectată Consiliului Superior al Procurorilor pentru verificare.
    (4) În baza materialelor prezentate de Adunarea Populară, Consiliul Superior al Procurorilor, în termen de o lună, verifică respectarea procedurii şi corespunderea candidatului condiţiilor şi criteriilor prevăzute de prezenta lege şi regulamentul aprobat de Consiliul Superior al Procurorilor şi propune Procurorului General numirea sa în funcție.
    (5) În cazul în care identifică încălcări în procedura de selecție a candidatului sau acesta nu corespunde  unor condiții sau criterii, Consiliul Superior al Procurorilor va respinge motivat candidatura propusă de Adunarea Populară.
    (6) Adunarea Populară poate propune  în mod repetat aceeaşi candidatură cu votul a 2/3 din membrii săi. În cazul în care constată în mod repetat încălcări de procedură sau necorespunderea candidatului unor condiţii ori criterii, Consiliul Superior al Procurorilor va respinge motivat candidatura. Aceeaşi candidatură respinsă a doua oară din cauza necorespunderii unor condiţii sau criterii nu mai poate fi propusă la funcţia de procuror-şef al Procuraturii UTA Găgăuzia, urmînd a fi organizat un nou concurs.
    Articolul 27. Jurămîntul procurorului
    (1) După numirea sa în funcție, procurorul, inclusiv Procurorul General, depune următorul jurămînt:
    „Jur să respect cu stricteţe Constituţia, legile Republicii Moldova, drepturile și libertățile omului și să îndeplinesc conştiincios obligaţiile ce îmi revin.”
    (2) Refuzul de a depune jurămîntul atrage de drept nulitatea numirii în funcție.
    (3) Procurorul General depune jurămîntul la data numirii sale în funcție, în fața Președintelui Republicii și a membrilor Consiliului Superior al Procurorilor.
    (4) Ceilalți procurori depun jurămîntul în fața Procurorului General și a membrilor Consiliului Superior al Procurorilor.
    (5) Depunerea jurămîntului de către procuror se consemnează într-o declarație care este semnată de persoana care a depus jurămîntul, Procurorul General și de președintele Consiliului Superior al Procurorilor.
Secțiunea a 2-a
Evaluarea performanțelor procurorilor
    Articolul 28. Scopul evaluării performanțelor procurorilor
    Performanțele procurorilor se evaluează de către Colegiul de evaluare a performanțelor procurorilor din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor în scopul aprecierii activității, nivelului de cunoștințe și aptitudinilor profesionale ale procurorilor, a corespunderii acestora cu funcțiile deținute, precum și pentru stimularea perfecționării abilităților profesionale și sporirea eficienței activității de procuror.
    Articolul 29. Formele de evaluare a performanțelor procurorilor
    (1) Evaluarea performanțelor procurorilor se desfășoară în două forme:
    a) evaluarea periodică;
    b) evaluarea extraordinară.
    (2) Procurorul este supus evaluării periodice a performanțelor o dată la 4 ani. Performanțele persoanei numite pentru prima dată în funcția de procuror se evaluează după primii doi ani de activitate.
    (3) Procurorul este supus evaluării performanțelor în mod extraordinar:
    a) la solicitarea acestuia, dar nu mai des decît o dată în an;
    b) în cazul participării la concursul pentru ocuparea funcției de procuror-șef;
    c) în cazul obținerii calificativului „insuficient”.
    Articolul 30. Procedura de evaluare a performanțelor procurorilor
    (1) Procedura și criteriile detaliate de evaluare a performanțelor procurorilor se stabilesc printr-un regulament aprobat de Consiliul Superior al Procurorilor, care se publică pe pagina web oficială a acestuia.
    (2) Regulamentul prevăzut la alin. (1) stabilește:
    a) limitele extinderii procesului de evaluare a performanțelor procurorilor;
    b) metodologia, procedura și durata evaluării performanțelor procurorilor;
    c) criteriile de evaluare și indicatorii de performanță a activității procurorilor;
    d) sursele de informare și mijloacele de colectare a informațiilor necesare evaluării performanțelor procurorilor.
    (3) În lista indicatorilor de performanţă se prevăd şi indicatori de impact asupra drepturilor și libertăților persoanelor în vederea atingerii unei eficiențe maxime și a micșorării constante a impactului negativ asupra acestora.
    [Art.30 al.(3) modificat prin LP179 din 26.07.18, MO309-320/17.08.18 art.498; în vigoare 17.08.18]
    Articolul 31. Hotărîrea privind evaluarea performanțelor
    (1) În urma evaluării performanțelor procurorului, Colegiul de evaluare a performanțelor procurorilor adoptă  una din următoarele hotărîri:
    a) hotărîrea privind susținerea evaluării performanțelor prin acordarea calificativului „bine”, „foarte bine” sau „excelent”;
    b) hotărîrea privind obținerea calificativului „insuficient”;
    c) hotărîrea privind eșuarea evaluării performanțelor.
    (2) În hotărîrea privind evaluarea performanțelor se indică punctajul obținut și calificativul corespunzător, precum și recomandările privind îmbunătățirea activității.
    (3) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. b), procurorul este supus evaluării extraordinare nu mai devreme de 6 luni, dar nu mai tîrziu de un an de la evaluarea anterioară.
    (4) În cazul acordării calificativului „insuficient” la două evaluări consecutive sau al eșuării evaluării performanțelor, procurorul este eliberat din funcție.
    (5) În cazul constatării unor aparențe de abatere disciplinară, Colegiul de evaluare a performanțelor procurorilor sesizează Inspecția procurorilor.
Secțiunea a 3-a
Formarea profesională continuă a procurorului
    Articolul 32. Formarea profesională continuă a procurorului
    (1) La formarea profesională continuă a procurorului trebuie să se țină cont de dinamica procesului legislativ. Această formare constă în special în aprofundarea cunoștințelor cu privire la legislația internă, actele internaționale la care Republica Moldova este parte, jurisprudența instanțelor de judecată naționale și internaționale.
    (2) Responsabilitatea pentru formarea profesională continuă a procurorilor revine Institutului Național al Justiției, conducătorilor procuraturilor în care aceștia își desfășoară activitatea, precum și fiecărui procuror în parte prin pregătirea sa individuală.
    (3) Procurorii participă, cel puțin 40 de ore anual, la programe de formare profesională continuă organizate de Institutul Național al Justiției, la programe organizate de alte instituții de învățămînt superior din țară sau din străinătate, la alte forme de perfecționare profesională.
    (4) Formarea profesională continuă a procurorilor se realizează ținîndu-se cont de necesitatea specializării lor.
    (5) În cadrul fiecărei procuraturi se organizează periodic activități de formare profesională continuă.
    (6) La elaborarea programelor și a tematicii pentru formarea continuă a procurorilor trebuie să se țină cont de sugestiile și de necesitățile individuale ale procurorilor și să li se ofere acestora posibilitatea de a-și alege domeniul în care doresc să se perfecționeze.
Capitolul  VI
GARANTAREA INDEPENDENȚEI PROCURORULUI
    Articolul 33. Asigurarea independenței procurorului
    (1) Independența procurorului este asigurată prin:
    a) determinarea strictă, prin lege, a statutului procurorului, delimitarea atribuțiilor Procuraturii, a atribuțiilor și a competențelor procurorului în cadrul exercitării funcțiilor Procuraturii;
    b) procedurile de numire, de suspendare și de eliberare din funcție;
    c) inviolabilitatea lui;
    d) discreția decizională a procurorului în exercițiul funcției, acordată prin lege;
    e) stabilirea, prin lege, a interdicției privind imixtiunea altor persoane sau autorități în activitatea procurorului;
    f) asigurarea mijloacelor adecvate pentru funcționarea Procuraturii, crearea condițiilor organizatorice și tehnice favorabile activității acesteia;
    g) asigurarea materială și socială a procurorului;
    h) alte măsuri prevăzute de lege.
    (2) În luarea deciziilor, procurorul este independent în condițiile legii.
    (3) În cazul în care deciziile luate de procuror sînt ilegale, acestea pot fi anulate motivat de către procurorul ierarhic superior.
    (4) Persoana ale cărei drepturi și interese legitime au fost afectate prin acțiunile, inacțiunile sau actele procurorului le poate contesta la procurorul ierarhic superior. Hotărîrea procurorului ierarhic superior, prin care a fost soluționată  contestația, poate fi atacată în instanța de judecată.
    Articolul 34. Inviolabilitatea procurorului
    (1) Inviolabilitatea procurorului asigură garanții de protecție împotriva oricăror intervenții și imixtiuni în activitatea acestuia.
    (2) Pătrunderea în locuința sau în încăperea de serviciu a procurorului, în mijlocul de transport personal sau de serviciu, efectuarea la fața locului a controlului, percheziției sau ridicarea obiectelor, interceptarea convorbirilor telefonice, percheziția corporală, controlul și ridicarea corespondenței, a obiectelor și a documentelor care aparțin procurorului se admit numai în condițiile prevăzute de lege.
    (3) Procurorul nu poate fi tras la răspundere juridică pentru declarațiile făcute cu respectarea eticii profesionale.
    (4) Urmărirea penală împotriva unui procuror poate fi pornită numai de către Procurorul General. Concomitent cu pornirea urmăririi penale, Procurorul General sesizează Consiliul Superior al Procurorilor în vederea începerii procedurii disciplinare.
    (5) Urmărirea penală împotriva Procurorului General poate fi pornită doar de către procurorul desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor.
Capitolul  VII
MĂSURILE DE ÎNCURAJARE. RĂSPUNDEREA
DISCIPLINARĂ ȘI PATRIMONIALĂ A PROCURORILOR

Secțiunea 1
Măsurile de încurajare
    Articolul 35. Măsurile de încurajare
    (1) Pentru îndeplinirea impecabilă a atribuțiilor de serviciu, pentru succese remarcabile în activitate sau pentru anumite acțiuni pătrunse de spirit de sacrificiu procurorii pot fi încurajați prin:
    a) exprimarea unei mulțumiri;
    b) oferirea unui cadou simbolic;
    c) acordarea unui premiu;
    d) acordarea distincțiilor Procuraturii, aprobate de Consiliul Superior al Procurorilor.
    (2) Măsurile prevăzute la alin. (1) se aplică în baza criteriilor stabilite prin regulament aprobat de Consiliul Superior al Procurorilor. Acestea se aplică prin ordinul Procurorului General, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor.
    (3) Pentru merite deosebite în serviciu, procurorii pot fi propuși spre decorare cu distincții de stat. Propunerile de decorare cu distincții de stat le înaintează Consiliul Superior al Procurorilor.
    (4) Nu pot fi aplicate măsurile de încurajare prevăzute la alin. (1) și (3) procurorilor în privința cărora este pornită o procedură disciplinară sau care au sancțiuni disciplinare nestinse.
Secțiunea a 2-a
Răspunderea disciplinară
    Articolul 36. Răspunderea disciplinară
    (1) Procedura disciplinară este aplicabilă procurorilor în funcție și procurorilor care și-au încetat raporturile de serviciu.
    (2) Procurorii sînt sancționați disciplinar pentru comiterea abaterilor disciplinare prevăzute la art. 38.
    Articolul 37. Principiile procedurii disciplinare privind
                         procurorii
    Procedura disciplinară privind procurorii se bazează pe principiile:
    a) legalității;
    b) respectării independenței decizionale a procurorului;
    c) echității;
    d) proporționalității sancțiunii cu abaterea disciplinară comisă;
    e) transparenței.
    Articolul 38. Abaterile disciplinare
    Constituie abatere disciplinară:
    a) îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu;
    b) neaplicarea sau aplicarea necorespunzătoare a legislației, dacă acest lucru nu este justificat de schimbarea practicii de aplicare a normelor stabilite în sistemul de drept;
    c) imixtiunea ilegală în activitatea unui alt procuror sau intervențiile de orice natură pe lîngă autorități, instituții sau funcționari pentru soluționarea oricărei chestiuni;
    d) împiedicarea intenționată, prin orice mijloace, a activității Inspecției procurorilor;
    e) încălcarea gravă a  legii;
    f) atitudinea nedemnă, manifestări sau mod de viață care aduc atingere onoarei, integrității, probității profesionale, prestigiului Procuraturii sau care încalcă Codul de etică al procurorilor;
    g) încălcarea obligaţiei prevăzute la art. 7 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 325/2013 privind evaluarea integrităţii instituţionale.
    [Art.38 lit.g) introdusă prin LP305 din 21.12.17, MO7-17/12.01.18 art.66]
    Articolul 39. Sancțiunile disciplinare
    (1) În funcție de gravitatea abaterilor și în condițiile legii, procurorului i se aplică, prin hotărîrea Colegiului de disciplină şi etică din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor, următoarele sancțiuni disciplinare:
    a) avertisment;
    b) mustrare;
    c) reducere a salariului;
    d) retrogradare din funcție;
    e) eliberare din funcția de procuror.
    (2) Avertismentul constă în atenționarea, în formă scrisă, a procurorului asupra abaterii disciplinare comise și recomandarea făcută acestuia de a respecta pe viitor dispozițiile legale.
    (3) Mustrarea este o critică exprimată în formă scrisă privind faptele comise de procuror.
    (4) Reducerea salariului reprezintă micşorarea salariului lunar cu 15%–30% pentru o perioadă cuprinsă între 3 luni și 1 an şi se aplică cu începere din luna calendaristică ulterioară datei la care hotărîrea privind cauza disciplinară a rămas irevocabilă.
    (5) Retrogradarea din funcție presupune transferul din funcția de procuror-șef într-o funcție de procuror sau transferul procurorului de la Procuratura Generală ori de la o procuratură specializată la o procuratură teritorială. Retrogradarea din funcție se face în baza hotărîrii de sancționare, prin ordinul Procurorului General.
    (6) Eliberarea din funcția de procuror în sensul alin. (1) reprezintă încetarea atribuțiilor procurorului ca urmare a comiterii unei abateri disciplinare. Eliberarea din funcția de procuror pe baza hotărîrii de sancționare se face prin ordinul Procurorului General.
    (7) În temeiul hotărîrii privind sancționarea cu eliberarea din funcție, imediat după pronunțarea acesteia, procurorul este înlăturat de drept de la exercitarea atribuțiilor de serviciu.
    Articolul 40. Termenele procedurii disciplinare
    (1) Procurorul poate fi tras la răspundere disciplinară în termen de 1 an de la data comiterii abaterii disciplinare.
    (2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în cazul comiterii unei abateri disciplinare în activitatea procesuală, termenul de tragere la răspundere disciplinară este de 3 ani de la data comiterii abaterii respective.
    (3) Procedura disciplinară se derulează, de regulă, într-un termen de 6 luni de la depunerea sesizării privind fapta ce poate constitui abatere disciplinară. Termenul de 6 luni nu reprezintă termen de prescripție pentru tragerea la răspundere disciplinară.
    (4) Procedura disciplinară inițiată în temeiul art. 34 alin. (4) se desfășoară într-un termen de 30 de zile de la pornirea urmăririi penale, acesta nefiind un termen de prescripție pentru tragerea la răspundere disciplinară.
    (5) Dacă, în momentul depunerii cererii de demisie, împotriva procurorului:
    a) există o procedură disciplinară, aceasta se finalizează în termen de pînă la 30 de zile de la depunerea cererii de demisie;
    b) a fost depusă o sesizare pînă la demisie, procedura disciplinară se finalizează în termen de 30 de zile de la depunerea sesizării.
    (6) Pînă la emiterea hotărîrii pe cauza disciplinară menționată la alin. (5), cererea de demisie nu se examinează, iar în cazul în care ordinul cu privire la demisie a fost emis, acesta se suspendă.
    (7) În termenele indicate la alin. (3), (4) și (5) nu se include perioada aflării în concediul de odihnă anual sau în concediul medical a persoanei în privința căreia se derulează procedura disciplinară.
    Articolul 41. Condițiile și consecințele aplicării sancțiunilor
                         disciplinare
    (1) Sancțiunile disciplinare se aplică procurorilor în funcție.
    (2) Sancțiunea disciplinară se aplică procurorului proporțional cu gravitatea abaterii disciplinare comise și în funcție de circumstanțele personale ale acestuia. Gravitatea abaterii disciplinare este determinată de natura faptei comise și de consecințele produse. Consecințele produse sînt evaluate avînd în vedere atît efectele asupra persoanelor implicate în activitățile în cadrul cărora s-a comis fapta, cît și efectele asupra imaginii și prestigiului Procuraturii.
    (3) Termenul de acțiune al sancțiunii disciplinare este de un an de la data aplicării. 
    (4) Comiterea unei abateri disciplinare în perioada de acțiune a sancțiunii disciplinare anterioare, indiferent de tipul abaterii disciplinare comise, constituie circumstanță agravantă și se ia în considerare la stabilirea sancțiunii pentru următoarea abatere disciplinară comisă.
    (5) În termen de un an de la data aplicării sancțiunii disciplinare, procurorul nu poate fi promovat și nu poate beneficia de nicio măsură de încurajare.
    Articolul 42. Procedura disciplinară
    Procedura disciplinară începe de drept în momentul sesizării și include următoarele etape:
    a) depunerea sesizării cu privire la fapta ce poate constitui abatere disciplinară;
    b) verificarea sesizării de către Inspecția procurorilor;
    c) examinarea cauzei disciplinare de către Colegiul de disciplină şi etică;
    d) adoptarea unei hotarîri pe cauza disciplinară.
    Articolul 43. Sesizarea cu privire la fapta ce poate constitui
                         abatere disciplinară
    (1) Sesizarea cu privire la fapta ce poate constitui abatere disciplinară comisă de procuror poate fi înaintată de:
    a) orice persoană interesată;
    b) membrii Consiliului Superior al Procurorilor;
    c) Colegiul de evaluare a performanțelor procurorilor, în condițiile art. 31 alin. (5);
    d) Inspecția procurorilor, în urma controalelor efectuate.
    (2) Subiecții prevăzuți la alin. (1) pot înainta sesizarea cu privire la faptele ce le-au devenit cunoscute fie în exercițiul drepturilor sau al atribuțiilor lor funcționale, fie în baza informațiilor difuzate de mass-media sau de alte surse de informare.
    (3) În cazul în care mai multe sesizări privesc aceeași faptă și același procuror, sesizările se conexează.
    (4) Revocarea sesizării nu afectează procedura disciplinară.
    Articolul 44. Condițiile de formă și de conținut ale sesizării
    (1) Sesizarea cu privire la fapta procurorului ce poate constitui abatere disciplinară se depune în scris. Procedura de depunere  și conținutul sesizării se reglementează prin regulament aprobat de Consiliul Superior al Procurorilor.
    (2) Sesizările anonime nu se examinează.
    (3) Se consideră vădit neîntemeiată sesizarea în care sînt invocate fapte ce nu fac referință la abateri disciplinare, a expirat termenul de prescripție prevăzut la art. 40 alin. (1) sau (2), precum și sesizarea depusă în mod repetat fără a aduce noi probe.
    Articolul 45. Înregistrarea și repartizarea sesizărilor
    (1) Sesizarea cu privire la fapta ce poate constitui abatere disciplinară se depune la secretariatul Consiliului Superior al Procurorilor. Sesizarea se înregistrează și se transmite la Inspecția procurorilor în cel mult 3 zile lucrătoare de la recepționare.
    (2) Dacă sesizarea nu corespunde condițiilor de formă și de conținut, inspectorul, în termen de 5 zile lucrătoare din ziua în care sesizarea i-a fost repartizată pentru verificare prealabilă, o restituie autorului printr-o decizie nesusceptibilă de atac, indicînd asupra neajunsurilor stabilite și asupra dreptului de a depune o nouă sesizare.
    Articolul 46. Verificarea sesizării
    (1) Verificarea sesizării cu privire la fapta ce poate constitui abatere disciplinară reprezintă etapa în cadrul căreia se stabilesc faptele imputate procurorului și consecințele acestora, circumstanțele în care acestea au fost comise, precum și orice alte informații concludente din care să se poată deduce existența sau inexistența elementelor constitutive ale abaterii disciplinare.
    (2) Inspectorul căruia i-a fost repartizată sesizarea este obligat:
    a) să întreprindă toate măsurile necesare pentru a verifica faptele invocate de autorul sesizării și a stabili existența sau inexistența elementelor constitutive ale abaterii disciplinare;
    b) să solicite opinia scrisă a procurorului vizat în sesizare cu privire la circumstanțele invocate, cu informarea conducătorului procurorului vizat;
    c) să întocmească dosarul cauzei disciplinare, care va include sesizarea cu privire la fapta ce poate constitui abatere disciplinară, toate materialele și alte informații obținute în urma verificării.
    (3) În procesul de verificare a sesizării, inspectorul are dreptul:
    a) să facă copii de pe documentele relevante, inclusiv din dosarele la examinarea cărora se afirmă că au fost comise faptele descrise în sesizare;
    b) să solicite alte informații necesare de la conducătorul procurorului vizat în sesizare, precum și de la alte autorități publice, persoane cu funcții de răspundere sau persoane private;
    c) să solicite, în caz de necesitate, de la persoana care a depus sesizarea explicații verbale și scrise, precum și alte informații suplimentare legate de faptele invocate în sesizare;
    d) să întreprindă alte măsuri necesare pentru verificarea sesizării.
    Articolul 47. Termenele de verificare a sesizării
    (1) Verificarea sesizării cu privire la fapta ce poate constitui abatere disciplinară se efectuează în termen de pînă la 30 de zile de la data recepționării sesizării de către Inspecția procurorilor.
    (2) Inspectorul poate dispune prelungirea termenului de efectuare a verificării cu cel mult 10 zile lucrătoare dacă există motive întemeiate care justifică prelungirea termenului, informînd cu privire la acest fapt pe autorul sesizării.
    (3) În cazurile prevăzute la art. 40 alin. (4) și (5), verificarea sesizării se face în termen de cel mult 10 zile.
    Articolul 48. Drepturile și obligațiile procurorului împotriva căruia
                         a fost depusă sesizarea la etapa verificării
    (1) Procurorul împotriva căruia a fost depusă o sesizare, la etapa verificării acesteia, are dreptul:
    a) să cunoască conținutul sesizării;
    b) să prezinte explicații scrise și verbale;
    c) să prezinte probe care demonstrează sau infirmă anumite fapte invocate în sesizare sau care sînt relevante pentru examinarea sesizării;
    d) să fie asistat de un avocat sau de un reprezentant;
    e) să participe la examinarea cauzei disciplinare.
    (2) Procurorul împotriva căruia a fost depusă o sesizare, la etapa verificării acesteia, este obligat:
    a) să nu împiedice în niciun fel verificarea inițiată de inspector;
    b) să nu contacteze personal, nici prin reprezentant, cu autorul sesizării, decît în prezența inspectorului.
    Articolul 49. Rezultatele verificării sesizării
    (1) După finalizarea verificării sesizării cu privire la fapta ce poate constitui abatere disciplinară, inspectorul emite una din următoarele decizii motivate:
    a) de încetare a procedurii disciplinare, dacă nu identifică niciun temei de tragere la răspundere disciplinară;
    b) de transmitere a materialelor la Colegiul de disciplină şi etică, dacă identifică un temei de tragere la răspundere disciplinară.
    (2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. b), decizia inspectorului, împreună cu raportul întocmit de acesta în baza verificării și dosarul cauzei disciplinare, în termen de 3 zile lucrătoare de la data emiterii, se prezintă la Colegiul de disciplină şi etică spre examinare și se aduce la cunoștința autorului sesizării în scris sau, la solicitare, în format electronic.
    (3) Modelul raportului privind rezultatele verificării sesizării cu privire la fapta ce poate constitui abatere disciplinară se aprobă de către Consiliul Superior al Procurorilor, la propunerea Colegiului de disciplină și etică.
    (4) Decizia de încetare a procedurii disciplinare poate fi contestată de către autorul sesizării la Colegiul de disciplină şi etică în termen de 10 zile lucrătoare de la data recepționării acesteia.
    Articolul 50. Examinarea cauzei disciplinare
    (1) Cauza disciplinară se examinează la Colegiul de disciplină și etică cu citarea obligatorie a procurorului vizat în sesizarea cu privire la fapta ce poate constitui abatere disciplinară, a reprezentantului Inspecției procurorilor și a persoanei care a depus sesizarea.
    (2) La examinarea cauzei disciplinare, procurorul și persoana care a depus sesizarea pot fi reprezentați sau asistați de un avocat sau de o altă persoană aleasă de ei în calitate de reprezentant.
    (3) Neprezentarea fără motive întemeiate a procurorului sau a persoanei care a depus sesizarea fie a reprezentanților acestora la ședința Colegiului de disciplină şi etică nu împiedică examinarea cauzei disciplinare. 
    (4) Inspecția procurorilor este reprezentată de inspectorul care a efectuat verificarea sesizării sau de un alt inspector desemnat de conducătorul Inspecției procurorilor. Prezența reprezentantului Inspecției procurorilor este obligatorie.
    (5) La examinarea cauzei disciplinare poate fi solicitată audierea martorilor sau a altor persoane relevante pentru examinarea cauzei.
    (6) Colegiul de disciplină şi etică urmează să adopte decizia cu privire la cauza disciplinară de regulă  în cel mult 2 luni de la primirea materialelor de la Inspecția procurorilor.
    (7) Procedura de examinare a cauzei disciplinare la Colegiul de disciplină şi etică este reglementată prin regulament aprobat de Consiliul Superior al Procurorilor.
    (8) Dacă persoana care a depus sesizarea sau cea împotriva căreia a fost depusă sesizarea este membru al Colegiului de disciplină şi etică, aceasta nu are dreptul să participe la examinarea cauzei disciplinare.
    Articolul 51. Hotărîrea privind cauza disciplinară
    (1) După examinarea cauzei disciplinare, Colegiul de disciplină şi etică adoptă una din următoarele hotărîri:
    a) privind constatarea abaterii disciplinare și aplicarea unei sancțiuni disciplinare;
    b) privind constatarea abaterii disciplinare și sistarea procedurii disciplinare, în cazul în care au expirat termenele de tragere la răspundere disciplinară;
    c) privind constatarea abaterii disciplinare și sistarea procedurii disciplinare, în cazul în care procurorul și-a încetat raporturile de serviciu înainte de emiterea hotărîrii cu privire la cauza disciplinară;
    d) privind încetarea procedurii disciplinare, în cazul în care nu a fost comisă o abatere disciplinară.
    (2) În cazul în care procedura disciplinară a fost inițiată în temeiul art. 40 alin. (4), hotărîrea pe cauza disciplinară prevede și propunerea de aplicare sau nu a suspendării din funcție.
    (3) Dacă un membru al Colegiului de disciplină și etică are o opinie separată privind hotărîrea adoptată, acesta o expune în scris, cu indicarea motivelor, opinia fiind anexată la dosar.
    (4) Hotărîrile sînt semnate de președintele ședinței și de membrii Colegiului de disciplină şi etică care au participat la examinarea cauzei. Hotarîrile Colegiului de disciplină şi etică, în termen de 3 zile lucrătoare de la data la care au fost pronunțate, se publică pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Procurorilor.
    (5) Copii ale hotărîrii Colegiului de disciplină și etică se expediază participanților în cauza disciplinară și se anexează la dosarul personal al procurorului vizat.
    (6) După examinarea cauzei disciplinare, Colegiul de disciplină şi etică poate formula adițional o recomandare adresată Consiliului Superior al Procurorilor privind dispunerea evaluării extraordinare a performanțelor procurorului vizat dacă circumstanțele și materialele cauzei demonstrează necesitatea evaluării performanțelor acestuia.
    (7) Hotărîrea cu privire la aplicarea sancțiunii de retrogradare din funcție și hotărîrea cu privire la aplicarea sancțiunii de eliberare din funcția de procuror se transmit Consiliului Superior al Procurorilor pentru a înainta propunerea corespunzătoare Procurorului General. Propunerea se prezintă după expirarea termenului de contestare a hotărîrii.
    (8) Hotărîrea privind cauza disciplinară se constituie din partea introductivă, partea descriptivă, partea motivatorie și partea dispozitivă. Forma şi conținutul hotărîrii se aprobă prin regulament aprobat de Consiliul Superior al Procurorilor.
    Articolul 52. Inspecția procurorilor
    (1) Inspecția procurorilor este o subdiviziune a Procuraturii Generale, în cadrul căreia activează inspectori avînd statutul de funcționari publici cu statut special.
    (2) În funcția de inspector este numită persoana, aleasă prin concurs public, care întrunește următoarele condiții:
    a) deține diplomă de licențiat în drept sau echivalentul acesteia;
    b) are o vechime în specialitatea juridică de cel puțin 7 ani;
    c) nu i-a fost, anterior, constatată vinovăția pentru săvîrșirea unei infracțiuni;
    d) se bucură de o reputație ireproșabilă în condițiile stabilite la art. 20 alin. (2).
    (3) Concursul pentru selectarea inspectorilor este organizat de Procuratura Generală.
    (4) În funcția de inspector nu pot fi numiți procurori în funcție.
    (5) Inspecția procurorilor este condusă de către un inspector-șef și este subordonată direct Procurorului General. Structura și atribuțiile Inspecției procurorilor sînt stabilite prin regulament aprobat de Procurorul General, care se publică pe pagina web oficială a Procuraturii Generale.
    (6) Inspecția procurorilor are următoarele competențe:
    a) efectuează verificarea activității organizatorice a procurorilor și procuraturilor;
    b) examinează sesizările cu privire la faptele ce pot constitui abateri disciplinare;
    c) ține evidența statistică a tuturor sesizărilor și a rezultatelor verificării acestora;
    d) pregătește informații pentru evaluarea performanțelor procurorului și promovarea acestuia în alte funcții;
    e) pregătește raportul anual cu privire la activitatea sa;
    f) are alte atribuții prevăzute de legislație sau regulamentele de activitate.
    (7) Inspectorul-șef și inspectorul din cadrul Inspecției procurorilor sînt remunerați cu salariu a cărui valoare este echivalentă salariului procurorului-șef al procuraturii teritoriale și, respectiv, salariului procurorului din cadrul procuraturii teritoriale, ținîndu-se cont de vechimea în muncă corespunzătoare.
Secțiunea a 3-a
Răspunderea patrimonială
    Articolul 53. Răspunderea patrimonială
    (1) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate de acțiunile procurorului aflat în exercițiul funcției în condițiile Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.
    (2) Pentru repararea unui prejudiciu cauzat de acțiunile procurorului aflat în exercițiul funcției, persoana are dreptul să înainteze acțiune numai împotriva statului, reprezentat de Ministerul Justiției.
    (3) Procurorul poartă răspundere patrimonială doar în cazul constatării, prin hotărîre judecătorească, a vinovăției sale pentru acțiuni ilicite, calificate drept infracțiuni.
    (4) Termenul de prescripție a dreptului la acțiune în cazurile prevăzute de prezentul articol este de 3 ani de la data apariției dreptului, dacă legea nu prevede alte termene.
Capitolul  VIII
TRANSFERUL, DELEGAREA, DETAȘAREA, SUSPENDAREA
ȘI ELIBERAREA DIN FUNCȚIE A PROCURORULUI

    Articolul 54. Transferul, delegarea și detașarea
    (1) Transferul procurorului într-o altă funcție se face prin concurs, în condițiile prevăzute de prezenta lege.
    (2) În cazul în care o procuratură nu poate funcționa din cauza lipsei temporare de procurori, în cazul existenței unor funcții vacante, dar și în alte cazuri, Procurorul General, la propunerea procurorului-șef al procuraturii respective, poate delega procurori de la alte procuraturi, fără acordul lor, pe o perioadă de pînă la o lună pe parcursul unui an, iar cu consimțămîntul lor scris, pentru o perioadă de pînă la 6 luni.
    (3) În scopul investigării unei cauze concrete, procurorul desemnat în calitate de membru al grupului de urmărire penală poate fi delegat la o altă procuratură pentru o perioadă de pînă la 6 luni fără acordul acestuia. 
    (4) Procurorul poate fi detașat din funcție, cu consimțămîntul său, pentru îndeplinirea unor funcții în cadrul Consiliului Superior al Procurorilor, al Institutului Național al Justiției, ca Agent Guvernamental, în cadrul unor instituții internaționale, ale Uniunii Europene, ale altor state sau în vederea desfășurării activității în proiecte finanțate de aceste instituții, pe un termen de pînă la 4 ani. În perioada detașării, procurorului i se păstrează statutul. Cheltuielile procurorului legate de detașarea în condițiile prezentului alineat se compensează. Dacă funcția în care procurorul este detașat presupune remunerare și compensarea unor cheltuieli legate de detașare, salariul funcției de bază și compensațiile pentru aceste cheltuieli nu se achită.
    (5) Dacă salariul prevăzut pentru funcția în care procurorul se deleagă ori se detașează este inferior celui de care acesta beneficia în funcția anterioară, se va păstra salariul funcției de bază.
    (6) Perioada de detașare la alte instituții se include în vechimea în muncă în funcția de procuror.
    (7) La expirarea termenului pentru care a fost detașat, procurorului i se acordă o funcție de procuror vacantă, cu excepția funcției de procuror-șef.
    (8) Decizia privind detașarea procurorului se ia de către Procurorul General, cu acordul scris al Consiliului Superior al Procurorilor.
    Articolul 55. Suspendarea din funcție
    (1) Procurorul în privința căruia este pornită o urmărire penală poate fi suspendat din funcție de către Procurorul General, cu acordul scris al Consiliului Superior al Procurorilor. În situații ce nu suferă amînare, Procurorul General îl poate suspenda pe procuror fără acordul Consiliului Superior al Procurorilor, pînă la următoarea ședință a Consiliului Superior al Procurorilor.
    (2) Procurorul este suspendat din funcție prin ordin al Procurorului General, fără implicarea Consiliului Superior al Procurorilor, atunci cînd i se acordă concediu de maternitate și concediu pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 6 ani. În celelalte cazuri prevăzute de lege, procurorul este suspendat din funcție prin ordin al Procurorului General, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor.
    (3) Suspendarea din funcție a procurorului în cazurile prevăzute la alin. (2) nu atrage anularea garanțiilor sociale.
    (4) În cazul prevăzut la alin. (1), dacă nu a fost probată vinovăția procurorului sau dacă a fost pronunțată o sentință de achitare ori de încetare a procesului penal pe motiv de reabilitare, suspendarea din funcție încetează, iar procurorul este restabilit în toate drepturile anterioare.
    (5) În cazurile prevăzute la alin. (2), la expirarea termenului de suspendare din funcție, procurorul preia funcția pe care a deținut-o pînă la suspendare sau, cu consimțămîntul lui, i se oferă o altă funcție de procuror echivalentă.
    (6) Procurorul poate ataca hotărîrea privind suspendarea sa din funcție în instanța de judecată în condițiile legii.
    Articolul 56. Condițiile de încetare a raporturilor
                         de serviciu ale procurorului
    Raporturile de serviciu ale procurorului încetează în următoarele cazuri:
    a) în circumstanțe ce nu depind de voința părților;
    b) în cazul eliberării din funcție.
    Articolul 57. Încetarea raporturilor de serviciu în circumstanțe
                         ce nu depind de voința părților
    (1) Raporturile de serviciu ale procurorului încetează de drept în circumstanțe ce nu depind de voința părților în cazul:
    a) pierderii cetățeniei Republicii Moldova;
    b) atingerii vîrstei de 65 de ani;
    c) expirării termenului pentru care a fost numit în funcție, în cazul refuzului de a fi numit într-o altă funcție de procuror;
    d) în care rămîne definitivă hotărîrea prin care se constată vinovăția procurorului pentru comiterea unei infracțiuni;
    e) privării procurorului de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități, ca pedeapsă de bază sau ca pedeapsă complementară, în temeiul unei hotărîri judecătorești definitive prin care s-a dispus această sancțiune;
    f) în care procurorul este declarat ca fiind dispărut fără urmă printr-o hotărîre judecătorească definitivă;
    g) decesului sau al declarării decesului procurorului printr-o hotărîre judecătorească definitivă;
    h) în care rămîne definitivă hotărîrea judecătorească privind limitarea capacității de exercițiu sau incapacitatea de exercițiu a procurorului;
    i) constatării, ulterior numirii sale în funcție, a cel puțin unui motiv pentru care persoana nu poate fi numită în funcția de procuror.
    (2) Încetarea raporturilor de serviciu în circumstanțe ce nu depind de voința părților se face prin ordin al Procurorului General, în termen de 5 zile lucrătoare de la intervenirea sau aducerea la cunoștința Procurorului General a cazului respectiv.
    (3) Încetarea mandatului Procurorului General în temeiurile prevăzute la alin. (1) se constată prin decret al Președintelui Republicii.
    Articolul 58. Eliberarea din funcție
    (1) Procurorul, procurorul-șef și adjunctul Procurorului General sînt eliberați din funcție în cazul:
    a) depunerii cererii de demisie;
    b) refuzului de a fi transferat la o altă procuratură sau subdiviziune a procuraturii, dacă procuratura sau subdiviziunea procuraturii în care a activat se lichidează sau se reorganizează;
    c) refuzului de a se supune sancțiunii disciplinare de retrogradare din funcție;
    d) aplicării sancțiunii disciplinare de eliberare din funcția de procuror în momentul în care aceasta a devenit irevocabilă;
    e) obținerii calificativului „insuficient” la două evaluări consecutive sau al eșuării evaluării performanțelor;
    f) neprezentării, din motive neîntemeiate, de două ori consecutiv, pentru evaluarea performanțelor;
    g) înscrierii în calitate de candidat pe lista unui partid politic sau a unei organizații social-politice în alegeri pentru Parlament sau pentru autorităţile administrației publice locale;
    h) în care rămîne definitiv actul prin care se constată starea sa de incompatibilitate sau încălcarea unor interdicții;
    i) în care este considerat ca fiind inapt din punct de vedere medical pentru îndeplinirea atribuțiilor sale;
    j) refuzului de a fi supus verificării în temeiul Legii nr. 271-XVI din 18 decembrie 2008 privind verificarea titularilor și a candidaților la funcții publice;
    k) numirii într-o funcție incompatibilă cu funcția de procuror;
    l) stabilirii, prin actul de constatare rămas definitiv, a încheierii directe sau prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, luării sau participării la luarea unei decizii fără soluționarea conflictului de interese real în conformitate cu prevederile legislației privind reglementarea conflictului de interese;
    [Art.58 al.(1), lit.l) introdusă prin LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în vigoare 01.08.16]
    m) nedepunerii declarației de avere și interese personale sau refuzului de a o depune, în condițiile art. 27 alin. (8) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate;
    [Art.58 al.(1), lit.m) introdusă prin LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în vigoare 01.08.16]
    n) dispunerii de către instanța de judecată, prin hotărîre irevocabilă, a confiscării averii nejustificate.
    [Art.58 al.(1), lit.n) introdusă prin
LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în vigoare 01.08.16]

    (2) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și c),  eliberarea din funcție se face prin ordin al Procurorului General, în temeiul cererii sau, respectiv, al refuzului, prezentate în scris.
    (3) Eliberarea din funcție a procurorului, procurorului-șef sau a adjunctului Procurorului General în temeiurile prevăzute la alin. (1) lit. b), c), d), e), f), g), h), i), j) , k), l), m) și n) se face în termen de 5 zile lucrătoare de la intervenirea sau aducerea la cunoștința Procurorului General a cazului respectiv, printr-un ordin al Procurorului General, care este comunicat procurorului vizat în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, însă anterior datei eliberării din funcție.
    [Art.58 al.(3) modificată prin LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în vigoare 01.08.16]
    (4) Ordinul Procurorului General privind eliberarea din funcție poate fi contestat în instanța de judecată în condițiile legii.
    (5) În cazul anulării ordinului de eliberare din funcție, procurorul va fi repus în toate drepturile, plătindu-i-se, conform legii, drepturile bănești de care a fost privat.
    (6) Procurorul General poate fi eliberat din funcție înainte de expirarea mandatului, de către Președintele Republicii, în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), d), g), h), i) , j), l), m) și n). În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. h), eliberarea din funcție a Procurorului General se face în baza unei hotărîri judecătorești irevocabile sau a unei hotărîri a Consiliului Superior al Procurorilor.
    [Art.58 al.(6) modificată prin LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în vigoare 01.08.16]
Capitolul  IX
PROTECȚIA DE STAT A PROCURORULUI. ASIGURAREA
MATERIALĂ ȘI SOCIALĂ A PROCURORULUI

    Articolul 59. Protecția de stat a procurorului și a membrilor
                         familiei lui
    (1) Procurorul, membrii familiei lui și averea lor se află sub protecția statului. La cererea motivată a procurorului, în care se invocă existența unui pericol pentru viața, sănătatea sa ori a membrilor familiei lui sau a unui pericol pentru integritatea averii lor, organele afacerilor interne sînt obligate să ia măsurile de rigoare în vederea asigurării securității procurorului și a membrilor familiei lui, precum și a integrității bunurilor acestora.
    (2) Atentarea la viața sau la sănătatea procurorului, distrugerea sau deteriorarea bunurilor sale, amenințarea sa cu omor, cu violență sau cu deteriorarea bunurilor sale, precum și atentarea la viața sau la sănătatea rudelor sale apropiate (soț/soție, părinți, copii) în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu atrag răspundere penală.
    (3) Procurorul are dreptul la compensarea cheltuielilor efectuate în interes de serviciu.
    Articolul 60. Salarizarea
    (1) Salariul procurorului se stabilește în funcție de salariul judecătorului. Salariul de funcție al procurorului se stabilește în funcție de nivelul procuraturii în care își desfășoară activitatea și de vechimea sa în funcția de procuror.
    (2) Salariul procurorului reprezintă 90% din:
    a) salariul judecătorului Curții Supreme de Justiție, în cazul procurorului din Procuratura Generală sau din procuraturile specializate, cu vechimea în muncă corespunzătoare;
    b) salariul judecătorului din judecătorie, în cazul procurorului din procuraturile teritoriale, inclusiv din  Procuratura UTA Găgăuzia, cu vechimea în muncă corespunzătoare.
    (3) Pentru exercitarea funcțiilor de conducere, procurorul beneficiază de următorul spor, calculat în raport procentual față de salariul său de funcție:
    a) 20% – pentru exercitarea funcției de Procuror General;
    b) 15% – pentru exercitarea funcției de adjunct al Procurorului General și de procuror-șef al procuraturii specializate;
    c) 12% – pentru exercitarea funcției de procuror-șef al subdiviziunii Procuraturii Generale și de adjunct al procurorului-șef al procuraturii specializate;
    d) 9% – pentru exercitarea funcției de șef de secție în cadrul Procuraturii Generale și de procuror-șef al procuraturii teritoriale;
    e) 7% – pentru exercitarea funcției de adjunct al procurorului-șef al procuraturii teritoriale.
    (4) Condiţiile şi modul de salarizare a procurorilor sînt stabilite prin Legea nr. 328 din 23 decembrie 2013 privind salarizarea judecătorilor.
    Articolul 61. Concediul și zilele de odihnă
    (1) Procurorul are dreptul la un concediu de odihnă anual plătit cu durata de 35 de zile calendaristice.
    (2) În cazul în care vechimea în muncă în funcția de procuror depășește  5, 10 și 15 ani, concediul de odihnă anual plătit se mărește cu 3, 5 și, respectiv, 7 zile calendaristice.
    (3) Procurorului i se acordă concediu prin ordin al Procurorului General, în conformitate cu programul concediilor de odihnă anuale ale procurorilor, aprobat de Procurorul General.
    (4) Activitatea desfășurată în zilele de sărbătoare nelucrătoare și/sau în zilele de repaus la indicația procurorului-șef se compensează procurorului proporțional, cu cel mult 14 zile calendaristice de odihnă anual. Modul de acordare a zilelor suplimentare se stabilește prin Regulamentul Procuraturii. Pentru activitatea desfășurată în zilele de sărbătoare nelucrătoare și/sau în zilele de repaus, procurorul nu este remunerat suplimentar.
    (5) Se interzice neacordarea de concediu de odihnă anual plătit procurorului.
    Articolul 62. Alte garanții sociale
    (1) Procurorii aflați în exercițiul funcției beneficiază de asistență medicală în conformitate cu Legea nr.1585-XIII din 27 februarie 1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală.
    (2) După încetarea raporturilor de serviciu, procurorul cu o vechime în funcția de procuror de peste zece ani, în temeiul art. 57 alin. (1) lit. b) și c) sau al art. 58 alin. (1) lit. a) și b),  dacă circumstanțele care determină încetarea raporturilor de muncă nu afectează prestigiul Procuraturii și reputația procurorilor, beneficiază de o indemnizație unică de concediere egală cu 50% din produsul înmulțirii ultimului salariu lunar la numărul de ani complet lucrați în funcția de procuror. În cazul procurorului reîntors în funcție, la calculul indemnizației unice de concediere se ia în considerare timpul de activitate în funcția de procuror de la data încetării ultimei demisii.
    (3) Viața și bunurile procurorului sînt supuse asigurării de stat obligatorii de la bugetul de stat, cheltuielile respective fiind prevăzute în bugetul Procuraturii.
    (4) Suma asigurată se plătește în următoarele cazuri:
    a) moarte violentă sau decesul procurorului în legătură cu exercitarea funcției, survenit ca urmare a unor leziuni corporale sau a altor vătămări grave ale sănătății – succesorilor lui sub forma unei indemnizații unice, egale cu produsul înmulțirii salariului de funcție al decedatului la numărul de ani compleți pe care acesta nu i-a supraviețuit pînă la atingerea limitei de vîrstă, dar nu mai puțin de 15 salarii de funcție ale decedatului;
    b) mutilare a procurorului sau o altă vătămare gravă a sănătății sale în legătură cu exercitarea funcției, ce exclude posibilitatea de a continua activitatea profesională – sub forma unei compensații lunare egale cu salariul de funcție pe care l-a avut în funcția de procuror;
    c) moarte violentă sau decesul procurorului, survenit ca urmare a unor leziuni corporale sau a altor vătămări grave ale sănătății, legate de exercitarea funcției – membrilor lui de familie inapți de muncă, aflați la întreținerea lui, sub forma unei indemnizații lunare egale cu diferența dintre partea ce le revenea din salariul de funcție al celui decedat și pensia stabilită în legătură cu pierderea întreținătorului, fără a se lua în calcul indemnizația unică.
    (5) Dacă, la data eliberării din funcție a procurorului, există o procedură contravențională în legătură cu exercitarea atribuțiilor sale de serviciu sau o urmărire penală împotriva acestuia, plata indemnizației prevăzute la alin. (2) se suspendă pînă la soluționarea irevocabilă a cauzei. În cazul constatării vinovăției procurorului în aceste cauze, indemnizația prevăzută la alin. (2) nu se acordă.
    (6) Procurorul beneficiază și de alte garanții sociale în conformitate cu legislația muncii în măsura în care aceasta nu contravine prezentei legi.
    (7) Prejudiciul material provocat în legătură cu activitatea de serviciu a procurorului, prin deteriorarea sau nimicirea bunurilor sale, a bunurilor membrilor familiei sale sau ale rudelor sale apropiate, se repară integral de la bugetul Procuraturii.
    Articolul 63. Asigurarea cu pensie
    Procurorii au dreptul la pensie conform Legii nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat.
    Articolul 64. Legitimația de procuror
    (1) La numirea în funcție a procurorului, acesta primește o legitimație al cărei model este aprobat de Consiliul Superior al Procurorilor.
    (2) Legitimația de procuror este eliberată de către Procurorul General și servește drept document ce confirmă identitatea și funcția procurorului.
    (3) După încetarea raporturilor de serviciu, precum și în perioada suspendării procurorului din funcție în temeiul art. 55 alin. (1) sau a înlăturării sale de la îndeplinirea obligațiilor de serviciu, legitimația se retrage.
TITLUL  III
ORGANELE DE AUTOADMINISTRARE
DIN CADRUL PROCURATURII
    Articolul 65. Autoadministrarea Procuraturii
    (1) Autonomia Procuraturii se manifestă prin independența organizațională și funcțională a acesteia, se realizează prin autoadministrare și reprezintă dreptul și capacitatea reală a Procuraturii de a soluționa problemele funcționale în mod autonom și responsabil.
    (2) Autoadministrarea Procuraturii se realizează în baza principiilor reprezentativității și eligibilității organelor de autoadministrare ale Procuraturii, precum și prin angajarea răspunderii lor pentru exercitarea în mod corespunzător a funcțiilor delegate.
    (3) Organele de autoadministrare ale Procuraturii sînt Adunarea Generală a Procurorilor, Consiliul Superior al Procurorilor și colegiile din subordinea acestuia – Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor, Colegiul de evaluare a performanțelor procurorilor și Colegiul de disciplină și etică.
Capitolul X
ADUNAREA GENERALĂ A PROCURORILOR
    Articolul 66. Adunarea Generală a Procurorilor
    (1)  Adunarea Generală a Procurorilor se constituie din procurorii din cadrul Procuraturii.
    (2) Adunarea Generală a Procurorilor se convoacă anual de către Consiliul Superior al Procurorilor.
    (3) Adunarea Generală a Procurorilor poate fi convocată și în cazuri excepționale, din inițiativa Procurorului General, a Consiliului Superior al Procurorilor ori a unei treimi din procurori, în scopul examinării chestiunilor de importanță majoră pentru activitatea Procuraturii.
    (4) Anunțul privind data ședinței ordinare, proiectul de agendă a ședinței și materialele ce urmează a fi examinate în cadrul ședinței se plasează pe paginile web oficiale ale Procuraturii Generale și Consiliului Superior al Procurorilor cu cel puțin o lună înainte de data ședinței.  Propuneri de modificare sau de completare a agendei Adunării Generale a Procurorilor se admit atît înainte de ședință, cît și pe parcursul ședinței.
    (5) Ședința Adunării Generale a Procurorilor se deschide de către președintele Consiliului Superior al Procurorilor, care transmite conducerea ședinței președintelui ales de către Adunare.
    (6) Președintele și secretarul ședinței Adunării Generale a Procurorilor se aleg, la propunerea procurorilor prezenți în ședință, cu votul deschis al majorității simple a acestora.
    (7) Adunarea Generală a Procurorilor este deliberativă dacă la ea participă majoritatea simplă a procurorilor în exercițiu. Același cvorum este necesar și pentru desfășurarea ședințelor extraordinare ale Adunării Generale a Procurorilor.
    (8) Hotărîrile Adunării Generale a Procurorilor se adoptă cu votul majorității simple a procurorilor prezenți și se semnează de către președintele și secretarul ședinței. Hotărîrile Adunării Generale a Procurorilor cu privire la alegerea membrilor Consiliului Superior al Procurorilor, ai Colegiului pentru selecția și cariera procurorilor, ai Colegiului de evaluare a performanțelor procurorilor și ai Colegiului de disciplină şi etică se adoptă prin vot secret. La decizia Adunării Generale a Procurorilor, pot fi adoptate prin vot secret și alte hotărîri.
    (9) Pentru organizarea procedurii de alegere a procurorilor în Consiliul Superior al Procurorilor și în colegiile sale, Adunarea Generală a Procurorilor desemnează, cu majoritate de voturi, comisii speciale, a căror componență și activitate se stabilesc prin regulamentul Adunării Generale a Procurorilor.
    (10) Hotărîrile Adunării Generale a Procurorilor se publică pe paginile web oficiale ale Procuraturii Generale și Consiliului Superior al Procurorilor și sînt executorii pentru organele de autoadministrare ale Procuraturii și pentru procurori.
    Articolul 67. Competența Adunării Generale a Procurorilor
    (1) Adunarea Generală a Procurorilor se întrunește pentru:
    a) alegerea, din rîndul procurorilor, a membrilor Consiliului Superior al Procurorilor și ai colegiilor sale, precum și a supleanților;
    b) audierea raportului despre activitatea Procuraturii, prezentat de către Procurorul General, și a raportului despre activitatea Consiliului Superior al Procurorilor, prezentat de către președintele Consiliului;
    c) prezentarea de către Procurorul General și dezbaterea priorităților privind activitatea Procuraturii pentru anul următor, după consultarea acestora cu Consiliul Superior al Procurorilor;
    d) aprobarea Codului de etică al procurorilor și a modificărilor la acesta, care se publică pe pagina web oficială a Procuraturii Generale;
    e) adoptarea sau modificarea regulamentului Adunării Generale a Procurorilor;
    f) examinarea și deciderea asupra altor chestiuni privind activitatea Procuraturii.
    (2) În termen de 20 de zile lucrătoare de la ședința Adunării Generale a Procurorilor, propunerile și întrebările înaintate în cadrul ședinței se examinează de către entitatea căreia i-au fost adresate, care urmează să ia decizii în privința acestora, care se publică pe paginile web oficiale ale Procuraturii Generale și Consiliului Superior al Procurorilor.
    (3) Regulamentele aprobate de Adunarea Generală a Procurorilor se publică pe pagina web oficială a Procuraturii Generale.
Capitolul  XI
CONSILIUL SUPERIOR AL PROCURORILOR
Secțiunea 1
Dispoziții generale
    Articolul 68. Consiliul Superior al Procurorilor
    (1) Consiliul Superior al Procurorilor este un organ independent, cu statut de persoană juridică, format în vederea participării la procesul de constituire, funcționare și asigurare a autoadministrării sistemului Procuraturii.
    (2) Consiliul Superior al Procurorilor este garantul independenței și imparțialității procurorilor.
    Articolul 69. Componența Consiliului Superior al Procurorilor
    (1) Consiliul Superior al Procurorilor este constituit din 12 membri.
    (2) Din Consiliul Superior al Procurorilor fac parte de drept Procurorul General, procurorul-șef al Procuraturii UTA Găgăuzia, președintele Consiliului Superior al Magistraturii și ministrul justiției.
    (3) Cinci membri ai Consiliului Superior al Procurorilor sînt aleși de către Adunarea Generală a Procurorilor din rîndul procurorilor în funcție, prin vot secret, direct și liber exprimat, după cum urmează:
    a) un membru din rîndul procurorilor Procuraturii Generale;
    b) patru membri din rîndul procurorilor de la procuraturile teritoriale și de la cele specializate.
    (4) Trei membri ai Consiliului Superior al Procurorilor sînt aleși prin concurs din rîndul societății civile, după cum urmează: unul de către Președintele Republicii, unul de către Parlament și unul de către Academia de Științe a Moldovei. Candidații la funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor din partea societății civile  trebuie să aibă studii superioare juridice și experiență în domeniul dreptului de cel puțin 3 ani.
    (5) Sînt considerați aleși în calitate de membri ai Consiliului Superior al Procurorilor procurorii care au acumulat cel mai mare număr de voturi la Adunarea Generală a Procurorilor. Următorii procurori de pe lista candidaților care au acumulat cel mai mare număr de voturi suplinesc funcțiile vacante în ordine descrescătoare după numărul de voturi acumulat.
    (6) Candidații la funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor trebuie să se bucure de o reputație ireproșabilă și să fie o autoritate recunoscută în domeniile lor de activitate.
    (7) Nu pot fi membri ai Consiliului Superior al Procurorilor procurorii care au sancțiuni disciplinare nestinse și persoanele care au fost declarate vinovate de comiterea unei infracțiuni.
    (8) Procurorii aleși în calitate de membri ai Consiliului Superior al Procurorilor se detașează din funcție pe durata exercitării mandatului.
    (9) Membrii Consiliului Superior al Procurorilor, cu excepția membrilor de drept, nu pot exercita o altă activitate remunerată, afară de cea didactică, de creație, științifică, sportivă sau în cadrul asociațiilor obștești.
    Articolul 70. Competența Consiliului Superior al Procurorilor
    (1) Consiliul Superior al Procurorilor are următoarele competențe:
    a) elaborează și aprobă regulamentele privind activitatea sa, privind funcționarea colegiilor sale și alte regulamente care îl vizează;
    b) elaborează și aprobă regulamentele privind procedura de selecție și cariera procurorilor;
    c) elaborează proiectul de regulament al Adunării Generale a Procurorilor și proiectele de amendare a acestuia;
    d) organizează concursul pentru selectarea candidatului la funcția de Procuror General, pe care îl propune Președintelui Republicii;
    e) organizează concursuri, selectează și numește pe membrii colegiilor sale din rîndul societății civile;
    f) examinează contestațiile împotriva hotărîrilor luate de colegiile sale;
    g) face propuneri Procurorului General privind numirea, promovarea, detașarea sau suspendarea procurorilor în condițiile Codului de procedură penală și ale prezentei legi, precum și privind eliberarea din funcție a procurorilor;
    h) participă la depunerea jurămîntului de către procurori și de către Procurorul General;
    i) stabilește numărul de procurori în cadrul fiecărei procuraturi;
    j) desemnează procurorii în cadrul Consiliului Institutului Național al Justiției;
    k) aprobă strategia privind formarea inițială și continuă a procurorilor și prezintă avizul asupra planului de acțiuni pentru implementarea acestei strategii;
    l) examinează și prezintă opinii asupra regulamentului de organizare a concursului de admitere în Institutul Național al Justiției, asupra programelor didactice și a planurilor de învățămînt pentru cursurile de formare inițială și continuă din cadrul Institutului Național al Justiției, asupra regulamentului de organizare a concursului pentru suplinirea posturilor didactice, precum și asupra componenței comisiilor pentru examenele de admitere și de absolvire ale Institutului Național al Justiției;
    m) stabilește numărul de locuri scoase la concursul de admitere pentru instruirea inițială a procurorilor în cadrul Institutului Național al Justiției;
    n) examinează adresările cetățenilor și ale procurorilor privind chestiunile date în competența sa;
    o) elaborează proiectul Codului de etică al procurorilor, precum și proiectele de modificare a acestuia, și le propune spre aprobare Adunării Generale a Procurorilor;
    p) aprobă proiectul bugetului său, pe care îl prezintă Ministerului Finanțelor;
    q) aprobă structura aparatului Consiliului Superior al Procurorilor;
    r) participă la elaborarea proiectului de buget al Procuraturii și îl avizează;
    s) participă la elaborarea planurilor de dezvoltare strategică a Procuraturii;
    t) avizează proiectele priorităților anuale privind activitatea Procuraturii, elaborate de Procurorul General.
    (2) Regulamentele aprobate de Consiliul Superior al Procurorilor se publică pe pagina web oficială a Procuraturii Generale.
    Articolul 71. Președintele Consiliului Superior al Procurorilor
    (1) Președintele Consiliului Superior al Procurorilor este ales dintre membrii Consiliului aleși din rîndul procurorilor, prin vot secret, pe un termen de 4 ani, cu votul majorității membrilor Consiliului.
    (2) În absența președintelui Consiliului Superior al Procurorilor, atribuțiile acestuia sînt exercitate de un membru numit de  Consiliu.
    (3) Condiţiile şi modul de salarizare a preşedintelui Consiliului Superior al Procurorilor sînt stabilite de Legea nr. 328/2013 privind salarizarea judecătorilor şi procurorilor.
    [Art.71 al.(3) în redacția LP168 din 20.07.17, MO301-315/18.08.17 art.531]
    Articolul 72. Atribuțiile președintelui Consiliului Superior
                         al Procurorilor
    Președintele Consiliului Superior al Procurorilor are următoarele atribuții:
    a) reprezintă Consiliul Superior al Procurorilor în relațiile interne și cele internaționale și coordonează activitatea acestuia;
    b) prezidează ședințele Consiliului Superior al Procurorilor;
    c) semnează actele emise de Consiliul Superior al Procurorilor;
    d) prezintă Adunării Generale a Procurorilor raportul anual de activitate al Consiliului Superior al Procurorilor;
    e) numește, promovează, transferă și eliberează din funcții pe angajații aparatului, le aplică măsuri de încurajare și sancțiuni disciplinare;
    f) exercită și alte atribuții prevăzute de lege.
Secțiunea a 2-a
Statutul de membru al Consiliului Superior
al Procurorilor
    Articolul 73. Durata mandatului de membru al Consiliului
                         Superior al Procurorilor
    (1) Mandatul membrilor aleși ai Consiliului Superior al Procurorilor este de 4 ani. Aceeași persoană nu poate deține funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor două mandate consecutiv.
    (2) Membrii aleși ai Consiliului Superior al Procurorilor își exercită mandatul pînă la alegerea noilor membri.
    (3) Perioada de activitate în calitate de membru al Consiliului Superior al Procurorilor se include în stagiul profesional de procuror.
    Articolul 74. Drepturile membrilor Consiliului Superior al
                         Procurorilor
    (1) Membrii Consiliului Superior al Procurorilor au dreptul:
    a) să ia cunoștință și să participe la examinarea materialelor prezentate spre examinare Consiliului Superior al Procurorilor;
    b) să facă demersuri, să expună argumente și să prezinte materiale suplimentare;
    c) să propună spre examinare în ședința Consiliului probleme ce țin de competența acestuia;
    d) să participe prin vot la adoptarea de hotărîri și să-și expună, în caz de necesitate, opinia separată;
    e) să efectueze alte acțiuni în condițiile legii.
    (2) Condiţiile şi modul de salarizare a membrilor Consiliului Superior al Procurorilor aleşi din rîndurile procurorilor sînt stabilite de Legea nr. 328/2013 privind salarizarea judecătorilor şi procurorilor.
    [Art.74 al.(2) în redacția LP168 din 20.07.17, MO301-315/18.08.17 art.531]
    (3) Membrii Consiliului Superior al Procurorilor reprezentanți ai societății civile primesc o indemnizație lunară în mărime de 50% din salariul mediu al membrilor Consiliului Superior al Procurorilor aleși din rîndul procurorilor.
    Articolul 75. Obligațiile și restricțiile impuse membrilor
                         Consiliului Superior al Procurorilor
    (1) Membrii Consiliului Superior al Procurorilor sînt obligați:
    a) să asigure ocrotirea drepturilor și a libertăților procurorilor, a onoarei și a demnității acestora în condițiile legii;
    b) să contribuie la promovarea principiului independenței procurorului;
    c) să respecte regimul datelor cu caracter personal, precum și al altor informații cu acces limitat, care le-au devenit cunoscute în exercitarea mandatului;
    d) să voteze pro sau contra la adoptarea de hotărîri.
    (2) Pe durata mandatului, precum și timp de 6 luni după încetarea acestuia, membrii Consiliului Superior al Procurorilor nu pot participa la concursuri pentru numire sau promovare în funcții de procuror, inclusiv în funcția de Procuror General.
    Articolul 76. Încetarea calității de membru al Consiliului
                         Superior al Procurorilor
    (1) Calitatea de membru al Consiliului Superior al Procurorilor încetează, după caz:
    a) prin depunerea cererii de renunțare la calitatea de membru al Consiliului;
    b) la expirarea mandatului de membru al Consiliului;
    c) în cazul obținerii calității de membru al unui colegiu din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor;
    d) în cazul suspendării sau eliberării din funcția de procuror;
    e) în cazul în care rămîne definitiv actul de constatare a incompatibilității;
    f)  în cazul în care  rămîne definitiv  actul prin care s-a stabilit adoptarea de către acesta a unui act cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese;
    g) în cazul în care rămîne definitivă hotărîrea prin care s-a constatat vinovăția acestuia pentru săvîrșirea unei infracțiuni;
    h) în caz de imposibilitate a exercitării atribuțiilor de membru pe o perioadă mai mare de 4 luni, constatată de Consiliul Superior al Procurorilor;
    i) în cazul constatării uneia din circumstanțele care nu ar fi permis alegerea sau numirea acestuia în calitate de membru al Consiliului;
    j) în caz de deces.
    (2) Membrii Consiliului Superior al Procurorilor nu pot fi revocați. În cazul circumstanțelor stabilite la alin. (1), mandatul lor încetează de drept.
Secțiunea a 3-a
Organizarea activității Consiliului Superior
al Procurorilor
     Articolul 77. Ședințele Consiliului Superior al Procurorilor
    (1) Consiliul Superior al Procurorilor se întrunește ori de cîte ori este necesar, dar nu mai rar decît o dată în lună.
    (2) Prima ședință a Consiliului Superior al Procurorilor este convocată de către Procurorul General într-un termen de 10 zile lucrătoare de la data ținerii Adunării Generale a Procurorilor.
    (3) Ședințele Consiliului Superior al Procurorilor sînt publice, cu excepția cazurilor în care, pentru respectarea regimului informațiilor specificate la art. 75 alin. (1) lit. c), consiliul decide, printr-o hotărîre, că ședința sau o parte a acesteia urmează să fie închisă.
    (4) Ședința Consiliului Superior al Procurorilor este deliberativă dacă la ea participă cel puțin 2/3 din membri.
    (5) Agenda ședinței se plasează pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Procurorilor cu cel puțin 2 zile lucrătoare  înainte de data desfășurării ședinței.
    (6) Hotărîrile se adoptă în ședință publică, cu votul deschis al majorității membrilor prezenți ai Consiliului Superior al Procurorilor.
    (7) Hotărîrile Consiliului Superior al Procurorilor sînt motivate, sînt semnate de toți membrii prezenți în ședință și se publică, în termen de 10 zile lucrătoare de la data emiterii, pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Procurorilor. Hotărîrile Consiliului Superior al Procurorilor sînt semnate olograf sau, după caz, prin aplicarea semnăturii electronice.
    (8) Ședințele Consiliului Superior al Procurorilor sînt înregistrate prin mijloace video/audio. Înregistrarea ședinței se anexează la procesul-verbal. Procesul-verbal se întocmește în termen de 3 zile lucrătoare de la data la care a avut loc ședința, fiind semnat de președintele ședinței și de secretar, și se plasează pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Procurorilor.
    Articolul 78. Recuzarea și abținerea
    (1) Un membru al Consiliului Superior al Procurorilor nu poate participa la examinarea unui subiect din agendă dacă există circumstanțe care exclud participarea sa la examinarea subiectului în cauză sau care ar trezi îndoieli privind obiectivitatea sa. În cazul în care există astfel de circumstanțe, membrul respectiv al Consiliului este obligat să facă o declarație de abținere.
    (2) Pentru motivele indicate la alin. (1), un membru al Consiliului Superior al Procurorilor poate fi recuzat.
    (3) Cererea de recuzare și declarația de abținere trebuie să fie motivate.
    (4) Membrul Consiliului Superior al Procurorilor a cărui recuzare sau abținere a fost invocată nu participă la examinarea cererii de recuzare sau a declarației de abținere.
    Articolul 79. Contestarea hotărîrilor Consiliului Superior
                         al Procurorilor
    (1) Hotărîrile Consiliului Superior al Procurorilor pot fi contestate la Curtea Supremă de Justiție de orice persoană vătămată într-un drept al său într-un termen de 10 zile lucrătoare de la data la care hotărîrea vizată i-a fost comunicată.
    (2) Contestațiile împotriva hotărîrilor Consiliului Superior al Procurorilor sînt examinate de completul de judecată care examinează contestațiile împotriva hotărîrilor Consiliului Superior al Magistraturii.
    Articolul 80. Bugetul Consiliului Superior al Procurorilor
    (1) Consiliul Superior al Procurorilor este finanțat de la bugetul de stat în limita alocațiilor bugetare aprobate prin legea bugetară anuală.
    (2) Bugetul Consiliului Superior al Procurorilor se elaborează, se aprobă și se administrează în conformitate cu principiile, regulile și procedurile stabilite de legislația privind finanțele publice și responsabilitatea bugetar-fiscală.
    (3) Președintele Consiliului Superior al Procurorilor organizează și implementează sistemul de management financiar și control intern și poartă răspundere managerială pentru administrarea bugetului și a patrimoniului public aflat în gestiunea Consiliului Superior al Procurorilor.
    (4) Salarizarea președintelui și a membrilor Consiliului Superior al Procurorilor detașați din funcțiile de procuror, achitarea indemnizației lunare membrilor Consiliului reprezentanți ai societății civile, precum și salarizarea personalului din aparatul Consiliului Superior al Procurorilor se fac din  bugetul Consiliului Superior al Procurorilor.
    Articolul 81. Aparatul Consiliului Superior al Procurorilor
    (1) Consiliul Superior al Procurorilor dispune de un aparat care asigură activitatea Consiliului și a colegiilor sale.
    (2) Aparatul Consiliului Superior al Procurorilor este compus din funcționari publici și personal tehnic. Funcționarii publici din cadrul aparatului Consiliului Superior al Procurorilor se supun reglementărilor Legii nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public și sînt salarizați în condițiile legii. Personalul tehnic al Consiliului se supune reglementărilor legislației muncii, fiind salarizat în condițiile legii.
    (3) Structura, statul de personal și activitatea aparatului Consiliului sînt reglementate printr-un regulament aprobat de Consiliul Superior al Procurorilor.
Secțiunea a 4-a
Organele Consiliului Superior al Procurorilor
    Articolul 82. Organele care funcționează în subordinea
                         Consiliului Superior al Procurorilor
    În subordinea Consiliului Superior al Procurorilor funcționează:
    a) Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor;
    b) Colegiul de evaluare a performanțelor procurorilor;
    c) Colegiul de disciplină şi etică.
    Articolul 83. Componența colegiilor
    (1) Fiecare colegiu din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor este constituit din 7 membri, după cum urmează:
    a) 5 sînt aleși de Adunarea Generală a Procurorilor din rîndul procurorilor;
    b) 2 sînt aleși de către Consiliul Superior al Procurorilor, prin concurs public, din rîndul reprezentanților societății civile.
    (2) Sînt considerați aleși membri ai colegiului primii 5 procurori care au acumulat cel mai mare număr de voturi la Adunarea Generală a Procurorilor. Următorii procurori de pe lista candidaților care au acumulat cel mai mare număr de voturi suplinesc funcțiile vacante în ordinea descrescătoare a numărului de voturi acumulat.
    (3) Consiliul Superior al Procurorilor alege de asemenea un membru supleant pentru reprezentanții societății civile conform procedurii prevăzute pentru alegerea reprezentanților societății civile.
    (4) Pot candida la funcția de membru al colegiului persoanele care întrunesc condițiile prevăzute la art. 69 alin. (6) și (7).
    (5) Deţinerea concomitentă a mandatului de membru al Consiliului Superior al Procurorilor şi a celui de membru al unui colegiu sau a mandatului de membru în mai multe colegii este interzisă.
    [Art.83 al.(5) în redacția LP168 din 20.07.17, MO301-315/18.08.17 art.531]
    (6) Membrii colegiului sînt aleși pe o perioadă de 4 ani.
    (7) Calitatea de membru al colegiului încetează în condițiile art. 76. În caz de încetare a mandatului de membru al colegiului înainte de expirarea termenului de 4 ani, un membru supleant va continua exercitarea mandatului.
    (8) Președintele colegiului este ales prin vot secret, din rîndul membrilor acestuia, la prima ședință a colegiului.
    (9) Recuzarea sau abținerea unui membru al colegiului are loc conform cu prevederile art. 78.
    (10) În cazul în care colegiul examinează o chestiune care privește pe unul din membrii săi, acesta nu participă la examinarea subiectului respectiv.
    (11) Membrii colegiului reprezentanți ai societății civile primesc o indemnizație lunară în mărime de 50% din salariul  mediu al membrilor Consiliului Superior al Procurorilor aleși din rîndul procurorilor. Membrilor colegiului aleși din rîndul procurorilor li se reduce volumul de lucru pe perioada mandatului.
    (12) Competențele, modul de organizare și de funcționare a colegiilor sînt stabilite prin prezenta lege și prin regulamentele aprobate de Consiliul Superior al Procurorilor.
    (13) În vederea exercitării atribuțiilor lor, colegiile au dreptul să solicite procurorilor, autorităților publice, persoanelor juridice de drept public toate actele și informațiile de care au nevoie.
    (14) Procurorii, autoritățile publice și persoanele juridice de drept public au obligația să transmită colegiilor, în termenul stabilit de acestea, actele și informațiile solicitate. Colegiile au obligația să respecte, în condițiile legii, regimul informațiilor cu acces limitat care le-au devenit cunoscute.
    (15) Fiecare colegiu prezintă, anual, Consiliului Superior al Procurorilor un raport privind activitatea sa în anul de referință, care se publică pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Procurorilor.
    Articolul 84. Ședințele colegiilor
    (1) Fiecare colegiu se întrunește în ședințe ori de cîte ori este nevoie.
    (2) Prima ședință a colegiului este convocată și prezidată de către președintele Consiliului Superior al Procurorilor.
    (3) Timpul și locul ședinței colegiului sînt stabilite de către președintele colegiului, după consultarea membrilor colegiului.
    (4) Ședințele colegiului sînt prezidate de președintele acestuia. În cazul absenței președintelui colegiului, ședința este prezidată de un membru al colegiului ales din rîndul membrilor prezenți la ședință.
    (5) Ședința colegiului este deliberativă dacă la ea participă cel puțin 5 membri ai colegiului.
    (6) Ședințele colegiului se înregistrează prin mijloace video/audio. Înregistrarea  ședinței se anexează la procesul-verbal. Procesul-verbal se întocmește în termen de 3 zile lucrătoare, fiind semnat de președintele ședinței și de secretar, și se plasează pe pagina web a Consiliului Superior al Procurorilor.
    Articolul 85. Hotărîrile colegiilor
    (1) Hotărîrile colegiilor se emit în scris, sînt motivate, se semnează de către toți membrii colegiului prezenți la ședință și se publică, în termen de 10 zile lucrătoare de la data emiterii lor, pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Procurorilor. Hotărîrile privind evaluarea procurorilor nu se publică, însă rezultatele evaluării sînt date publicității. Hotărîrile sînt semnate olograf sau, după caz, prin aplicarea semnăturii electronice.
    (2) Hotărîrile colegiilor se adoptă cu votul deschis al majorității membrilor aleși ai colegiului, cu excepția cazurilor în care prezenta lege prevede o altă modalitate de adoptare a hotărîrilor.
    (3) Hotărîrile colegiului se contestă la Consiliul Superior al Procurorilor, prin intermediul colegiului, în termen de 5 zile lucrătoare de la data pronunțării acestora. Contestația poate fi depusă de către persoana în privința căreia a fost adoptată hotărîrea respectivă, iar în cazul procedurii disciplinare, și de către persoana care a depus sesizarea, precum și de către Inspecția procurorilor.
    (4) Hotărîrile colegiilor se transmit la aparatul Consiliului Superior al Procurorilor în următoarea zi după expirarea termenului de contestare.
    Articolul 86. Examinarea contestațiilor împotriva hotărîrilor
                         colegiilor
    (1) Contestațiile împotriva hotărîrilor adoptate de colegii se examinează în cel mult o lună de la data înregistrării acestora la Consiliul Superior al Procurorilor.
    (2) Ziua, ora și locul examinării contestației se comunică, cu cel puțin 3 zile lucrătoare înainte de data desfășurării ședinței, procurorului vizat în hotărîrea contestată, candidatului la funcția de procuror care a depus plîngerea, inspectorului, precum și altor persoane, în condițiile prezentei legi.
    (3) În urma examinării contestației, Consiliul Superior al Procurorilor decide:
    a) menținerea hotărîrii contestate;
    b) casarea hotărîrii contestate și adoptarea unei noi hotărîri prin care se soluționează cauza.
    Articolul 87. Competențele Colegiului pentru selecția
                         și cariera procurorilor
    (1) Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor are următoarele atribuții:
    a) examinează dosarele candidaților la funcția de procuror, actele prezentate de către candidați și cele referitoare la candidați;
    b) examinează dosarele și actele prezentate de procurorii care solicită transferul sau promovarea într-o funcție superioară;
    c) organizează și desfășoară interviuri cu participanții la concurs;
    d) oferă punctaj participanților la concurs;
    e) adoptă hotărîri motivate cu privire la rezultatele concursului;
    f) are alte atribuții prevăzute de lege sau de regulamentele aprobate de Consiliul Superior al Procurorilor.
    (2) Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor examinează, în termen de cel mult 3 luni, materialele prezentate de secretariatul Consiliului Superior al Procurorilor.
    Articolul 88. Competențele Colegiului de evaluare
                         a performanțelor procurorilor
    Colegiul de evaluare a performanțelor procurorilor are următoarele atribuții:
    a) stabilește programul de evaluare a activității procurorilor;
    b) examinează dosarele procurorilor supuși evaluării, actele prezentate de către aceștia și actele referitoare la aceștia;
    c) organizează și desfășoară interviuri cu procurorii supuși evaluării;
    d) adoptă hotărîri cu privire la procurorii supuși evaluării.
    Articolul 89. Competențele Colegiului de disciplină şi etică
    Colegiul de disciplină şi etică are următoarele atribuții:
    a) examinează cauzele disciplinare inițiate împotriva procurorilor, primite de la Inspecția procurorilor, și aplică, după caz, sancțiuni disciplinare;
    b) adoptă recomandări privind prevenirea abaterilor disciplinare în  cadrul Procuraturii și respectarea eticii procurorilor.
TITLUL IV
PERSONALUL PROCURATURII. BUGETUL PROCURATURII
Capitolul  XII
PERSONALUL PROCURATURII
    Articolul 90. Personalul Procuraturii
    (1) În cadrul Procuraturii activează:
    a) procurori;
    b) funcționari publici;
    c) funcționari publici cu statut special;
    d) personal tehnic.
    (2) Personalul Procuraturii cu statut de funcționar public este format din consultanți ai procurorului, specialiști principali, specialişti superiori și specialiști. Statutul funcționarilor publici din cadrul Procuraturii este reglementat de Legea nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.
    [Art.90 al.(2) modificat prin LP168 din 20.07.17, MO301-315/18.08.17 art.531]
    (3) Statutul consultantului procurorului este reglementat de Legea nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, iar atribuțiile sale sînt reglementate de Codul de procedură penală.
    (4) Inspectorilor din cadrul Inspecţiei procurorilor li se aplică prevederile Legii nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public în partea ce nu este reglementată de prezenta lege sau de alte legi speciale.
    (5) Personalul tehnic efectuează deservirea tehnică a Procuraturii, iar statutul acestuia este reglementat de legislația muncii.
    (6) Organizarea și funcționarea subdiviziunilor Procuraturii formate din funcționari publici și funcționari publici cu statut special și a subdiviziunilor formate din personal tehnic, precum și atribuțiile personalului acestor subdiviziuni se stabilesc prin regulament aprobat de Procurorul General.
Capitolul  XIII
BUGETUL PROCURATURII. ASIGURAREA
ORGANIZATORICĂ ȘI TEHNICO-MATERIALĂ

A PROCURATURII
    Articolul 91. Bugetul Procuraturii
    (1) Procuratura se finanțează de la bugetul de stat în limita alocațiilor bugetare aprobate prin legea bugetară anuală.
    (2) Bugetul Procuraturii este unic și este administrat de Procuratura Generală. Bugetele procuraturilor specializate se reflectă separat în bugetul Procuraturii.
    (3) Proiectul de buget al Procuraturii este elaborat de către Procuratura Generală, avînd avizul Consiliului Superior al Procurorilor.
    (4) Bugetul Procuraturii se elaborează, se aprobă și se administrează în conformitate cu principiile, regulile și procedurile stabilite de legislația privind finanțele publice și responsabilitatea bugetar-fiscală.
    Articolul 92. Asigurarea activității Procuraturii
    (1) Autoritățile administrației publice centrale și locale sînt obligate să asigure  procuraturile cu încăperi de serviciu.
    (2) Asigurarea procuraturilor cu tehnică criminalistică, cu mijloace de telecomunicație și calculatoare, cu mijloace de transport auto de serviciu, cu condiții de lucru adecvate, de natură să ocrotească sănătatea și integritatea fizică și psihică a procurorului se pune în sarcina Procuraturii Generale și se efectuează din mijloace de la bugetul de stat.
    (3) Activitățile economico-financiare, administrative, de secretariat și de arhivă sînt asigurate de subdiviziunile corespunzătoare ale Procuraturii Generale, ale căror atribuții se stabilesc prin regulament aprobat de Procurorul General.
    Articolul 93. Informația statistică
    Procuratura Generală asigură, prin intermediul tehnologiilor informaționale, culegerea, prelucrarea, sistematizarea și analiza informației statistice privind starea criminalității și activitatea Procuraturii, precum și publicarea periodică a acesteia.
    Articolul 94. Relațiile internaționale
    Procuratura poate să întrețină relații internaționale directe și să încheie contracte și acorduri cu instituții străine similare în limitele stabilite de lege.
    Articolul 95. Sigiliul
    Procuraturile au sigiliu cu imaginea Stemei de Stat și cu denumirea lor.
    Articolul 96. Paza
    (1) Paza sediilor și a altor bunuri ale Procuraturii, securitatea lucrătorilor acesteia, ordinea publică în sediile procuraturilor, controlul persoanelor la intrarea și la ieșirea din sediile procuraturilor sînt asigurate din mijloacele bugetului de stat.
    (2) Paza de stat a Procurorului General este asigurată în condițiile legii.
TITLUL  V
DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII
    Articolul 97
    Dispoziţiile prezentei legi se completează cu prevederile legislaţiei muncii, cu reglementările de drept comun civile, contravenţionale sau penale, după caz, în măsura în care acestea nu contravin legislaţiei speciale care reglementează statutul şi activitatea procurorilor.
    Articolul 98
    (1) Prezenta lege intră în vigoare la 1 august 2016, cu excepția:
    – prevederilor art. 17 alin. (10)–(12), în partea ce se referă la numirea Procurorului General de către Președintele Republicii, care vor intra în vigoare după modificarea Constituției Republicii Moldova. Pînă la data intrării în vigoare a modificărilor la Constituție se vor aplica prevederile art. 40 alin. (1) din Legea nr. 294-XVI din 25 decembrie 2008 cu privire la Procuratură în partea ce ține de organul care numește Procurorul General, precum şi prevederile art. 70 alin. (1) lit. d) din prezenta lege, care se vor aplica în mod corespunzător.
    – prevederilor art. 16, care se vor pune în aplicare de la 1 ianuarie 2017.
    (2) Prevederile art. 5 lit. d) din prezenta lege sînt în vigoare pînă la instituirea Registrului electronic al sesizărilor – R1.
    (3) Procurorul General în funcție la data intrării în vigoare a prezentei legi își continuă mandatul pe perioada pentru care a fost numit.
    (4) Primul mandat al primului adjunct al Procurorului General și al adjuncților Procurorului General aflați în funcție la data intrării în vigoare a prezentei legi nu încetează odată cu numirea noului Procuror General în condițiile prezentei legi.
    (5) Interdicțiile cu privire la numărul de mandate, stabilite prin prezenta lege, se extind și asupra mandatelor exercitate în temeiul prevederilor legislative anterioare.
    (6) Procurorii menționați la art. 25 alin. (4) care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, sînt numiți în funcție pe o perioadă nedeterminată și:
    a) au exercitat un mandat de pînă la 5 ani – își continuă activitatea pînă la expirarea termenului de 5 ani din cadrul primului mandat;
    b) au exercitat un mandat de 5 ani sau mai mulți – își încetează mandatul la data intrării în vigoare a prezentei legi, perioada respectivă considerîndu-se primul mandat, iar funcția în cauză se scoate la concurs.
    (7) Procurorii indicați la alin. (6) lit. b) continuă să-și exercite atribuțiile de procuror-șef pînă la numirea noului procuror-șef.
    (8) Procedurile disciplinare pendinte la ziua intrării în vigoare a prezentei legi se examinează în continuare conform prevederilor prezentei legi. Acțiunile întreprinse și actele încheiate în conformitate cu Legea nr. 294-XVI din 25 decembrie 2008 cu privire la Procuratură se consideră valabile. În partea ce ține de termenul de tragere la răspundere disciplinară pentru faptele comise pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi se aplică prevederile prezentei legi.
    (9) Pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi, Procurorul General va asigura crearea Inspecției procurorilor în cadrul Procuraturii Generale, angajarea inspectorilor în baza criteriilor stabilite la art. 52 alin. (2) și aprobarea Regulamentului cu privire la Inspecția procurorilor.
    (10) În termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi, Procurorul General va aproba actele normative necesare pentru implementarea prevederilor prezentei legi și va asigura publicarea lor pe pagina web oficială a Procuraturii Generale.
    (11) Consiliul Superior al Procurorilor:
    a) își va continua activitatea în componența pe care o are la momentul intrării în vigoare a prezentei legi – pînă la expirarea mandatului curent al membrilor săi;
    b) în scopul implementării prevederilor prezentei legi, va adopta actele normative prevăzute de prezenta lege, va aduce actele sale normative în concordanță cu aceasta și va asigura publicarea acestora pe pagina web oficială a Procuraturii Generale;
    c) pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi, va asigura constituirea Colegiului pentru selecția și cariera procurorilor, Colegiului de evaluare a performanțelor procurorilor și Colegiului de disciplină şi etică.
    (12) Colegiul de calificare se dizolvă de drept din ziua constituirii Colegiului pentru selecția și cariera procurorilor și a Colegiului de evaluare a performanțelor procurorilor. Colegiul disciplinar se dizolvă de drept din ziua constituirii Colegiului de disciplină şi etică.
    Articolul 99
    (1) Procuraturile de nivelul curţii de apel, procuraturile militare și Procuratura de transport îşi încetează activitatea la data intrării în vigoare a prezentei legi.
    (2) După încetarea activităţii procuraturilor indicate la alin. (1), procurorilor și procurorilor-șefi din aceste procuraturi li se va propune transferul, cu acordul lor, la alte procuraturi teritoriale sau specializate, în funcţiile vacante de procurori, cu excepția funcțiilor de procuror-șef.
    (3) Bunurile mobile și imobile ale procuraturilor indicate la alin. (1) se gestionează de către Procuratura Generală.
    (4) Funcţionarii şi alt personal al procuraturilor indicate la alin. (1) vor fi transferaţi, în funcţiile corespunzătoare, la alte procuraturi conform schemei de încadrare a personalului, respectîndu-se prevederile Legii nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public şi ale legislaţiei muncii.
    (5) Dosarele şi alte documente aflate în arhiva procuraturilor indicate la alin. (1) se transmit la arhiva Procuraturii Generale.
    (6) În termen de 10 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a prezentei legi, indiferent de faza procesuală la care s-a ajuns în instrumentarea dosarului, cauzele penale, civile şi contravenţionale, precum și alte documente aflate în executare la procuraturile indicate la alin. (1) vor fi transmise Procurorului General sau unui adjunct desemnat prin ordinul Procurorului General, care, în termen de 10 zile lucrătoare de la recepționare, le va repartiza conform principiului teritorialității și competenței pentru continuarea procedurilor în conformitate cu legislația în vigoare.
    (7) Se creează Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, care își va începe activitatea din momentul intrării în vigoare a prezentei legi, după selectarea și numirea în funcții a procurorilor corespunzători.
    (8) Procuratura Anticorupție, după intrarea în vigoare a  prezentei legi, își continuă activitatea în conformitate cu prevederile art. 9.
    (9) Procurorii din cadrul Procuraturii Anticorupție și cei din cadrul Procuraturii Generale pot fi reconfirmați în funcții sau transferați în funcții de procuror la procuraturile specializate sau la Procuratura Generală, conform competențelor, fără concurs, cu excepția funcțiilor de procuror-șef.
    (10) Procuratura unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, procuraturile din Ceadîr-Lunga, Comrat și Vulcăneşti fuzionează într-o singură procuratură – Procuratura UTA Găgăuzia. Bunurile mobile şi imobile, arhivele procuraturilor respective, precum și dosarele, materialele, alte documente aflate în executare la acestea se transmit Procuraturii UTA Găgăuzia. Procurorii procuraturilor fuzionate îşi vor continuă activitatea în cadrul Procuraturii UTA Găgăuzia. Procurorii-şefi ai procuraturilor fuzionate îşi vor continua activitatea în calitate de adjuncţi ai procurorului-şef al Procuraturii UTA Găgăuzia pînă la expirarea mandatelor pentru care au fost numiţi.
    (11) La 1 ianuarie 2017, procuraturile sectoarelor Botanica, Buiucani, Centru, Ciocana şi Rîşcani şi Procuratura municipiului Chişinău fuzionează într-o singură procuratură – Procuratura municipiului Chişinău. Bunurile mobile şi imobile, arhivele procuraturilor respective, precum şi dosarele, materialele şi alte documente aflate în executare la acestea se transmit Procuraturii municipiului Chişinău. Procurorii procuraturilor fuzionate îşi continuă activitatea în cadrul Procuraturii municipiului Chişinău. Procurorii-şefi ai procuraturilor fuzionate îşi vor continua activitatea în calitate de adjuncţi ai procurorului-şef al Procuraturii municipiului Chişinău pînă la expirarea mandatelor pentru care au fost numiţi.
    (12) Procurorii-şefi ale căror funcții se reduc în urma reorganizării efectuate în temeiul prezentei legi pot alege să rămînă într-o funcţie vacantă de procuror, fără concurs, după cum urmează:
    a) procurorii-şefi ai Procuraturii Generale – în funcţia de procuror al Procuraturii Generale, al unei procuraturi specializate sau  al unei procuraturi teritoriale;
    b) procurorii-şefi ai Procuraturii Anticorupţie – în funcţia de procuror al Procuraturii Anticorupţie, al Procuraturii Generale sau al unei procuraturi teritoriale;
    c) procurorii-şefi ai procuraturilor de nivelul curţii de apel, ai procuraturilor militare, ai Procuraturii de transport, precum şi ai procuraturilor teritoriale – în funcţia de procuror al unei procuraturi teritoriale.
    (13) La formarea noii structuri a Procuraturii conform prezentei legi, funcțiile de procuror-șef și de adjunct al procurorului-șef se ocupă prin concurs.
    (14) Pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi, se elaborează și se aprobă structura procuraturilor, circumscripțiile acestora și statele de personal pentru fiecare procuratură.
    Articolul 100
    (1) În termen de 3 luni de la data publicării prezentei legi, Guvernul:
    a) va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislației în vigoare în concordanță cu prezenta lege, cu excepția proiectelor de legi speciale privind funcționarea procuraturilor specializate, care vor fi prezentate Parlamentului pînă în data de 1 mai 2016;
    b) va aduce actele sale normative în concordanță cu prezenta lege.
    (2) La data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea nr. 294-XVI din 25 decembrie 2008 cu privire la Procuratură se abrogă, cu excepția prevăzută la art. 98 alin. (1) din prezenta lege.
    (3) Pînă la punerea în concordanţă a legislaţiei cu prezenta lege, actele legislative în vigoare, precum şi alte acte normative se aplică în măsura în care nu contravin prezentei legi.

    PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI                       Andrian CANDU

    Nr. 3. Chișinău, 25 februarie 2016.