LPM245/2008
ID intern unic:  330847
Версия на русском
Versiunea originala
Fişa actului juridic

Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 245
din  27.11.2008
cu privire la secretul de stat
Publicat : 27.02.2009 în Monitorul Oficial Nr. 45-46     art Nr : 123     Data intrarii in vigoare : 27.05.2009
    MODIFICAT
    LP166 din 31.07.15, MO267-273/02.10.15 art.508
   
LP58 din 01.04.11, MO65-68/22.04.11 art.167
    LP8 din 10.02.11, MO31/22.02.11 art.46; în vigoare 22.02.11
    LP127-XVIII din 23.12.09, MO197-200/31.12.09 art.664


     Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Capitolul  I
Dispoziţii  generale
    Articolul 1. Noţiuni
    În sensul prezentei legi se definesc următoarele noţiuni:
    certificat de securitate – document ce atestă dreptul persoanei juridice, cu excepţia autorităţii publice, de a desfăşura activităţi ce ţin de utilizarea informaţiilor atribuite la secret de stat, de crearea mijloacelor de protejare a informaţiei, de realizarea măsurilor şi/sau prestarea serviciilor de protecţie a secretului de stat;
    dreptul de acces la secretul de stat – dreptul persoanei fizice de acces la secretul de stat, iar al persoanei juridice – de a efectua lucrări cu utilizarea informaţiilor atribuite la secret de stat, perfectat în modul stabilit;
    grad de secretizare – categorie ce caracterizează importanţa informaţiilor atribuite la secret de stat, gradul de limitare a accesului la ele şi gradul de protecţie a lor de către stat;
    mijloace de protejare a informaţiilor – mijloace tehnice, criptografice, de program şi de altă natură menite să protejeze informaţiile atribuite la secret de stat, mijloacele prin care acestea sînt realizate, precum şi mijloacele de verificare a eficienţei protejării informaţiilor;
    parafă de secretizare – menţiune aplicată pe purtătorul material de informaţii atribuite la secret de stat şi/sau indicată în documentaţia de însoţire a acestuia, care atestă gradul de secretizare a informaţiilor conţinute de purtător;
    pierderea informaţiilor atribuite la secret de stat – ieşirea, inclusiv temporară, din posesia sau folosirea legală a informaţiilor atribuite la secret de stat drept rezultat al pierderii, sustragerii sau distrugerii neautorizate a acestora;
    protecţia secretului de stat – complex de măsuri organizatorico-juridice, tehnico-inginereşti, criptografice, operative de investigaţii şi de altă natură, destinate prevenirii divulgării sau pierderii informaţiilor atribuite la secret de stat;
    purtători materiali de informaţii atribuite la secret de stat – obiecte materiale, inclusiv cîmpuri fizice, în care informaţiile atribuite la secret de stat sînt expuse în formă de texte, semne, simboluri, imagini, semnale, soluţii tehnice, procese etc.;
    secret de stat – informaţii protejate de stat în domeniul apărării naţionale, economiei, ştiinţei şi tehnicii, relaţiilor externe, securităţii statului, asigurării ordinii de drept şi activităţii autorităţilor publice, a căror divulgare neautorizată sau pierdere este de natură să aducă atingere intereselor şi/sau securităţii Republicii Moldova.
    Articolul 2. Scopul şi sfera de aplicare a legii
    (1) Prezenta lege stabileşte cadrul juridic de protecţie a secretului de stat în scopul asigurării intereselor şi/sau securităţii Republicii Moldova. Protejarea secretului de stat se realizează prin organizarea sistemului naţional de protecţie a secretului de stat.
    (2) Prevederile prezentei legi sînt executorii şi pentru cetăţenii străini şi apatrizii care şi-au asumat obligaţia sau sînt obligaţi, conform statutului lor, să execute prevederile legislaţiei Republicii Moldova cu privire la secretul de stat.
    (3) Informaţiile transmise Republicii Moldova, ce constituie secret al unui stat străin sau al unei organizaţii internaţionale, sînt protejate în modul stabilit de prezenta lege. În cazul în care tratatul internaţional la care Republica Moldova este parte conţine alte prevederi referitoare la protecţia secretului unui stat străin sau al unei organizaţii internaţionale, se aplică prevederile tratatului internaţional.
    Articolul 3. Legislaţia cu privire la secretul de stat
    Legislaţia cu privire la secretul de stat are la bază Constituţia Republicii Moldova, prezenta lege, alte acte normative ce reglementează protecţia secretului de stat, precum şi tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.
    Articolul 4. Sistemul naţional de protecţie a
                       secretului de stat
    (1) Sistemul naţional de protecţie a secretului de stat include totalitatea organelor de protecţie a secretului de stat, a metodelor şi mijloacelor de protejare a informaţiilor şi a purtătorilor materiali de informaţii atribuite la secret de stat, precum şi totalitatea măsurilor întreprinse în acest domeniu.
    (2) Sistemul naţional de protecţie a secretului de stat vizează:
    a) protecţia juridică – ansamblul prevederilor conţinute în actele legislative şi normative ce reglementează protecţia secretului de stat;
    b) protecţia prin măsuri procedurale – ansamblul reglementărilor prin care deţinătorii de informaţii atribuite la secret de stat stabilesc măsuri interne de lucru şi de ordine interioară în vederea realizării protecţiei informaţiilor;
    c) protecţia fizică – ansamblul activităţilor de pază, de asigurare a securităţii şi de apărare a informaţiilor atribuite la secret de stat prin măsuri şi mijloace de control fizic;
    d) protecţia sistemelor informaţionale şi de telecomunicaţii – ansamblul activităţilor de asigurare a securităţii informaţiilor atribuite la secret de stat prin aplicarea metodelor şi mijloacelor criptografice şi tehnice de protecţie a informaţiilor, precum şi a procedurilor tehnico-organizatorice;
    e) protecţia personalului – ansamblul verificărilor şi al măsurilor ce vizează cetăţenii cărora li se perfectează dreptul de acces la secretul de stat sau care au acces la acesta în scopul prevenirii şi înlăturării riscurilor pentru securitatea şi protecţia secretului de stat.
    (3)  Sistemul naţional de protecţie a secretului de stat este destinat:
    a) să prevină accesul neautorizat, divulgarea şi pierderea secretului de stat;
    b) să identifice împrejurările, precum şi persoanele care, prin acţiunile sau inacţiunile lor, pot pune în pericol securitatea secretului de stat;
    c) să garanteze că informaţiile atribuite la secret de stat sînt accesibile exclusiv persoanelor îndreptăţite să le cunoască în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu sau în baza unui alt temei legal;
    d) să asigure securitatea sistemelor de telecomunicaţii, a sistemelor informaţionale şi a reţelelor de transmitere a secretului de stat.
    Articolul 5. Atribuţiile autorităţilor publice în domeniul
                       protecţiei secretului de stat
    (1)  Parlamentul:
    a) reglementează din punct de vedere legislativ relaţiile în domeniul secretului de stat;
    b) stabileşte atribuţiile persoanelor cu funcţii de răspundere din cadrul Secretariatului Parlamentului privind asigurarea protecţiei secretului de stat în Parlament;
    [Art.5 al.(1), lit.b) modificată prin LP8 din 10.02.11, MO31/22.02.11 art.46; în vigoare 22.02.11]
    c) exercită controlul parlamentar asupra executării legislaţiei privind secretul de stat.
    (2) Preşedintele Republicii Moldova:
    a) încheie tratate internaţionale privind utilizarea în comun şi protecţia informaţiilor atribuite la secret de stat;
    b) stabileşte atribuţiile persoanelor responsabile de asigurarea protecţiei secretului de stat în cadrul Aparatului Preşedintelui Republicii Moldova;
    c) în limita competenţelor sale, exercită alte atribuţii ce ţin de soluţionarea problemelor care apar în legătură cu secretizarea, desecretizarea şi protecţia informaţiei.
    (3)  Guvernul:
    a) organizează executarea prezentei legi;
    b) aprobă structura, componenţa şi regulamentul Comisiei interdepartamentale pentru protecţia secretului de stat;
    c) aprobă Nomenclatorul persoanelor cu funcţii de răspundere cu împuterniciri de atribuire a informaţiilor la secret de stat, precum şi Nomenclatorul informaţiilor atribuite la secret de stat;
    d) încheie acorduri interguvernamentale privind protecţia reciprocă a informaţiilor atribuite la secret de stat;
    e) aprobă Regulamentul cu privire la asigurarea regimului secret în cadrul autorităţilor publice şi al altor persoane juridice;
    f) aprobă Regulamentul cu privire la obiectivele cu regim special, lista obiectivelor cu regim special, lista obiectivelor a căror vizitare este temporar interzisă cetăţenilor străini;
    g) stabileşte tipurile de compensaţii, mărimea şi modul de acordare a acestora cetăţenilor care efectuează lucrări legate de accesul la secretul de stat;
    h) stabileşte modul de determinare a mărimii prejudiciului cauzat sau care poate fi cauzat intereselor şi/sau securităţii Republicii Moldova ori intereselor autorităţilor publice prin divulgarea sau pierderea informaţiilor atribuite la secret de stat, precum şi a prejudiciului cauzat proprietarului informaţiilor în urma secretizării lor;
    i) adoptă decizii privind transmiterea informaţiilor atribuite la secret de stat unor state străine sau organizaţii internaţionale;
    j) poate modifica, prin hotărîre, modul de acces la secretul de stat în cazul declarării stării de urgenţă, de asediu sau de război;
    k) în limita competenţelor, exercită şi alte atribuţii în domeniul secretului de stat.
    (4) Autorităţile publice centrale şi locale, în colaborare cu Serviciul de Informaţii şi Securitate:
    a) asigură protecţia informaţiilor atribuite la secret de stat elaborate de ele, precum şi a informaţiilor atribuite la secret de stat ce le sînt transmise de către alte autorităţi publice sau persoane juridice;
    b) asigură protecţia informaţiilor atribuite la secret de stat în unităţile din subordine, conform prevederilor legislaţiei;
    c) aprobă nomenclatoarele departamentale de informaţii ce urmează a fi secretizate şi nomenclatoarele funcţiilor colaboratorilor cărora urmează să li se perfecteze dreptul de acces la secretul de stat;
    d) organizează funcţionarea subdiviziunilor interioare de protecţie a secretului de stat;
    e) asigură, în limita competenţei lor, realizarea măsurilor de control în privinţa cetăţenilor cărora urmează să li se perfecteze dreptul de acces la secretul de stat şi solicită Serviciului de Informaţii şi Securitate realizarea măsurilor de control ce ţin de competenţa acestuia;
    f) prezintă organelor competente propuneri privind perfecţionarea sistemului naţional de protecţie a secretului de stat;
    g) în limita competenţei, exercită şi alte atribuţii în domeniul secretului de stat.
    (5)  Serviciul de Informaţii şi Securitate:
    a) elaborează, împreună cu autorităţile administraţiei publice şi Comisia interdepartamentală pentru protecţia secretului de stat, şi prezintă Guvernului spre aprobare proiecte de acte normative în domeniul protecţiei secretului de stat;
    b) acordă asistenţă de specialitate autorităţilor publice şi altor persoane juridice în organizarea protecţiei secretului de stat;
    c) participă la elaborarea şi realizarea măsurilor de protecţie a secretului de stat în cadrul autorităţilor publice şi al altor persoane juridice;
    d) efectuează controlul asupra asigurării protecţiei secretului de stat în cadrul autorităţilor publice (controlul interdepartamental) şi în cadrul altor persoane juridice;
    e) la cererea conducătorilor autorităţilor publice şi ai altor persoane juridice, întreprinde măsuri de control în privinţa cetăţenilor cărora urmează să li se perfecteze dreptul de acces la secretul de stat;
    f) participă, în modul stabilit, la eliberarea certificatelor de securitate pentru persoanele juridice în vederea efectuării lucrărilor cu utilizarea informaţiilor atribuite la secret de stat şi la controlul asupra respectării de către titularii certificatelor de securitate a condiţiilor care au constituit temei pentru acordarea acestora;
    g) efectuează controlul şi expertiza obiectivelor cu regim special în partea ce ţine de respectarea cerinţelor privind protecţia secretului de stat;
    h) organizează şi coordonează certificarea şi expertiza mijloacelor de protejare criptografică şi tehnică a secretului de stat;
    i) creează sisteme guvernamentale de telecomunicaţii, asigură funcţionarea, securitatea, întreţinerea, dezvoltarea şi modernizarea acestor sisteme în scopul asigurării unui schimb protejat de informaţii atribuite la secret de stat;
    j) conlucrează cu Comisia interdepartamentală pentru protecţia secretului de stat în chestiuni ce ţin de aplicarea prezentei legi;
    k) constată cazurile de încălcare a normelor privind protecţia secretului de stat;
    l) în limita competenţelor, exercită şi alte atribuţii în domeniul secretului de stat.
    (6) Comisia interdepartamentală pentru protecţia secretului de stat:
    a) elaborează principiile conceptuale ale politicii de stat în domeniul protecţiei secretului de stat;
    b) creează şi perfecţionează sistemul de protecţie a secretului de stat, baza lui organizatorico-juridică;
    c) asigură dirijarea metodico-organizatorică a sistemului de protecţie a secretului de stat, funcţionarea lui;
    d) exercită controlul tehnic privind aplicarea legislaţiei cu privire la protecţia secretului de stat în cadrul organelor administraţiei publice, la întreprinderi, instituţii, organizaţii şi subdiviziunile lor structurale, indiferent de forma de proprietate, la reprezentanţele diplomatice şi alte instituţii ale Republicii Moldova din străinătate;
    e) organizează şi coordonează activitatea organelor administraţiei publice, întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor şi subdiviziunilor structurale ale acestora, indiferent de forma de proprietate, privind asigurarea regimului secret şi a protecţiei tehnice a informaţiilor despre comenzile de stat, contractele şi programele referitoare la apărarea naţională, lucrările de mobilizare, securitate, mărimea rezervelor de stat, precum şi la realizarea unor decizii din domeniul politicii externe;
    f) elaborează, împreună cu autorităţile administraţiei publice şi cu Serviciul de Informaţii şi Securitate, şi prezintă Guvernului spre aprobare proiecte de acte normative în domeniul protecţiei secretului de stat;
    g) organizează investigaţii ştiinţifice cu privire la elaborarea bazelor conceptuale ale politicii de stat în domeniul protecţiei secretului de stat, a criteriilor de evaluare a prejudiciului adus statului în cazul scurgerii informaţiei care constituie secret de stat;
    h) efectuează, împreună cu organele administraţiei publice şi organizaţiile ştiinţifice, o analiză a dezvoltării mijloacelor tehnice în domeniul protecţiei informaţiei;
    i) înregistrează, în conformitate cu prezenta lege, nomenclatoarele departamentale de informaţii care urmează a fi secretizate;
    j) elaborează Nomenclatorul informaţiilor atribuite la secret de stat şi îl prezintă Guvernului spre aprobare, face propuneri privind modificarea şi completarea acestui nomenclator;
    k) eliberează certificate de securitate în modul stabilit de prezenta lege;
    l) controlează termenele de acţiune a parafei de secretizare stabilite anterior pentru informaţiile păzite, informează Guvernul despre necesitatea prelungirii termenelor de secretizare a informaţiilor ce prezintă o valoare deosebită pentru stat;
    m) elaborează şi prezintă Guvernului propuneri de pronosticare a cheltuielilor bugetului de stat pentru măsurile de protecţie a secretului de stat;
    n) colaborează, în limita competenţelor, cu organele similare ale altor state în domeniul protecţiei reciproce a informaţiei secrete transmise în baza contractelor (acordurilor) internaţionale, soluţionează chestiunile protecţiei organizatorico-juridice a informaţiilor, participă la expertiza proiectelor contractelor (acordurilor) menţionate.
Capitolul  II
Atribuirea informaţiilor la secret de stat
    Articolul 6. Principiile de atribuire a informaţiilor la
                       secret de stat şi de secretizare a acestor
                       informaţii
    (1) Atribuirea informaţiilor la secret de stat şi secretizarea acestora se efectuează în baza principiilor legalităţii, argumentării şi oportunităţii.
    (2) Legalitatea atribuirii informaţiilor la secret de stat şi a secretizării acestora constă în corespunderea acestor informaţii cu prevederile art.7 şi 8 din prezenta lege şi cu legislaţia privind secretul de stat.
    (3) Argumentarea atribuirii informaţiilor la secret de stat şi a secretizării acestora constă în stabilirea caracterului raţional al secretizării unor informaţii concrete, a eventualelor consecinţe economice şi de altă natură ale acestei acţiuni, ţinînd cont de echilibrul dintre interesele primordiale ale statului, ale societăţii şi ale cetăţeanului.
    (4)  Oportunitatea atribuirii informaţiilor la secret de stat şi a secretizării acestora constă în stabilirea unor restricţii privind accesul şi răspîndirea informaţiilor respective fie din momentul elaborării/primirii lor, fie din timp.
    Articolul 7. Informaţiile atribuite la secret de stat
    (1) În modul stabilit de prezenta lege sînt atribuite la secret de stat informaţiile:
    1) din domeniul apărării naţionale privind:
    a) conţinutul planurilor strategice şi operative, al documentelor ce ţin de conducerea operaţiunilor de luptă privind pregătirea şi derularea operaţiunilor, desfăşurarea strategică, operativă şi de mobilizare a trupelor, alţi indicatori importanţi ce caracterizează organizarea, efectivul, dislocarea, pregătirea de luptă şi de mobilizare, armamentul şi asigurarea tehnico-materială a Forţelor Armate ale Republicii Moldova;
    b) direcţiile de dezvoltare a unor tipuri de armament, de tehnică militară şi specială, cantitatea şi caracteristicile lor tehnico-tactice, organizarea şi tehnologiile de producere, lucrările ştiinţifice teoretice şi experimentale legate de crearea modelelor noi de armament, tehnică militară şi specială sau modernizarea acestora, alte lucrări planificate sau efectuate în interesele apărării naţionale;
    c) forţele şi mijloacele protecţiei civile, capacităţile de care dispun localităţile şi unele obiective separate pentru protecţia, evacuarea şi dispersarea populaţiei, asigurarea activităţilor sociale vitale ale populaţiei şi a activităţii de producere a persoanelor juridice în perioada de război, de asediu sau de urgenţă, precum şi în cazul situaţiilor excepţionale;
    d) dislocarea, destinaţia, gradul de pregătire şi de securitate a obiectivelor cu regim special, proiectarea, construirea şi exploatarea acestora, repartizarea terenului, subsolului şi acvatoriului pentru asemenea obiective;
    e) datele şi caracteristicile geodezice, gravimetrice, cartografice şi hidrometeorologice care prezintă importanţă pentru apărarea statului;
    2) din domeniul economiei, ştiinţei şi tehnicii privind:
    a) planurile şi potenţialul de mobilizare a economiei naţionale, rezervele şi volumul livrărilor de materiale strategice, datele generalizate despre nomenclatura şi nivelul stocurilor, volumul livrărilor, alocării, depunerii, împrospătării acestora, amplasarea şi volumul real al rezervelor materiale de stat;
    b) utilizarea transporturilor, comunicaţiilor, a potenţialului altor ramuri şi obiective ale infrastructurii naţionale în scopul asigurării capacităţii de apărare şi a securităţii statului;
    c) planurile, conţinutul, volumul, finanţarea şi îndeplinirea comenzilor de stat pentru asigurarea securităţii statului şi a necesităţilor sale de apărare;
    d) planurile, volumul şi alte caracteristici importante privind extragerea, producerea şi realizarea unor tipuri strategice de materie primă şi produse;
    e) operaţiunile ce ţin de confecţionarea semnelor băneşti şi a titlurilor de valoare emise de stat, păstrarea şi protecţia lor contra falsificării, emiterea, schimbul şi retragerea lor din circulaţie;
    f) lucrările ştiinţifice teoretice, experimentale de construcţii şi proiectare, în baza cărora pot fi create tehnologii avansate, tipuri noi de producţie, produse şi procese tehnologice, care prezintă importanţă pentru apărarea şi economia naţională sau care influenţează esenţial activitatea economică externă, interesele şi/sau securitatea statului;
    3) din domeniul relaţiilor externe privind:
    a) activitatea de politică externă, relaţiile economice externe ale Republicii Moldova, a căror divulgare prematură poate cauza prejudicii intereselor şi/sau securităţii statului;
    b) colaborarea militară, tehnico-ştiinţifică şi de altă natură a Republicii Moldova cu statele străine şi organizaţiile internaţionale, dacă divulgarea acestor informaţii va cauza, inevitabil, prejudicii intereselor şi/sau securităţii statului;
    c) activitatea externă a statului în domeniile financiar, creditar şi valutar, dacă divulgarea acestor informaţii va cauza prejudicii intereselor şi/sau securităţii statului;
    4) din domeniul securităţii statului şi asigurării ordinii de drept privind:
    a) efectivul, forţele, conţinutul, planurile, organizarea, finanţarea şi asigurarea tehnico-materială, formele, tactica, metodele, mijloacele şi rezultatele activităţilor de informaţii, de contrainformaţii şi operative de investigaţii;
    b) persoanele care colaborează sau au colaborat confidenţial cu organele care desfăşoară activităţi de informaţii, de contrainformaţii şi operative de investigaţii;
    c) forţele, mijloacele şi metodele de asigurare a protecţiei de stat părţii vătămate, martorilor şi altor persoane care acordă ajutor în procesul penal;
    d) paza frontierei de stat a Republicii Moldova;
    e) planurile, organizarea, finanţarea, efectivul, forţele, mijloacele şi metodele de asigurare a securităţii persoanelor beneficiare de protecţie de stat, precum şi paza sediilor de lucru şi a reşedinţelor acestora;
    f) sistemele de telecomunicaţii guvernamentale şi alte tipuri de reţele de telecomunicaţii electronice care asigură necesităţile autorităţilor publice, apărării naţionale, securităţii statului şi menţinerii ordinii publice;
    g) organizarea, conţinutul, starea şi planurile de dezvoltare a protecţiei criptografice şi tehnice a secretului de stat, conţinutul şi rezultatele cercetărilor ştiinţifice în domeniul criptografiei referitor la protecţia secretului de stat;
    h) sistemele şi mijloacele de protecţie criptografică a secretului de stat, proiectarea, producerea, tehnologiile de producere şi utilizarea acestora;
    i) cifrurile de stat, elaborarea, crearea, tehnologiile de producere şi utilizarea acestora;
    j) organizarea regimului secret în cadrul autorităţilor publice şi în al altor persoane juridice, planurile şi măsurile în domeniul protecţiei secretului de stat;
    k) alte metode, forme şi mijloace de protecţie a secretului de stat;
    5) din sfera activităţii autorităţilor publice privind:
    a) conţinutul extraselor, comentariilor, proiectelor, părţilor acestora, al altor acte de uz intern ale autorităţilor publice, a căror divulgare ar putea conduce la divulgarea informaţiilor atribuite la secret de stat;
    b) activitatea de elaborare, modificare, completare, definitivare a actelor oficiale, alte proceduri şi activităţi ale autorităţilor publice de colectare şi prelucrare a informaţiilor care, în modul prevăzut de legislaţie, urmează să fie atribuite la secret de stat;
    c) activitatea de examinare şi deliberare în cadrul autorităţilor publice şi între acestea în probleme din domeniile în care informaţiile sînt atribuite la secret de stat.
    (2) Motivarea necesităţii de a atribui informaţiile la secret de stat, în baza principiilor de atribuire a informaţiilor la secret de stat şi secretizare a acestora, revine autorităţilor publice şi altor persoane juridice care au elaborat/primit aceste informaţii.
    Articolul 8. Informaţiile care nu se atribuie la
                       secret de stat
    (1) Nu se atribuie la secret de stat şi nu pot fi secretizate informaţiile privind:
    a) faptele de încălcare a drepturilor şi libertăţilor omului şi ale cetăţeanului;
    b) starea mediului înconjurător, calitatea produselor alimentare şi a obiectelor de uz casnic;
    c) accidentele, catastrofele, fenomenele naturale periculoase şi alte evenimente extraordinare care periclitează securitatea cetăţenilor;
    d) starea sănătăţii populaţiei, nivelul ei de trai, inclusiv alimentaţia, îmbrăcămintea, deservirea medicală şi asigurarea socială, indicatorii sociodemografici;
    e) starea sănătăţii persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică;
    f) faptele de încălcare a legii de către autorităţile publice şi persoanele cu funcţii de răspundere din cadrul acestora;
    g) starea reală de lucruri în domeniul învăţămîntului, culturii, comerţului, agriculturii şi al ordinii de drept.
    Nu se atribuie la secret de stat şi nu pot fi secretizate şi alte informaţii conform legislaţiei naţionale şi tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.
    (2) Se interzice secretizarea informaţiilor în cazul în care aceasta ar putea limita accesul la informaţiile de interes public, s-ar putea răsfrînge negativ asupra realizării programelor de stat şi de ramură ale dezvoltării social-economice şi culturale sau ar putea reţine concurenţa dintre agenţii economici.
    Articolul 9. Nomenclatorul informaţiilor atribuite
                       la secret de stat
    (1) În scopul promovării unei politici de stat unice în domeniul atribuirii informaţiilor la secret de stat şi al secretizării lor, Guvernul aprobă Nomenclatorul informaţiilor atribuite la secret de stat în care sînt incluse şi autorităţile publice cu împuterniciri de dispoziţie asupra acestor informaţii.
    (2) Nomenclatorul informaţiilor atribuite la secret de stat se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi poate fi revizuit în caz de necesitate.
    Articolul 10. Nomenclatoare departamentale de
                        informaţii care urmează a fi secretizate
    (1) În baza şi în limitele Nomenclatorului informaţiilor atribuite la secret de stat şi în scopul concretizării şi sistematizării informaţiilor în domeniile lor de activitate, autorităţile publice indicate în Nomenclator elaborează nomenclatoare departamentale detaliate de informaţii care urmează a fi secretizate. În caz de necesitate, pot fi elaborate nomenclatoare interdepartamentale detaliate de informaţii care urmează a fi secretizate.
    (2) Persoanele juridice care efectuează lucrări cu utilizarea informaţiilor atribuite la secret de stat elaborează, după caz, în coordonare cu beneficiarul acestor lucrări, nomenclatoare detaliate separate de informaţii care urmează a fi secretizate.
    (3) Nomenclatoarele departamentale de informaţii care urmează a fi secretizate conţin informaţii asupra cărora au împuterniciri de dispoziţie autorităţile publice în cauză, în acestea stabilindu-se gradele şi termenele de secretizare a informaţiilor. Nomenclatoarele menţionate trebuie să corespundă Nomenclatorului informaţiilor atribuite la secret de stat.
    (4) Nomenclatoarele departamentale de informaţii care urmează a fi secretizate, precum şi modificările şi completările la acestea, coordonate cu Comisia interdepartamentală pentru protecţia secretului de stat, se aprobă de către conducătorii autorităţilor publice cu împuterniciri de dispoziţie asupra informaţiilor în cauză şi nu sînt date publicităţii. Cîte un exemplar al nomenclatoarelor departamentale de informaţii care urmează a fi secretizate se transmite pentru înregistrare Comisiei interdepartamentale pentru protecţia secretului de stat şi Serviciului de Informaţii şi Securitate.
    (5) Conducătorii autorităţilor publice cu împuterniciri de dispoziţie asupra informaţiilor atribuite la secret de stat sînt obligaţi să revizuiască periodic, cel puţin o dată la 5 ani, conţinutul nomenclatoarelor departamentale de informaţii care urmează a fi secretizate în ceea ce priveşte argumentarea secretizării informaţiilor şi corespunderea cu gradele de secretizare stabilite anterior.
Capitolul  III
Secretizarea şi desecretizarea informaţiilor
    Articolul 11. Gradele de secretizare a informaţiilor atribuite
                          la secret de stat şi parafele de secretizare pentru
                          purtătorii materiali de asemenea informaţii
    (1) Gradul de secretizare a informaţiilor atribuite la secret de stat trebuie să corespundă gravităţii prejudiciilor ce pot fi cauzate intereselor şi/sau securităţii Republicii Moldova în cazul divulgării sau pierderii acestor informaţii.
    (2) Sînt stabilite 4 grade de secretizare a informaţiilor atribuite la secret de stat şi 4 parafe de secretizare corespunzătoare pentru purtătorii materiali de asemenea informaţii:
    a) „Strict secret” – grad de secretizare atribuit informaţiilor a căror divulgare neautorizată poate aduce prejudicii deosebit de grave intereselor şi/sau securităţii Republicii Moldova;
    b) „Secret” – grad de secretizare atribuit informaţiilor a căror divulgare neautorizată poate dăuna grav intereselor şi/sau securităţii Republicii Moldova;
    c) „Confidenţial” – grad de secretizare atribuit informaţiilor a căror divulgare neautorizată poate dăuna intereselor şi/sau securităţii Republicii Moldova;
    d) „Restricţionat” – grad de secretizare atribuit informaţiilor a căror divulgare neautorizată poate fi în dezavantajul intereselor şi/sau securităţii Republicii Moldova sau poate să conducă la divulgarea unei informaţii secretizate cu parafa „Strict secret”, „Secret” sau „Confidenţial”.
    (3) Nu se admite aplicarea parafelor de secretizare menţionate la alin.(2) în vederea secretizării informaţiilor care nu sînt atribuite la secret de stat.
    (4) Pagini, paragrafe, secţiuni dintr-un anumit document sau din anexele la acesta pot necesita atribuirea unor grade diferite de secretizare şi trebuie, în acest caz, să poarte menţiunea corespunzătoare. Gradul de secretizare atribuit documentului ca întreg coincide cu acela al părţii sale căreia i s-a atribuit gradul de secretizare cel mai înalt.
    (5) Purtătorii materiali de informaţii atribuite la secret de stat destinate unor anumite persoane sînt marcaţi suplimentar cu menţiunea „Personal”, iar cei ce se referă la mobilizare – cu litera „M”.
    Articolul 12. Modul de secretizare a informaţiilor
    (1) Drept temei pentru secretizarea informaţiilor elaborate/primite în cadrul activităţii de administrare, de producţie, ştiinţifice şi de altă natură a autorităţilor publice şi a altor persoane juridice este corespunderea lor cu art.7 şi 8 din prezenta lege, cu Nomenclatorul informaţiilor atribuite la secret de stat şi cu nomenclatoarele departamentale de informaţii care urmează a fi secretizate. La secretizarea acestor informaţii, pe purtătorii lor materiali se aplică parafa de secretizare corespunzătoare.
    (2) În cazul în care informaţiile elaborate/primite nu pot fi identificate cu informaţiile ce se conţin în nomenclatorul corespunzător, persoanele cu funcţii de răspundere din cadrul autorităţilor publice şi al altor persoane juridice sînt obligate să asigure secretizarea preliminară a informaţiilor elaborate/primite conform gradului de secretizare estimat şi, în termen de o lună, să prezinte persoanei cu funcţie de răspundere care a aprobat nomenclatorul menţionat propuneri privind modificarea/completarea lui.
    (3) Conducătorii autorităţilor publice şi ai altor persoane juridice care au aprobat nomenclatorul respectiv sînt obligaţi, în termen de 3 luni, să organizeze evaluarea de către experţi a propunerilor primite şi să ia decizia de modificare/completare a nomenclatorului în vigoare sau de eliminare a parafei de secretizare atribuite preliminar. În caz de necesitate şi în modul stabilit, se înaintează propuneri argumentate privind modificarea şi/sau completarea Nomenclatorului informaţiilor atribuite la secret de stat.
    (4) Nomenclatoarele funcţiilor angajaţilor cărora urmează să li se perfecteze dreptul de acces la secretul de stat se întocmesc cu consultarea Serviciului de Informaţii şi Securitate şi se aprobă de către conducătorii autorităţilor publice şi ai altor persoane juridice care elaborează/primesc asemenea informaţii.
    Articolul 13. Termenele de secretizare a informaţiilor
    (1) Pentru informaţiile avînd gradul de secretizare „Strict secret” se stabileşte un termen de secretizare de pînă la 25 de ani, pentru informaţiile cu gradul „Secret” – un termen de pînă la 15 ani, pentru informaţiile cu gradul „Confidenţial” – de pînă la 10 ani şi pentru informaţiile cu gradul „Restricţionat” – de pînă la 5 ani.
    (2) Pentru informaţiile despre persoanele care colaborează sau au colaborat confidenţial cu organe ce desfăşoară activităţi de informaţii, de contrainformaţii şi operative de investigaţii se stabileşte un termen de secretizare nelimitat.
    (3) În cazuri excepţionale, pentru anumite informaţii atribuite la secret de stat, Comisia interdepartamentală pentru protecţia secretului de stat poate prelungi termenul de secretizare.
    (4) Termenul de secretizare a informaţiilor începe din ziua în care pe purtătorul material de informaţii atribuite la secret de stat a fost aplicată parafa de secretizare.
    Articolul 14. Menţiunile aplicate pe purtătorii materiali
                         de informaţii atribuite la secret de stat
    (1) Purtătorii materiali de informaţii atribuite la secret de stat trebuie să conţină:
    a) parafa de secretizare;
    b) numărul de înregistrare;
    c) data şi termenul de secretizare a informaţiilor;
    d) funcţia, numele, prenumele şi semnătura persoanei cu funcţie de răspundere care a secretizat informaţiile.
    (2) Parafa de secretizare trebuie să fie aplicată în partea superioară a fiecărei pagini, iar fiecare pagină va fi numerotată. Dacă documentul urmează să fie distribuit în mai multe exemplare, fiecare dintre acestea va purta un număr de exemplare, care apare pe prima pagină împreună cu numărul total de pagini.
    (3) În cazul în care menţiunile nu pot fi aplicate nemijlocit pe purtătorul material de informaţii atribuite la secret de stat, ele se indică în documentaţia de însoţire a acestuia.
    Articolul 15.  Modificarea parafei de secretizare
                          a purtătorilor materiali de informaţii
                          atribuite la secret de stat
    (1) Modificarea parafei de secretizare a purtătorilor materiali de informaţii atribuite la secret de stat se face în cazurile în care se modifică gradul de secretizare al informaţiilor conţinute de aceştia.
    (2) Modificarea parafei de secretizare în legătură cu reducerea gradului de secretizare al categoriilor de informaţii prevăzute în Nomenclatorul informaţiilor atribuite la secret de stat şi în nomenclatoarele departamentale de informaţii care urmează a fi secretizate se efectuează în termen de 6 luni. În toate celelalte cazuri, modificarea parafei de secretizare a purtătorilor materiali de informaţii atribuite la secret de stat se efectuează în termen de 3 luni de la reducerea gradului de secretizare al informaţiilor conţinute de ele.
    (3) În cazul majorării gradului de secretizare al informaţiilor, modificarea parafei de secretizare se face imediat.
    (4) Decizia de modificare a parafei de secretizare se adoptă de către persoana cu funcţie de răspundere care a secretizat informaţia sau de către succesorul ei de drept. Despre modificarea parafei de secretizare se informează alte autorităţi publice sau persoane juridice cărora le-a fost expediat documentul.
    (5) Dacă documentul primit de la o altă autoritate publică sau persoană juridică urmează a fi secretizat sau acestui document i-a fost atribuită incorect parafa de secretizare, atunci destinatarul trebuie să informeze expeditorul imediat, dar nu mai tîrziu de 3 zile de la data înregistrării documentului, expunînd motivele secretizării ori modificării parafei de secretizare. Destinatarul care a înaintat propunerea de secretizare sau de modificare a parafei de secretizare este înştiinţat asupra deciziei luate de către expeditor.
    (6) Modificarea parafei de secretizare a documentelor secrete selectate pentru arhivele de stat se efectuează de către arhivele de stat împreună cu autorităţile publice sau cu alte persoane juridice, iar, după caz, cu succesorii lor de drept, ale căror documente se păstrează în arhive.
    Articolul 16. Limitarea drepturilor de proprietate
                         ale persoanelor juridice şi cetăţenilor
                         asupra informaţiilor în legătură cu
                         secretizarea lor
    (1) Conducătorii autorităţilor publice cu împuterniciri de dispoziţie asupra informaţiilor atribuite la secret de stat sînt în drept să adopte decizii privind secretizarea informaţiilor aflate în proprietatea persoanelor juridice şi a cetăţenilor (în continuare - proprietarul informaţiilor) dacă aceste informaţii sînt atribuite, în modul stabilit, la secret de stat. Informaţiile în cauză sînt secretizate la propunerea proprietarului informaţiilor sau din iniţiativa autorităţii publice interesate.
    (2) Prejudiciul material cauzat proprietarului informaţiilor în legătură cu secretizarea lor urmează a fi reparat de către stat în modul stabilit în contractul încheiat între proprietar şi autoritatea publică în dispoziţia căreia trec aceste informaţii. Contractul prevede, de asemenea, obligaţia proprietarului informaţiilor de a nu le divulga, modul şi condiţiile protecţiei secretului de stat, consimţămîntul proprietarului informaţiilor privind exercitarea dreptului de proprietate cu restricţiile prevăzute de prezenta lege.
    (3) Dacă proprietarul informaţiilor refuză să încheie contract sau încalcă prevederile acestuia, în temeiul unei hotărîri definitive a instanţei de judecată, informaţiile atribuite la secret de stat şi purtătorii lor materiali sînt trecuţi în proprietatea statului, cu condiţia restituirii preliminare şi depline a costului informaţiilor proprietarului. Fostul proprietar este preavizat în scris privind răspunderea pentru divulgarea secretului de stat, prevăzută de legislaţia în vigoare.
    (4) Proprietarul informaţiilor este în drept să atace în instanţa de judecată acţiunile persoanelor cu funcţii de răspundere care, în opinia sa, îi lezează drepturile. Dacă instanţa de judecată recunoaşte că acţiunile persoanelor cu funcţii de răspundere sînt nelegitime, modul de reparare a prejudiciului cauzat proprietarului informaţiilor este stabilit printr-o hotărîre a instanţei de judecată, conform legislaţiei.
    Articolul 17. Contestarea deciziei de secretizare
                         a informaţiilor
    (1) Orice cetăţean sau persoană juridică are dreptul să se adreseze persoanelor cu funcţii de răspundere care au secretizat anumite informaţii cu o cerere motivată privind desecretizarea acestor informaţii. Persoanele cu funcţii de răspundere în cauză sînt obligate, în termen de o lună, să dea un răspuns scris cetăţeanului sau persoanei juridice la această cerere.
    (2) Persoanele cu funcţii de răspundere care se eschivează de la examinarea în fond a cererii poartă răspundere conform legislaţiei.
    (3) Decizia de secretizare a informaţiilor poate fi contestată la organul sau la persoana cu funcţie de răspundere ierarhic superioară, la Comisia interdepartamentală pentru protecţia secretului de stat sau în instanţa de contencios administrativ. În cazul respingerii cererii înaintate în ordine ierarhică, cetăţeanul sau persoana juridică are dreptul să conteste în instanţa de contencios administrativ decizia organului sau a persoanei cu funcţie de răspundere ierarhic superioară. Dacă una dintre aceste autorităţi recunoaşte secretizarea drept neîntemeiată, informaţiile respective urmează a fi desecretizate în modul stabilit de prezenta lege.
    (4) Instanţa de contencios administrativ examinează cererea conform prevederilor Legii contenciosului administrativ nr.793-XIV din 10 februarie 2000.
    Articolul 18. Desecretizarea informaţiilor
    (1)  Drept temei pentru desecretizarea informaţiilor servesc:
    a) expirarea termenului de secretizare a informaţiilor;
    b) schimbarea circumstanţelor obiective, ca urmare a căreia protecţia ulterioară a anumitor informaţii atribuite la secret de stat devine inoportună;
    c) modificarea art.7 şi 8 din prezenta lege, modificarea Nomenclatorului informaţiilor atribuite la secret de stat sau a nomenclatoarelor departamentale de informaţii care urmează a fi secretizate;
    d) existenţa unei decizii care constată drept neîntemeiată secretizarea informaţiilor.
    (2) Desecretizarea informaţiilor se face de către persoanele cu funcţii de răspundere cu împuterniciri de secretizare a informaţiilor respective.
    (3) Comisia interdepartamentală pentru protecţia secretului de stat, precum şi conducătorii autorităţilor publice şi ai altor persoane juridice sînt împuterniciţi să desecretizeze informaţiile care au fost secretizate în mod neîntemeiat de către persoanele cu funcţii de răspundere din subordine.
    (4) Conducătorii arhivelor de stat sînt împuterniciţi să desecretizeze purtătorii materiali de informaţii atribuite la secret de stat care se păstrează în fondurile închise ale arhivelor, cu condiţia că organizaţia întemeietoare a fondului sau succesorul ei de drept le deleagă astfel de împuterniciri. În caz de lichidare a organizaţiei întemeietoare a fondului şi de lipsă a succesorului ei de drept, chestiunea desecretizării purtătorilor materiali de informaţii atribuite la secret de stat este examinată de către Comisia interdepartamentală pentru protecţia secretului de stat.
Capitolul  IV
Dispunerea de informaţii atribuite la secret de stat
    Articolul 19. Transmiterea reciprocă a informaţiilor
                         atribuite la secret de stat între autorităţile
                         publice şi alte persoane juridice
    (1) Transmiterea reciprocă a informaţiilor atribuite la secret de stat între autorităţile publice şi alte persoane juridice care nu sînt în raporturi de subordonare şi nu execută lucrări comune se efectuează cu permisiunea autorităţii publice cu împuterniciri de dispoziţie asupra acestor informaţii.
    (2) Autorităţile publice şi alte persoane juridice care solicită furnizarea unor informaţii atribuite la secret de stat sînt obligate să creeze condiţii ce ar asigura protecţia acestor informaţii. Conducătorii lor poartă răspundere personală pentru încălcarea restricţiilor privind familiarizarea cu informaţii atribuite la secret de stat.
    (3) Drept condiţie obligatorie de transmitere a informaţiilor atribuite la secret de stat autorităţilor publice este îndeplinirea de către acestea a cerinţelor prevăzute la art.32 alin.(3), iar în cazul celorlalte persoane juridice – prezenţa certificatului de securitate pentru efectuarea lucrărilor cu utilizarea informaţiilor atribuite la secret de stat.
    (4) Modul de transmitere reciprocă a informaţiilor atribuite la secret de stat între autorităţile publice şi alte persoane juridice este stabilit de Regulamentul cu privire la asigurarea regimului secret în autorităţile publice şi alte persoane juridice.
    Articolul 20. Transmiterea informaţiilor atribuite la secret
                         de stat  în legătură cu efectuarea unor lucrări
                         comune şi a altor lucrări
    (1) Transmiterea informaţiilor atribuite la secret de stat persoanelor juridice sau cetăţenilor, în legătură cu efectuarea unor lucrări comune şi a altor lucrări, se face de către beneficiarul acestor lucrări, cu permisiunea autorităţii publice cu împuterniciri de dispoziţie asupra acestor informaţii şi numai în volumul necesar pentru efectuarea lucrărilor respective. Totodată, înainte de a transmite informaţiile atribuite la secret de stat, beneficiarul este obligat să se convingă că persoana juridică dispune de certificat de securitate pentru efectuarea lucrărilor cu utilizarea informaţiilor avînd un anumit grad de secretizare, iar cetăţenii – au dreptul de acces la informaţiile atribuite la secret de stat în forma corespunzătoare.
    (2) În timpul efectuării lucrărilor comune şi a altor lucrări şi a apariţiei, în legătură cu aceasta, a necesităţii de a utiliza informaţii atribuite la secret de stat, persoanele juridice, inclusiv cele cu capital privat, pot încheia cu alte persoane juridice care dispun de certificat de securitate contracte de folosire a serviciilor prestate de către subdiviziunile lor de protecţie a informaţiilor atribuite la secret de stat, fapt ce se notifică în certificatul de securitate pentru efectuarea lucrărilor cu utilizarea informaţiilor atribuite la secret de stat.
    (3) Contractul pentru efectuarea lucrărilor comune şi a altor lucrări, încheiat în modul stabilit de lege, prevede obligaţiile reciproce ale părţilor de a asigura integritatea informaţiilor atribuite la secret de stat atît în procesul efectuării lucrărilor, cît şi după încheierea lor, precum şi condiţiile de finanţare a lucrărilor (serviciilor) de protecţie a secretului de stat.
    (4) Dacă în timpul efectuării lucrărilor comune şi a altor lucrări executantul încalcă obligaţiile de protecţie a secretului de stat, beneficiarul are dreptul să suspende executarea comenzii pînă la lichidarea încălcărilor, iar în cazul încălcărilor repetate – să solicite anularea comenzii şi a certificatului de securitate pentru efectuarea lucrărilor cu utilizarea informaţiilor atribuite la secret de stat şi tragerea la răspundere a persoanelor vinovate. Prejudiciul material cauzat de către executant statului, în persoana beneficiarului, urmează a fi reparat conform legislaţiei.
    (5) Modul de transmitere a informaţiilor atribuite la secret de stat în legătură cu efectuarea unor lucrări comune şi a altor lucrări este stabilit de Regulamentul cu privire la asigurarea regimului secret în cadrul autorităţilor publice şi al altor persoane juridice.
    Articolul 21. Transmiterea informaţiilor atribuite la secret
                         de stat altor state sau organizaţiilor internaţionale
    (1) Pentru a fi adoptată decizia privind transmiterea informaţiilor atribuite la secret de stat altor state sau organizaţiilor internaţionale, autoritatea publică prezintă Comisiei interdepartamentale pentru protecţia secretului de stat o propunere motivată, avizată de către Serviciul de Informaţii şi Securitate şi de autoritatea publică cu împuterniciri de dispoziţie asupra acestor informaţii.
    (2) Comisia interdepartamentală pentru protecţia secretului de stat adoptă o concluzie de expertiză privind posibilitatea şi oportunitatea transmiterii informaţiilor atribuite la secret de stat.
    (3) Decizia privind transmiterea informaţiilor atribuite la secret de stat altor state sau organizaţiilor internaţionale se adoptă de Guvern în baza concluziei de expertiză a Comisiei interdepartamentale pentru protecţia secretului de stat, dacă tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte nu prevăd altfel.
    (4) Obligaţiile părţii care primeşte informaţiile atribuite la secret de stat privind protecţia acestora sînt stipulate în acordul (contractul) încheiat.
Capitolul  V
Protecţia secretului de stat
    Articolul 22. Organele de protecţie a secretului de stat
    (1) Organele de protecţie a secretului de stat sînt:
    a) Comisia interdepartamentală pentru protecţia secretului de stat;
    b) Serviciul de Informaţii şi Securitate;
    c) autorităţile publice şi alte persoane juridice şi subdiviziunile lor de protecţie a informaţiilor atribuite la secret de stat.
    (2) Comisia interdepartamentală pentru protecţia secretului de stat este un organ colegial care coordonează activitatea autorităţilor publice în domeniul protecţiei secretului de stat. Comisia interdepartamentală îşi exercită atribuţiile potrivit unui regulament aprobat de Guvern.
    (3) Serviciul de Informaţii şi Securitate organizează şi asigură protecţia secretului de stat conform atribuţiilor ce îi revin şi potrivit legislaţiei şi tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.
    (4) Autorităţile publice şi alte persoane juridice asigură protecţia secretului de stat conform sarcinilor ce le revin şi în limitele competenţelor lor. De asigurarea protecţiei secretului de stat în cadrul autorităţilor publice şi al altor persoane juridice răspund conducătorii acestora. În funcţie de volumul lucrărilor cu utilizarea informaţiilor atribuite la secret de stat, conducătorii autorităţilor publice şi ai altor persoane juridice formează subdiviziuni de protecţie a informaţiilor atribuite la secret de stat şi le stabilesc atribuţiile în conformitate cu Regulamentul privind asigurarea regimului secret în cadrul autorităţilor publice şi al altor persoane juridice, ţinînd cont de specificul lucrărilor efectuate.
    Articolul 23. Condiţiile de păstrare a purtătorilor materiali
                         de informaţii atribuite la secret de stat
    (1) Condiţiile de păstrare a purtătorilor materiali de informaţii atribuite la secret de stat se stabilesc prin Regulamentul cu privire la asigurarea regimului secret în cadrul autorităţilor publice şi al altor persoane juridice.
    (2) În funcţie de specificul activităţii autorităţii publice şi a altor persoane juridice şi în conformitate cu condiţiile menţionate la alin.(1), conducătorii acestora pot stabili condiţii speciale de păstrare a purtătorilor materiali de informaţii atribuite la secret de stat.
    Articolul 24. Perfectarea şi reperfectarea dreptului
                         de acces la secretul de stat
    (1) Perfectarea dreptului de acces la secretul de stat al cetăţenilor Republicii Moldova se realizează în mod benevol, potrivit cu Regulamentul cu privire la asigurarea regimului secret în cadrul autorităţilor publice şi al altor persoane juridice, şi prevede:
    a) stabilirea necesităţii de a lucra cu informaţii atribuite la secret de stat;
    b) consimţămîntul scris al cetăţeanului pentru aplicarea măsurilor de verificare din partea organelor competente;
    c) verificarea cetăţeanului în legătură cu perfectarea (reperfectarea) dreptului de acces la secretul de stat;
    d) asumarea în scris de către cetăţean a obligaţiei privind păstrarea secretului de stat care îi va fi încredinţat;
    e) acordul scris al cetăţeanului pentru limitarea drepturilor sale în legătură cu accesul la secretul de stat, prevăzută de prezenta lege;
    f) familiarizarea cetăţeanului, contra semnătură, cu normele ce prevăd răspunderea pentru încălcarea legislaţiei privind secretul de stat;
    g) determinarea tipurilor, mărimii şi a modului de acordare a compensaţiilor în legătură cu efectuarea lucrărilor legate de accesul la secretul de stat;
    h) luarea deciziei de către conducătorul autorităţii publice sau al altei persoane juridice privind acordarea dreptului de acces la secretul de stat.
    (2) În funcţie de gradul de secretizare a informaţiilor sînt stabilite:
    a) următoarele forme de acces la secretul de stat:
    - forma 1 – pentru lucrul cu informaţii atribuite la secret de stat avînd gradele de secretizare „Strict secret”, „Secret”, „Confidenţial” şi „Restricţionat”;
    - forma 2 – pentru lucrul cu informaţii atribuite la secret de stat avînd gradele de secretizare „Secret”, „Confidenţial” şi „Restricţionat”;
    - forma 3 – pentru lucrul cu informaţii atribuite la secret de stat avînd gradul de secretizare „Confidenţial” şi „Restricţionat”;
    - forma 4 – pentru lucrul cu informaţii atribuite la secret de stat avînd gradul de secretizare „Restricţionat”;
    b) şi următoarele termene pentru care se perfectează dreptul de acces la secretul de stat:
    - pentru forma 1 – 5 ani;
    - pentru forma 2 – 7 ani;
    - pentru forma 3 – 9 ani;
    - pentru forma 4 – 12 ani.
    (3) Durata dreptului de acces la secretul de stat nu poate depăşi durata atribuţiilor care au servit drept temei pentru acordarea acestuia.
    (4) Dreptul de acces la secretul de stat se acordă cetăţenilor Republicii Moldova cu capacitatea de exerciţiu deplină, începînd cu  vîrsta de 18 ani, care solicită acest drept în legătură cu activitatea lor de serviciu, de producere, ştiinţifico-teoretică, sau în legătură cu studiile, printr-un ordin sau dispoziţie scrisă a conducătorului autorităţii publice sau al altei persoane juridice în care acest cetăţean lucrează, îşi îndeplineşte serviciul sau studiază.
    (5) Dreptul de acces la secretul de stat i se acordă conducătorului autorităţii publice sau al altei persoane juridice printr-un ordin sau dispoziţie scrisă a persoanei cu funcţie de răspundere care îl numeşte în funcţie, iar în cazul în care autoritatea publică sau persoana juridică nu este subordonată altei autorităţi publice sau altei persoane juridice ori nu intră în domeniul lor de administrare, dreptul de acces la secretul de stat se acordă prin ordinul sau dispoziţia scrisă a conducătorului autorităţii publice sau al altei persoane juridice care este beneficiară a lucrărilor legate de secretul de stat.
    (6) Dacă solicitarea cetăţeanului de a dispune de informaţii atribuite la secret de stat nu este legată de locul său de muncă, de serviciu sau de studii, dreptul de acces la secretul de stat poate fi acordat la locul desfăşurării activităţii legate de secretul de stat.
    (7) Decizia de acordare a dreptului de acces la secretul de stat este luată în termen de 5 zile de la primirea de către autoritatea publică sau altă persoană juridică a încheierii asupra materialelor verificării cetăţeanului în legătură cu perfectarea dreptului de acces la secretul de stat.
    (8) Obligaţiile reciproce ale administraţiei şi ale persoanei căreia i se perfectează dreptul de acces la secretul de stat se stipulează în contractul de angajare în muncă (în serviciu).
    (9) Reperfectarea dreptului de acces la secretul de stat se face în cazurile:
    a) expirării termenului pentru care a fost perfectat acest drept, dacă este necesar să se lucreze în continuare cu informaţii atribuite la secret de stat;
     b) perfectării unei alte forme de acces la secretul de stat în legătură cu necesitatea de a lucra cu informaţii atribuite la secret de stat cu un grad mai înalt de secretizare.
    (10)    Fiecare dintre autorităţile publice sau alte persoane juridice care lucrează cu secrete de stat trebuie să ţină un registru privind personalul său cu drept de acces la secretul de stat.
    (11)    În activitatea cu utilizarea secretelor interstatale, la realizarea colaborărilor pot fi atraşi savanţi, specialişti, traducători, lucrători tehnici şi alţi specialişti care, conform legislaţiei în vigoare a statului lor, au acces la secretele de stat.
    Articolul 25. Refuzul de acordare a dreptului de acces
                         la secretul de stat
    (1) Dreptul de acces la secretul de stat îi este refuzat cetăţeanului în cazurile:
    a) în care acesta nu expune o necesitate motivată de a lucra cu informaţii atribuite la secret de stat;
    b) sprijinirii de către acesta a activităţii unui stat străin, a unei organizaţii străine sau a reprezentanţilor acestora, precum şi a unor cetăţeni străini sau apatrizi ce cauzează prejudicii intereselor şi/sau securităţii Republicii Moldova sau în cazul participării cetăţeanului la activitatea unor partide sau asociaţii obşteşti a căror activitate este suspendată, limitată sau interzisă în modul stabilit de lege;
    c) descoperirii, în urma măsurilor de verificare, a altor acţiuni ale acestuia care prezintă pericol pentru securitatea Republicii Moldova;
    d) refuzului acestuia de a-şi da consimţămîntul scris pentru aplicarea măsurilor de verificare din partea organelor competente, pentru limitarea drepturilor sale în legătură cu accesul la secretul de stat, prevăzută de prezenta lege, sau refuzului de a-şi asuma obligaţia scrisă privind păstrarea secretului de stat ce îi va fi încredinţat;
    e) prezenţei la acesta a antecedentelor penale pentru infracţiuni săvîrşite cu intenţie, aflării acestuia sub urmărire penală sau al limitării de către instanţa de judecată a capacităţii sale de exerciţiu;
    f) depunerii la autoritatea publică competentă a cererii de renunţare la cetăţenia Republicii Moldova;
    [Art.25 al.(1), lit.g) exclusă prin LP127-XVIII din 23.12.09, MO197-200/31.12.09 art.664]
    h) prezenţei la acesta a unor contraindicaţii medicale pentru lucrul cu informaţiile atribuite la secret de stat, conform nomenclatorului aprobat de Ministerul Sănătăţii;
    i) comunicării de către cetăţean a unor date incomplete sau neautentice la perfectarea dreptului de acces la secretul de stat;
    j) domicilierii permanente a cetăţeanului peste hotare sau al perfectării documentelor pentru plecarea cu traiul permanent într-o altă ţară;
    k) neexecutării de către cetăţean a obligaţiilor privind păstrarea secretului de stat care i-a fost încredinţat.
    (2) Decizia privind refuzul de a acorda dreptul de acces la secretul de stat se adoptă de către conducătorul autorităţii publice sau al altei persoane juridice ţinîndu-se cont de rezultatele verificării fiecărui cetăţean în parte, se comunică în scris cetăţeanului şi poate fi atacată în organul ierarhic superior sau în instanţa de judecată.
    Articolul 26. Verificarea cetăţenilor în legătură cu
                         perfectarea (reperfectarea) dreptului
                         de acces la secretul de stat
    (1) Verificarea cetăţenilor în legătură cu perfectarea (reperfectarea) dreptului de acces la secretul de stat se efectuează de către Serviciul de Informaţii şi Securitate, în termen de o lună, în modul stabilit de prezenta lege şi de Legea privind activitatea operativă de investigaţii. Numărul măsurilor de verificare este în dependenţă directă de gradul de secretizare al informaţiilor la care va avea acces persoana.
    (2) În cadrul verificării, Serviciul de Informaţii şi Securitate stabileşte prezenţa sau lipsa circumstanţelor prevăzute la art.25 alin.(1) lit.b), c), f), g), i), j) şi k).
    (3) Prezenţa sau lipsa circumstanţelor prevăzute la art.25 alin.(1) lit.a), d), e) şi h) se stabileşte de către autoritatea publică sau o altă persoană juridică care perfectează dreptul cetăţeanului de acces la secretul de stat.
    (4) Concluzia Serviciului de Informaţii şi Securitate privind imposibilitatea de a acorda cetăţeanului dreptul de acces la secretul de stat este executorie pentru persoanele cu funcţii de răspundere împuternicite să adopte decizia privind acordarea dreptului de acces la secretul de stat, însă nu exclude o solicitare repetată în cazul înlăturării împrejurărilor care fac imposibilă acordarea dreptului de acces la secretul de stat.
    (5) Nu se admite numirea (angajarea) cetăţeanului într-o funcţie care implică lucrul cu informaţii atribuite la secretul de stat sau accesul la secretul de stat înainte de prezentarea concluziei asupra materialelor verificării cetăţeanului.
    Articolul 27. Suspendarea şi încetarea dreptului
                        de acces la secretul de stat
    (1)    Dreptul de acces la secretul de stat este suspendat în cazurile:
    a) punerii sub învinuire a cetăţeanului pentru săvîrşirea unei infracţiuni incompatibile cu activitatea ce presupune utilizarea informaţiilor atribuite la secret de stat, pînă la pronunţarea unei hotărîri judecătoreşti definitive şi irevocabile;
    b) iniţierii unei investigaţii de serviciu în legătură cu încălcarea obligaţiei de nedivulgare a secretului de stat, pînă la terminarea investigaţiei şi adoptarea unei decizii definitive, dar nu pentru mai mult de 30 de zile.
    (2) Dreptul de acces la secretul de stat poate fi suspendat în cazul necesităţii efectuării unei verificări suplimentare în legătură cu posibila apariţie a circumstanţelor prevăzute la art.25, pînă la terminarea verificării, dar nu mai mult de 30 de zile.
    (3) Dreptul de acces la secretul de stat încetează în cazurile:
    a) apariţiei sau descoperirii circumstanţelor prevăzute la art.25;
    b) eliberării din funcţia (încetării contractului individual de muncă) care implică lucrul cu informaţii atribuite la secret de stat;
    c) încălcării, chiar şi o singură dată, a obligaţiilor prevăzute în contractul individual de muncă ce ţin de protecţia secretului de stat;
    d) pierderii cetăţeniei Republicii Moldova.
    (4) Decizia privind suspendarea sau încetarea dreptului de acces la secretul de stat se adoptă de către persoana cu funcţie de răspundere împuternicită să adopte decizia privind acordarea acestui drept şi poate fi atacată în organul ierarhic superior sau în instanţa de contencios administrativ.
    (5) Cetăţeanul al cărui drept de acces la secretul de stat a încetat, dacă îndeplinirea obligaţiilor lui funcţionale necesită acest drept, în modul prevăzut de legislaţia muncii, urmează să fie transferat la un alt loc de muncă (la o altă funcţie), care nu are nici o legătură cu informaţiile atribuite la secret de stat, iar în cazul imposibilităţii transferului, urmează a fi concediat (eliberat din funcţie) conform legislaţiei în vigoare.
    (6) Suspendarea sau încetarea dreptului de acces la secretul de stat nu eliberează cetăţeanul de obligaţiile asumate privind nedivulgarea secretului de stat.
    (7) Modul de perfectare, reperfectare şi încetare a dreptului de acces la secretul de stat se stabileşte în Regulamentul cu privire la asigurarea regimului secret în cadrul autorităţilor publice şi al altor persoane juridice.
    Articolul 28. Modul special de acces la secretul
                         de stat
    (1) Preşedintele Republicii Moldova, Preşedintele Parlamentului şi deputaţii în Parlament, Prim-ministrul, membrii Guvernului, secretarul general al Guvernului, preşedintele Curţii Constituţionale, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, Procurorul General, directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate, directorul Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat, guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, preşedintele Curţii de Conturi, Avocatul Poporului, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, preşedintele Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, preşedinţii de raioane şi conducătorii altor autorităţi administrative centrale prevăzute de Legea nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern au dreptul de acces la secretul de stat de la numirea (alegerea) lor în funcţie. Accesul acestor persoane la secretul de stat de toate gradele de secretizare li se acordă în virtutea funcţiei deţinute şi după întocmirea obligaţiei scrise privind nedivulgarea secretului de stat.
    [Art.28 al.(1) modificat prin LP166 din 31.07.15, MO267-273/02.10.15 art.508]
    [Art.28 al.(1) modificat prin LP58 din 01.04.11, MO65-68/22.04.11 art.167]
    (2) Prevederile alin.(1) nu se aplică persoanelor care deţin cetăţenia altui stat.
    (3) Modul de acces la secretul de stat în cazul declarării stării de urgenţă, de asediu sau de război poate fi modificat prin hotărîre de Guvern.
    (4) Accesul cetăţenilor străini şi al apatrizilor la secretul de stat se acordă în cazuri excepţionale în temeiul tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte sau în temeiul dispoziţiei scrise a Prim-ministrului, adoptată în baza propunerilor Comisiei interdepartamentale pentru protecţia secretului de stat, ţinînd cont de necesitatea asigurării intereselor şi/sau securităţii Republicii Moldova.
    Articolul 29. Obligaţiile cetăţeanului privind
                         nedivulgarea secretului de stat
    Cetăţeanul căruia i s-a perfectat dreptul de acces la secretul de stat este obligat:
    a) să nu admită divulgarea, prin orice metodă, a secretului de stat care i-a fost încredinţat sau i-a devenit cunoscut în legătură cu îndeplinirea obligaţiilor funcţionale;
    b) să nu participe la acţiunile partidelor şi asociaţiilor obşteşti a căror activitate a fost suspendată, limitată sau interzisă în modul stabilit de lege;
    c) să nu sprijine activitatea unui stat străin, a unei organizaţii străine sau a reprezentanţilor acestora, precum şi a cetăţenilor străini şi apatrizilor ce cauzează prejudicii intereselor şi/sau securităţii Republicii Moldova;
    d) să execute cerinţele asigurării regimului secret;
    e) să comunice persoanei cu funcţie de răspundere care i-a acordat dreptul de acces la secretul de stat şi subdiviziunii de protecţie a informaţiilor atribuite la secret de stat despre apariţia circumstanţelor prevăzute la art.25 sau a altor împrejurări ce împiedică păstrarea secretului de stat care i-a fost încredinţat, precum şi despre ieşirea sa de pe teritoriul Republicii Moldova;
    f) să respecte alte prevederi ale legislaţiei privind secretul de stat.
    Articolul 30. Restrîngerea exerciţiului unor drepturi
                         ale cetăţeanului în legătură cu dreptul
                         de acces şi accesul la secretul de stat
    Restrîngerea exerciţiului unor drepturi ale cetăţeanului în legătură cu dreptul de acces şi accesul la secretul de stat se poate referi la:
    a) restricţii de utilizare a descoperirilor şi invenţiilor ce conţin informaţii atribuite la secret de stat şi de răspîndire a acestor informaţii;
    b) restrîngerea dreptului la inviolabilitatea vieţii private în timpul efectuării măsurilor de control în perioada perfectării (reperfectării) dreptului de acces la secretul de stat.
    Articolul 31. Compensaţiile acordate cetăţenilor
                         în legătură cu efectuarea lucrărilor
                         legate de accesul la secretul de stat
    (1) În cazul în care, în virtutea activităţii sale profesionale, cetăţeanul lucrează permanent cu informaţii atribuite la secret de stat, acestuia i se stabileşte un spor la salariu în funcţie de gradul de secretizare a informaţiilor la care are acces.
    (2) Colaboratorilor subdiviziunilor de protecţie a informaţiilor atribuite la secret de stat, suplimentar la sporul prevăzut la alin.(1), li se stabilesc sporuri la salariu pentru vechimea în muncă (în serviciu) în cadrul acestor subdiviziuni.
    (3) Mărimile şi modul de acordare a sporurilor prevăzute la alin.(1) şi (2), precum şi alte tipuri de compensaţii acordate cetăţenilor care lucrează în condiţii de regim secret se stabilesc de Guvern.
    Articolul 32. Certificatul de securitate pentru
                          efectuarea lucrărilor cu utilizarea
                          informaţiilor atribuite la secret de stat
    (1) Activitatea persoanelor juridice, exceptînd autorităţile publice, ce ţine de utilizarea informaţiilor atribuite la secret de stat, crearea mijloacelor de protejare a informaţiei, realizarea măsurilor şi/sau prestarea serviciilor de protecţie a secretului de stat se desfăşoară în baza certificatului de securitate eliberat de Comisia interdepartamentală pentru protecţia secretului de stat în modul stabilit de prezenta lege.
    (2) Certificatul de securitate se eliberează după efectuarea unei expertize speciale a persoanei juridice privind existenţa condiţiilor pentru desfăşurarea activităţii legate de secretul de stat şi după atestarea conducătorului ei. Atestarea conducătorului persoanei juridice se efectuează în modul stabilit de Regulamentul cu privire la asigurarea regimului secret în cadrul autorităţilor publice şi al altor persoane juridice.
    (3) Certificatul de securitate pentru efectuarea lucrărilor cu utilizarea informaţiilor atribuite la secret de stat se eliberează persoanei juridice cu condiţia că ea:
    a) trebuie să execute lucrările menţionate în conformitate cu actele normative, competenţa, sarcinile, comenzile sau acordurile (contractele) de stat;
    b) dispune de o încăpere pentru efectuarea lucrărilor cu utilizarea informaţiilor atribuite la secret de stat, locuri de păstrare a documentelor secrete şi a altor purtători materiali de informaţii atribuite la secret de stat, care corespund cerinţelor de asigurare a caracterului secret al lucrărilor menţionate, exclud posibilitatea accesului la ele al persoanelor neautorizate, garantează păstrarea purtătorilor materiali de informaţii atribuite la secret de stat;
    c) respectă cerinţele legislaţiei privind regimul secret al lucrărilor şi al altor acţiuni legate de utilizarea informaţiilor atribuite la secret de stat, privind modul de perfectare a dreptului de acces la secretul de stat şi de organizare a accesului la informaţiile atribuite la secret de stat, de primire a cetăţenilor străini, de utilizare a cifrurilor de stat şi a mijloacelor criptografice etc.;
    d) dispune de subdiviziuni de protecţie a informaţiilor atribuite la secret de stat şi/sau de colaboratori special pregătiţi pentru activitatea de protecţie a secretului de stat;
    e) dispune de mijloace certificate de protejare a informaţiilor.
    Articolul 33. Protecţia secretului de stat în caz
                         de schimbare a funcţiilor subiecţilor
                         raporturilor juridice
    (1) În caz de reorganizare sau lichidare fie de încetare a lucrărilor cu utilizarea informaţiilor atribuite la secret de stat, autorităţile publice şi alte persoane juridice care deţin informaţii atribuite la secret de stat sînt obligate să întreprindă măsuri pentru asigurarea protecţiei acestor informaţii şi a purtătorilor lor materiali.
    (2) Purtătorii materiali de informaţii atribuite la secret de stat se distrug, se predau spre păstrare la arhivă sau se transmit în modul stabilit:
    a) succesorului de drept al autorităţii publice sau al altei persoane juridice deţinătoare de informaţii atribuite la secret de stat, în cazul în care acest succesor dispune de împuterniciri (certificat de securitate) pentru efectuarea lucrărilor cu utilizarea acestor informaţii;
    b) autorităţii publice cu împuterniciri de dispoziţie asupra acestor informaţii;
    c) altei autorităţi publice sau persoane juridice, la decizia Comisiei interdepartamentale pentru protecţia secretului de stat.
    Articolul 34. Protecţia secretului de stat
                         în cadrul şedinţelor judiciare
    Cauzele penale, civile şi cele de contencios administrativ în cadrul cărora sînt prezentate informaţii atribuite la secret de stat se examinează în şedinţă închisă, cu respectarea regulilor de procedură, precum şi a prevederilor prezentei legi.
    Articolul 35. Protejarea tehnică şi criptografică
                         a informaţiilor atribuite la secret de stat.
                         Certificarea mijloacelor de protejare a
                         informaţiilor atribuite a secret de stat
    (1) Protejarea tehnică şi criptografică a informaţiilor atribuite la secret de stat se efectuează în modul stabilit de Regulamentul cu privire la asigurarea regimului secret în cadrul autorităţilor publice şi al altor persoane juridice.
    (2) Mijloaicele de protejare a informaţiilor atribuite la secret de stat trebuie să dispună de certificat privind corespunderea lor cu cerinţele de protecţie a informaţiilor avînd gradul corespunzător de secretizare.
    (3) Organizarea şi coordonarea certificării şi expertizei mijloacelor de protejare a informaţiilor atribuite la secret de stat revin Serviciului de Informaţii şi Securitate. Certificarea se efectuează conform actelor normative în domeniu şi standardelor naţionale ale Republicii Moldova.
    Articolul 36. Finanţarea măsurilor de protecţie
                         a secretului de stat
    (1) Activitatea autorităţilor publice, a altor persoane juridice finanţate din bugetul de stat şi bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi a subdiviziunilor lor de protecţie a informaţiilor atribuite la secret de stat, se finanţează de la bugetele respective, iar activitatea celorlalte persoane juridice – din mijloacele proprii.
    (2) Controlul asupra cheltuielilor financiare pentru realizarea măsurilor de protecţie a secretului de stat îl exercită conducătorii autorităţilor publice şi ai altor persoane juridice, subdiviziunile lor de control financiar intern, precum şi reprezentanţi special împuterniciţi ai Curţii de Conturi şi ai Ministerului Finanţelor. Dacă acest control implică accesul la secretul de stat, persoanele menţionate trebuie să posede dreptul de acces la informaţii avînd gradul de secretizare corespunzător.
Capitolul  VI
Controlul privind asigurarea protecţiei secretului
de stat şi răspunderea pentru încălcarea legislaţiei
cu privire la secretul de stat

    Articolul 37. Controlul privind asigurarea
                          protecţiei secretului de stat
    (1) Controlul privind asigurarea protecţiei secretului de stat se efectuează în scopul studierii şi aprecierii stării reale privind păstrarea secretelor de stat, al depistării neajunsurilor şi încălcărilor regimului secret, al constatării cauzelor apariţiei acestor neajunsuri şi elaborării propunerilor în vederea prevenirii şi lichidării acestora.
    (2) Conducătorii autorităţilor publice şi ai altor persoane juridice, precum şi subdiviziunile lor de protecţie a informaţiilor atribuite la secret de stat sînt obligaţi să exercite controlul permanent privind asigurarea protecţiei informaţiilor respective deţinute de ele sau de persoanele juridice din subordine.
    (3) Serviciul de Informaţii şi Securitate este abilitat să efectueze controlul privind starea protecţiei secretului de stat în cadrul autorităţilor publice şi al altor persoane juridice. Concluziile Serviciului de Informaţii şi Securitate, întocmite în baza rezultatelor controlului, sînt obligatorii spre executare pentru persoanele cu funcţii de răspundere ale autorităţilor publice şi ale altor persoane juridice.
    (4) Serviciul de Informaţii şi Securitate este obligat să informeze Parlamentul asupra constatărilor şi concluziilor rezultate din activitatea desfăşurată pentru protecţia secretului de stat.
    (5) Controlul privind asigurarea protecţiei secretului de stat în aparatele Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova şi Guvernului este organizat de către conducătorii acestor organe.
    (6) Autorităţile publice şi alte persoane juridice, în calitate de beneficiari ai lucrărilor cu utilizarea informaţiilor atribuite la secret de stat, sînt obligate să controleze starea protecţiei acestor informaţii transmise antreprenorilor în legătură cu executarea comenzilor.
    Articolul 38. Răspunderea pentru încălcarea
                         legislaţiei cu privire la secretul de stat
    (1) Persoanele vinovate de încălcarea prezentei legi poartă răspundere penală, civilă, administrativă sau disciplinară conform legislaţiei.
    (2) Persoanele cu funcţii de răspundere avînd împuterniciri de dispoziţie asupra informaţiilor atribuite la secret de stat poartă răspundere penală, civilă, administrativă sau disciplinară, conform legislaţiei, pentru atribuirea neîntemeiată a informaţiilor la secret de stat, pentru neluarea intenţionată a deciziei privind atribuirea informaţiilor la secret de stat, a căror divulgare poate cauza prejudicii intereselor şi/sau securităţii statului, precum şi pentru luarea unor decizii neîntemeiate privind excluderea din nomenclatorul departamental a informaţiilor atribuite la secret de stat.
Capitolul  VII
Dispoziţii  finale
    Articolul 39.
    (1)  Prezenta lege intră în vigoare după expirarea termenului de 3 luni de la data publicării.
    (2) Guvernul, în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi:
    va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege;
    va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege;
    va elabora actele normative necesare executării prezentei legi;
    va asigura ajustarea actelor normative ale organelor administraţiei publice la prevederile prezentei legi.
    Articolul 40.
    La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr.106-XIII din 17 mai 1994 cu privire la secretul de stat (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1994, nr.2, art.5), cu modificările ulterioare.

    PREŞEDINTELE  PARLAMENTULUI                             Marian LUPU

    Nr.245-XVI. Chişinău, 27 noiembrie 2008.