LPM289/2004
ID intern unic:  313082
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 289
din  22.07.2004
privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară
de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale
Publicat : 10.09.2004 în Monitorul Oficial Nr. 168-170     art Nr : 773     Data intrarii in vigoare : 01.01.2005
    MODIFICAT
   
LP175 din 21.07.16, MO256-264/12.08.16 art.557
    LP53 din 01.04.16, MO106-113/22.04.16 art.211
    LP50 din 31.03.16, MO100-105/15.04.16 art.198
   
LP50 din 28.03.14, MO86/05.04.14 art.205; în vigoare 01.04.14
   
LP332 din 23.12.13, MO35-41/14.02.14 art.75; în vigoare 01.04.14
   
LP241 din 02.11.12, MO242-244/23.11.12 art.777
    LP202 din 27.09.12, MO234-236/09.11.12 art.744
   
LP178 din 11.07.12, MO190-192/14.09.12 art.644; în vigoare 01.01.13
    HCC5 din 10.04.12, MO76-80/20.04.12 art.11; în vigoare 10.04.12
   
LP3 din 15.01.12, MO21-24/27.01.12 art.66; în vigoare 01.01.12
    LP227 din 25.11.11, MO7-12/13.01.12 art.20
    LP56 din 09.06.11, MO107-109/01.07.11 art.280; în vigoare 01.07.11
    LP7 din 10.02.11, MO34-36/04.03.11 art.56
   
LP68 din 23.04.10, MO83-84/28.05.10 art.236
    LP155-XVI din 04.07.08, MO134-137/25.07.08 art.533
    LP9-XVI din 14.02.08, MO47-48/08.03.08 art.141
    LP268-XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702


    NOTĂ:
   
În textul legii, abrevierea „C.E.M.V.” se substituie cu abrevierea „CNDDCM”, iar cuvintele „invaliditate” şi „handicap” se substituie cu cuvîntul „dizabilitate” prin LP332 din 23.12.13, MO35-41/14.02.14 art.75; în vigoare 01.04.14

    Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
    Articolul 1. Obiectul şi sfera de aplicare a prezentei legi
    (1) Prezenta lege stabileşte dreptul la prestaţii de asigurări sociale pentru prevenirea, limitarea, înlăturarea riscurilor sociale şi susţinerea financiară a persoanelor îndreptăţite a le primi, în cazul producerii unor astfel de riscuri.
   
[Art.1 al.(1) modificat prin LP268-XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]
   
(2) Reglementările prezentei legi se aplică în cazul următoarelor riscuri sociale asigurate: îmbolnăvirea, maternitatea, creşterea copilului şi decesul.
    [Art.1 al.(2) modificat prin LP332 din 23.12.13, MO35-41/14.02.14 art.75; în vigoare 01.04.14]
Capitolul II
PRESTAŢIILE  DE ASIGURĂRI SOCIALE
    Articolul 2. Dreptul la prestaţii de asigurări sociale
    (1) Dreptul la prestaţii de asigurări sociale, în condiţiile prezentei legi, se exercită prin sistemul public de asigurări sociale.
    (2) La prestaţii de asigurări sociale au dreptul asiguraţii cu domiciliul sau reşedinţa în Republica Moldova şi şomerii cu drept la ajutor de şomaj (în continuare - şomeri).
   
[Art.2 al.(2) modificat prin LP56 din 09.06.11, MO107-109/01.07.11 art.280; în vigoare 01.07.11]
    (3) Persoana are dreptul la prestaţiile de asigurări sociale legate de riscurile sociale de care este asigurată.
   
(4) Persoanele asigurate au dreptul, în condiţiile prezentei legi, la prestaţii de asigurări sociale şi în cazurile în care riscul asigurat s-a produs în perioada de probă sau în ziua concedierii. În cazul persoanelor angajate în baza contractului individual de muncă pe durată determinată precum şi în cazul lichidării unităţii, dreptul la prestaţii încetează la data încetării contractului, cu excepţia dreptului la indemnizaţie de maternitate şi indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă survenită în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale. În cazul încetării contractului individual de muncă pe durată determinată, precum şi în cazul lichidării unităţii în perioada aflării în concediu pentru îngrijirea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani, dreptul la indemnizaţia pentru creşterea copilului se menţine şi după încetarea contractului, cu condiţia că asiguratul nu se angajează la o altă unitate.
    [Art.2 al.(4) modificat prin LP50 din 28.03.14, MO86/05.04.14 art.205; în vigoare 01.04.14]
    [Art.2 al.(4) modificat prin LP332 din 23.12.13, MO35-41/14.02.14 art.75; în vigoare 01.04.14]
    (41) Dreptul persoanei asigurate la indemnizaţiile prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a), b), d) şi g) şi art. 15 alin. (1) lit. a) se stabileşte dacă aceasta confirmă, prin declaraţie pe propria răspundere, pierderea, la toate unităţile în care desfăşoară activităţi, a venitului asigurat pentru întreaga perioadă a concediului medical.
    [Art.2 al.(41) introdus prin LP332 din 23.12.13, MO35-41/14.02.14 art.75; în vigoare 01.04.14]
    (5) Categoriile de persoane asigurate obligatoriu în sistemul public sînt specificate în Legea nr.489-XIV din 8 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale.
    Articolul 3.  Acordurile (convenţiile) internaţionale
    Dacă acordurile (convenţiile) internaţionale privind asigurările sociale la care Republica Moldova este parte stabilesc alte dispoziţii decît cele din prezenta lege, se aplică dispoziţiile acestor acorduri (convenţii).
    Articolul 4.  Sursele de finanţare a prestaţiilor
                         de asigurări sociale
    (1) Plata prestaţiilor de asigurări sociale prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. b), c), d), e), f), g), h) se efectuează integral de la bugetul asigurărilor sociale de stat.
   
[Art.4 al.(2) abrogat prin LP332 din 23.12.13, MO35-41/14.02.14 art.75; în vigoare 01.04.14]
    [Art.4 al.(2), lit.a) declarată neconstituţională prin HCC5 din 10.04.12, MO76-80/20.04.12 art.11; în vigoare 10.04.12]
    [Art.4 al.(2), lit.a) în redacţia LP202 din 27.09.12, MO234-236/09.11.12 art.744]
    [Art.4 al.(2), lit.b) în redacţia LP202 din 27.09.12, MO234-236/09.11.12 art.744]
    [Art.4 al.(2), lit.b) modificată prin LP3 din 15.01.12, MO21-24/27.01.12 art.66; în vigoare 01.01.12]
    [Art.4 al.(2), lit.b) modificată prin LP227 din 25.11.11, MO7-12/13.01.12 art.20]

    [Art.4 al.(2), lit.c) abrogată prin LP202 din 27.09.12, MO234-236/09.11.21 art.744]
    [Art.4 al.(2), lit.c) modificată prin LP3 din 15.01.12, MO21-24/27.01.12 art.66; în vigoare 01.01.12]
   
(21) Începînd cu anul 2013, plata indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente nelegate de muncă, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. (3) din prezentul articol, se efectuează în modul următor:
    a) primele cinci zile calendaristice de incapacitate temporară de muncă se plătesc din mijloacele angajatorului, însă nu mai mult de 15 zile cumulative pe parcursul unui an calendaristic în cazul mai multor perioade de incapacitate temporară de muncă. În cazul şomerilor, indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se plăteşte din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat din prima zi;
    [Art.4 al.(21), lit.a) în redacția LP332 din 23.12.13, MO35-41/14.02.14 art.75; în vigoare 01.04.14]
    b) începînd cu a şasea zi calendaristică de incapacitate temporară de muncă, iar în cazul  mai multor perioade de incapacitate temporară de muncă – începînd cu prima zi după expirarea celor 15 zile cumulative plătite din mijloacele  angajatorului, indemnizaţia se plăteşte din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat.
    [Art.4 al.(21), lit.b) în redacția LP332 din 23.12.13, MO35-41/14.02.14 art.75; în vigoare 01.04.14]
    [Art.4 al.(21) introdus prin LP178 din 11.07.12, MO190-192/14.09.12 art.644; în vigoare 01.01.13]
    (3) Plata indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de tuberculoză, de SIDA, de cancer de orice tip sau de apariţia riscului de întrerupere a sarcinii, precum şi plata indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă femeilor gravide care se află la evidenţă în instituţiile medico-sanitare, se efectuează integral de la bugetul asigurărilor sociale de stat, începînd cu prima zi calendaristică de i
ncapacitate temporară de muncă.
    [Art.4 în redacţia LP56 din 09.06.11, MO107-109/01.07.11 art.280; în vigoare 01.07.11]
    Articolul 5. Tipurile de prestaţii de asigurări sociale
    (1) Asiguraţii din sistemul public de asigurări sociale au dreptul la următoarele prestaţii:
    a) indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente nelegate de muncă;
   
b) indemnizaţie pentru prevenirea îmbolnăvirilor (carantină);
    [Art.5 al.(1), lit.b) în redacția LP332 din 23.12.13, MO35-41/14.02.14 art.75; în vigoare 01.04.14]
    c) prestaţie pentru recuperarea capacităţii de muncă;
    d) indemnizaţie de maternitate;
   
[Art.5 al.(1), lit.e) abrogată prin LP178 din 11.07.12, MO190-192/14.09.12 art.644; în vigoare 01.01.13]
    f) indemnizaţie pentru creşterea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani;
    g) indemnizaţie pentru îngrijirea copilului bolnav;
    h) ajutor de deces.
    (2) Şomerii au dreptul la prestaţiile prevăzute la alin.(1) lit.a), d) şi h).
    (3) Modul de acordare a prestaţiilor de asigurări sociale se stabileşte de Guvern.
    Articolul 6. Condiţiile de acordare a prestaţiilor de
                       asigur
ări sociale
    (1) Asiguraţii au dreptul la prestaţii de asigurări sociale dacă au un stagiu total de cotizare de cel puţin 3 ani.
   
(2) Asiguraţii care au un stagiu total de cotizare de pînă la 3 ani beneficiază de dreptul la prestaţii de asigurări sociale dacă confirmă un stagiu de cotizare de cel puţin 9 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei producerii riscului asigurat sau datei naşterii copilului în cazul riscului asigurat creşterea copilului.
    [Art.6 al.(2) în redacția LP332 din 23.12.13, MO35-41/14.02.14 art.75; în vigoare 01.04.14
   
(3) Asiguraţii care desfăşoară activitate pe bază de contract individual de muncă pe durată determinată, inclusiv cei care muncesc la lucrări sezoniere, beneficiază de dreptul la prestaţii de asigurări sociale dacă au stagiul de cotizare specificat la alin.(1) sau (2) ori de cel puţin 12 luni, realizat în ultimele 24 de luni anterioare producerii riscului asigurat.
    [Art.6 al.(3) modificat prin LP332 din 23.12.13, MO35-41/14.02.14 art.75; în vigoare 01.04.14]
   
(4) Şomerii beneficiază de prestaţii de asigurări sociale cu condiţia suspendării pentru această perioadă a plăţii ajutorului de şomaj.
    [Art.6 al.(4) modificat prin LP332 din 23.12.13, MO35-41/14.02.14 art.75; în vigoare 01.04.14]
    (5) Ajutorul de deces se acordă asiguraţilor indiferent de durata stagiului de cotizare, precum şi persoanelor care nu au statut de asigurat, dar care confirmă stagiul de cotizare de cel puţin 3 ani.
   
(6) Femeile asigurate au dreptul la indemnizaţie de maternitate indiferent de durata stagiului de cotizare.
   
[Art.6 al.(6) introdus prin LP332 din 23.12.13, MO35-41/14.02.14 art.75; în vigoare 01.04.14]
    (7) Soţia aflată la întreţinerea soţului asigurat beneficiază de dreptul la indemnizaţie de maternitate în cazul în care soţul confirmă un stagiu de cotizare specificat la alin. (1), (2) sau (3). În cazul înregistrării căsătoriei după producerea riscului asigurat (concediul de maternitate), dreptul la indemnizaţie se stabileşte pentru perioada de la data înregistrării căsătoriei pînă la data expirării concediului de maternitate.
   
[Art.6 al.(7) introdus prin LP332 din 23.12.13, MO35-41/14.02.14 art.75; în vigoare 01.04.14]
    (8) Persoanele care au beneficiat sau beneficiază de prestaţii de asigurări sociale pe teritoriul altui stat nu pot beneficia, în condiţiile prezentei legi, de indemnizaţie pentru acelaşi risc asigurat şi pentru aceeaşi perioadă.
   
[Art.6 al.(8) introdus prin LP332 din 23.12.13, MO35-41/14.02.14 art.75; în vigoare 01.04.14]
   
Articolul 7. Baza de calcul al indemnizaţiilor
                        de asigurări sociale
    (1) Baza de calcul al indemnizaţiilor de asigurări sociale prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a), b), d) şi g) şi art. 15 alin. (1) lit. a) o constituie venitul mediu lunar asigurat realizat în ultimele 12 luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat, venit din care au fost calculate contribuţii individuale de asigurări sociale.
    (2) Baza de calcul al indemnizaţiei de asigurări sociale prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. f) o constituie venitul mediu lunar asigurat realizat în ultimele 12 luni calendaristice premergătoare lunii naşterii copilului, venit din care au fost calculate contribuţii individuale de asigurări sociale. Lunile calendaristice ale concediului prenatal se substituie cu acelaşi număr de luni calendaristice imediat  premergătoare perioadei incluse în calcul.
    (3) Venitul asigurat pentru lunile incluse în calcul la determinarea bazei de calcul al indemnizaţiilor de asigurări sociale nu poate depăşi plafonul venitului din care se calculează contribuţiile individuale de asigurări sociale stabilit prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul respectiv. În cazul în care în calcul se include anul calendaristic incomplet, venitul asigurat se plafonează reieşind din numărul de luni în care s-a calculat venitul asigurat.
    (4) Venitul mediu lunar asigurat se determină prin împărţirea la 12 a venitului asigurat realizat la toate unităţile în ultimele 12 luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat.
    (5) În cazul lipsei integrale a venitului asigurat la toate unităţile în unele şi aceleaşi luni calendaristice din perioada celor 12 luni calendaristice incluse în calcul la determinarea bazei de calcul al indemnizaţiilor din motiv de concediu medical, concediu de maternitate, concediu pentru îngrijirea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani, şomaj cu drept de ajutor de şomaj, aceste luni se includ în calcul cu venit lunar asigurat în cuantumul unui salariu tarifar pentru categoria I de salarizare în sectorul bugetar sau, după caz,  în cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real în vigoare la data producerii riscului asigurat, la locul de muncă de bază al asiguratului ori, la cererea asiguratului, se substituie cu acelaşi număr de luni calendaristice imediat premergătoare perioadei incluse în calcul, cu condiţia că aceasta va duce la majorarea cuantumului indemnizaţiei. Această prevedere nu se aplică în cazul lipsei integrale a venitului asigurat la toate unităţile în unele şi aceleaşi luni calendaristice din perioada celor 12 luni calendaristice incluse în calcul la determinarea bazei de calcul al indemnizaţiilor din alte motive decît cele menţionate sau din motivele menţionate combinate cu alte motive.
    [Art.7 al.(5) modificat prin LP50 din 28.03.14, MO86/05.04.14 art.205; în vigoare 01.04.14]
   
(51) Dacă venitul asigurat lipseşte la toate unităţile în unele şi aceleaşi luni calendaristice din perioada celor 12 luni calendaristice incluse în calcul ori dacă venitul lunar asigurat realizat în perioada celor 12 luni calendaristice incluse în calcul este mai mic decît salariul tarifar pentru categoria I de salarizare în sectorul bugetar sau, după caz, decît cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real din motiv de concediu medical, concediu de maternitate, concediu pentru îngrijirea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani, şomaj cu drept de ajutor de şomaj, atunci aceste luni se includ în baza de calcul al indemnizaţiei de maternitate şi al indemnizaţiei pentru creşterea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani cu venit lunar asigurat în cuantumul unui salariu tarifar pentru categoria I de salarizare în sectorul bugetar sau, după caz, în cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real în vigoare la data producerii riscului asigurat, la locul de muncă de bază al asiguratului ori, la cererea asiguratului, se substituie cu acelaşi număr de luni calendaristice imediat premergătoare perioadei incluse în calcul, cu condiţia că aceasta va duce la majorarea cuantumului indemnizaţiei. Această prevedere nu se aplică în cazul lipsei integrale a venitului asigurat la toate unităţile în unele şi aceleaşi luni calendaristice din perioada celor 12 luni calendaristice incluse în calcul la determinarea bazei de calcul al indemnizaţiilor din alte motive decît cele menţionate sau din motivele menţionate combinate cu alte motive.
    [Art.7 al.(51) introdus prin LP50 din 28.03.14, MO86/05.04.14 art.205; în vigoare 01.04.14]
    (6) În cazul în care asiguratul a activat în  perioada premergătoare lunii producerii riscului asigurat mai puţin de 12 luni calendaristice, aceleaşi luni calendaristice lipsă la toate unităţile de pînă la angajare se includ în calcul cu venit lunar asigurat în cuantumul unui salariu tarifar pentru categoria I de salarizare în sectorul bugetar sau, după caz, în cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real în vigoare la data producerii riscului asigurat, la locul de muncă de bază al asiguratului.
    (7) În cazul în care asiguratul, în ultimele 12 luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat, nu are realizat venit asigurat la nicio unitate din motiv de concediu medical, concediu de maternitate, concediu pentru îngrijirea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani, şomaj cu drept de ajutor de şomaj, baza de calcul al indemnizaţiei o constituie cuantumul unui salariu tarifar pentru categoria I de salarizare în sectorul bugetar sau, după caz, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real în vigoare la data producerii riscului asigurat, la locul de muncă de bază al asiguratului ori, la cererea asiguratului, aceste luni se substituie cu acelaşi număr de luni calendaristice imediat premergătoare perioadei incluse în calcul, cu condiţia că aceasta va duce la majorarea cuantumului indemnizaţiei.
    [Art.7 al.(7) modificat prin LP50 din 28.03.14, MO86/05.04.14 art.205; în vigoare 01.04.14]
   
(71) În cazul în care asiguratul, în ultimele 12 luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat, nu are realizat venit asigurat la nicio unitate ori dacă venitul lunar asigurat realizat în ultimele 12 luni calendaristice incluse în calcul este mai mic decît salariul tarifar pentru categoria I de salarizare în sectorul bugetar sau, după caz, decît cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real din motiv de concediu medical, concediu de maternitate, concediu pentru îngrijirea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani, şomaj cu drept de ajutor de şomaj, baza de calcul al indemnizaţiei de maternitate şi al indemnizaţiei pentru creşterea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani o constituie cuantumul unui salariu tarifar pentru categoria I de salarizare în sectorul bugetar sau, după caz,   cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real în vigoare la data producerii riscului asigurat, la locul de muncă de bază al asiguratului ori, la cererea asiguratului, aceste luni se substituie cu acelaşi număr de luni calendaristice imediat premergătoare perioadei incluse în calcul, cu condiţia că aceasta va duce la majorarea cuantumului indemnizaţiei.
    [Art.7 al.(71) introdus prin LP50 din 28.03.14, MO86/05.04.14 art.205; în vigoare 01.04.14]
    (72) În cazul în care asiguratul, în ultimele 12 luni calendaristice premergătoare lunii survenirii riscului asigurat, nu a realizat venit asigurat la nicio unitate din motiv de concediu pentru îngrijirea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani, cuantumul indemnizaţiei de maternitate şi al indemnizaţiei pentru creşterea copilului următor se stabileşte reieşind din baza de calcul în al cărei temei s-au calculat aceste indemnizaţii pentru copilul precedent.
    [Art.7 al.(72) introdus prin LP50 din 28.03.14, MO86/05.04.14 art.205; în vigoare 01.04.14]
    (8) La determinarea bazei de calcul al indemnizaţiilor de asigurări sociale, lunile calendaristice în care nu s-a realizat venit asigurat din motiv de concediu medical, concediu de maternitate, concediu pentru îngrijirea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani, şomaj cu drept de ajutor de şomaj se includ în calcul în modul prevăzut la alin. (5), (6) şi (7) numai la unitatea în care asiguratul îşi desfăşoară activitatea de bază. Unitatea în care asiguratul îşi desfăşoară activitatea de bază se consideră unitatea unde se păstrează carnetul de muncă al asiguratului.
    (9) Prevederile alin. (4)–(8), (11) şi (12) se aplică la determinarea bazei de calcul al indemnizaţiilor şi în cazul în care asiguratul activează la o singură unitate.
    (10) Lunile din perioada de 12 luni calendaristice premergătoare producerii riscului asigurat în care venitul asigurat lipseşte din alte motive decît cele menţionate la alin. (5) nu se exclud din calcul.
    (11) În cazul în care asiguratul, în ultimele 12 luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat, nu are realizat venit asigurat la nicio unitate din alte motive decît concediul medical, concediul de maternitate, concediul pentru îngrijirea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani, şomajul cu drept de ajutor de şomaj, indemnizaţia de asigurări sociale nu se acordă.
    (12) Baza de calcul al indemnizaţiei de maternitate pentru femeile asigurate care nu se încadrează în niciuna dintre condiţiile prevăzute la art. 6 alin. (1), (2) şi (3) din prezenta lege o constituie cuantumul unui salariu tarifar pentru categoria I de salarizare în sectorul bugetar sau, după caz, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real în vigoare la data producerii riscului asigurat, la locul de muncă de bază al femeii asigurate.
    (13) Baza de calcul al indemnizaţiei de maternitate acordate soţiilor aflate la întreţinerea soţilor asiguraţi o constituie venitul mediu lunar asigurat al soţului, determinat în condiţiile prezentului articol.
    (14) Baza de calcul al indemnizaţiilor de asigurări sociale prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a) şi d) şi art. 15 alin. (1) lit. a) pentru şomeri o constituie cuantumul lunar al ajutorului de şomaj în vigoare la data producerii riscului asigurat.
    (15) Venitul asigurat se include în calcul în lunile pentru care a fost calculat.
    (16) Indemnizaţiile prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a), b), d) şi g) şi art. 15 alin. (1) lit. a) se calculează şi se plătesc pentru zile calendaristice. Venitul asigurat pentru o zi calendaristică se determină prin împărţirea venitului mediu lunar asigurat, calculat în conformitate cu prevederile prezentului articol, la numărul de zile calendaristice din luna pentru care se plăteşte indemnizaţia.
    (17) Indemnizaţiile de asigurări sociale prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a), b), d), f) şi g) şi art. 15 alin. (1) lit. a), stabilite în conformitate cu prezenta lege, nu se recalculează, cu excepţia cazurilor legate de modificarea legislaţiei privind modul de salarizare.
    [Art.7 în redacția LP332 din 23.12.13, MO35-41/14.02.14 art.75; în vigoare 01.04.14]
    [Art.7 modificat prin LP227 din 25.11.11, MO7-12/13.01.12 art.20]
    Articolul 8. Confirmarea dreptului la indemnizaţie pentru
                        incapacitate temporară de muncă
    Dreptul la indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă se confirmă prin certificat de concediu medical, eliberat în modul aprobat de Guvern.
    Articolul 9.  Perioada pentru care se acordă indemnizaţie
                        pentru incapacitate temporară de muncă
    (1) Perioada pentru care se acordă indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă este de cel mult 180 de zile în cursul unui an calendaristic. Plata indemnizaţiei se efectuează în condiţiile art. 4.
   
[Art.9 al.(1) în redacţia LP56 din 09.06.11, MO107-109/01.07.11 art.280; în vigoare 01.07.11]

   
(2) Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, începînd cu a 120-a zi, se plăteşte în cazul prelungirii concediului medical, avizat de Consiliul Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă (în continuare - CNDDCM). 
    [Art.9 al.(2) modificat prin LP332 din 23.12.13, MO35-41/14.02.14 art.75; în vigoare 01.04.14]
    (3) Asiguraţilor cu contract individual de muncă pe durată determinată ce nu depăşeşte un an, inclusiv celor angajaţi la lucrări sezoniere, şi şomerilor, în perioada de acordare a ajutorului de şomaj, indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se acordă pentru o perioadă de pînă la 30 de zile în cursul unui an calendaristic. Asiguraţilor cu contract individual de muncă pe durată determinată ce depăşeşte un an indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se acordă în condiţiile alin.(1).
   
[Art.9 al.(3) în redacţia LP9-XVI din 14.02.08, MO47-48/08.03.08 art.141]
    (4) Perioada pentru care se acordă indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă tuturor beneficiarilor ce cad sub incidenţa prezentei legi, în caz de tuberculoză, SIDA şi cancer de orice tip, cu avizarea
CNDDCM, este de cel mult un an pe parcursul ultimilor 2 ani.
    (5) Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă în legătură cu sarcina se acordă pe durata concediului medical fără restricţii.
   
(6) Pentru cazurile neîntrerupte de incapacitate temporară de muncă, cu trecere dintr-un an calendaristic în altul, calculul zilelor se efectuează pentru toată perioada, începînd cu prima zi de incapacitate temporară de muncă.
    [Art.9 al.(6) introdus prin LP332 din 23.12.13, MO35-41/14.02.14 art.75; în vigoare 01.04.14]
    Articolul 10. Dreptul la prelungirea perioadei pentru care
                         se acord
ă indemnizaţie pentru incapacitate
                         temporară de muncă

   
(1) Medicul curant propune încadrarea în grad de dizabilitate în cazul în care bolnavul nu a fost recuperat la expirarea perioadei pentru care se acordă indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, stabilită în conformitate cu prezenta lege. În cazul în care măsurile de tratament şi reabilitare nu s-au soldat cu ameliorarea stării de sănătate, boala sau trauma are o evoluţie îndelungată şi/sau au apărut semne de dizabilitate cu pierderea capacităţii de muncă, trimiterea bolnavului la expertizare se efectuează indiferent de durata concediului medical.
    [Art.10 al.(1) modificat prin LP332 din 23.12.13, MO35-41/14.02.14 art.75; în vigoare 01.04.14]
    (2) În situaţii temeinic motivate privind posibilitatea recuperării, medicul curant propune prelungirea concediului medical peste 180 de zile, în scopul evitării încadrării în grad de dizabilitate şi al menţinerii asiguratului în activitate.
    (3) CNDDCM decide, după caz, prelungirea concediului medical pentru continuarea programului recuperator, transferul temporar la o altă muncă, reducerea programului de lucru, reluarea activităţii profesionale sau încadrarea în grad de  dizabilitate.
    (4) Prelungirea concediului medical peste 180 de zile se face pentru cel mult 30 de zile, în funcţie de evoluţia cazului şi de rezultatele acţiunilor de recuperare, în baza avizului CNDDCM.
    (5) În cazul prelungirii concediului medical peste 180 de zile, indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se acordă pentru întreaga perioadă de concediu medical prelungit.
    Articolul 11. Plata indemnizaţiei în cazul încadrării în
                          grad de
dizabilitate
    În cazul în care CNDDCM a decis încadrarea în grad de dizabilitate, indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se plăteşte pînă la data la  care persoanei i s-a stabilit grad de dizabilitate, fără a se depăşi perioada maximă pentru  care se  acordă indemnizaţie, prevăzută de prezenta lege.
   
Articolul 12. Dreptul la indemnizaţii de asigurări
                          sociale în anumite situaţii
    (1) Indemnizaţiile prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a) şi d) şi art. 15 alin. (1) lit. a) se acordă şi în cazul în care incapacitatea temporară de muncă a survenit în timpul concediului de odihnă anual. Concediul se prelungeşte cu durata incapacităţii temporare de muncă ce a decurs în interiorul său.
    (2) Nu se acordă indemnizaţiile prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a), b), d) şi g) şi art. 15 alin. (1) lit. a) pentru zilele în care asiguratul s-a aflat în concediu neplătit la locul de muncă de bază, pentru perioada suspendării contractului individual de muncă şi altor contracte în vederea executării de lucrări sau prestării de servicii.
    (3) Nu se acordă indemnizaţiile prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a), b) şi g) şi art. 15 alin. (1) lit. a) în perioada în care asiguratul se află în concediul pentru îngrijirea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani. Norma dată nu se aplică persoanelor care îşi reiau activitatea în condiţiile timpului de muncă parţial, cu retribuirea muncii în proporţie de pînă la 0,5 din salariul de funcţie/tarifar stabilit conform sistemului tarifar de salarizare ori în mărimea salariului cuvenit pentru timpul efectiv lucrat în limitele a 0,5 din durata programului de muncă în cazul salarizării conform sistemelor netarifare, la fiecare dintre unităţi.
    [Art.12 în redacția LP332 din 23.12.13, MO35-41/14.02.14 art.75; în vigoare 01.04.14]
    Articolul 13. Cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate
                         temporar
ă de muncă
    (1) Cuantumul lunar al indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă se stabileşte diferenţiat, în funcţie de durata stagiului de cotizare, după cum urmează:
    a) 60% din baza de calcul stabilită conform art.7 - în cazul unui stagiu de cotizare de pînă la 5 ani;
    b) 70% din baza de calcul stabilită conform art.7 - în cazul unui stagiu de cotizare cuprins între 5 şi 8 ani;
    c) 90% din baza de calcul stabilită conform art.7 - în cazul unui stagiu de cotizare de peste 8 ani.
   
[Art.13 al.(1), lit.c) modificată prin LP56 din 09.06.11, MO107-109/01.07.11 art.280; în vigoare 01.07.11]
    (2) Cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de tuberculoză, SIDA sau de cancer de orice tip este de 100% din baza de calcul stabilită conform art.7.
   
Articolul 14. Indemnizaţia pentru prevenirea îmbolnăvirilor
    [Art.14 denumirea modificată prin LP332 din 23.12.13, MO35-41/14.02.14 art.75; în vigoare 01.04.14]
    (1) În scopul prevenirii îmbolnăvirilor, asiguratul are dreptul la indemnizaţie pentru carantină.
    (2) Indemnizaţia pentru carantină se acordă asiguratului căruia i se interzice să-şi continue activitatea din cauza carantinei, pe o durată stabilită prin certificat de concediu medical, eliberat conform legislaţiei în vigoare.
   
(3) Indemnizaţia pentru prevenirea îmbolnăvirilor se stabileşte în condiţiile şi în cuantumurile prevăzute la art.13 alin.(1).
    [Art.14 al.(3) modificat prin LP332 din 23.12.13, MO35-41/14.02.14 art.75; în vigoare 01.04.14]
   
(4) Indemnizaţia pentru carantină nu se acordă pentru zilele în care asiguratul s-a aflat în concediul neplătit, în concediul pentru îngrijirea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani şi pentru perioada suspendării contractului individual de muncă. Norma dată nu se aplică persoanelor care îşi reiau activitatea în condiţiile timpului de muncă parţial.
    [Art.14 al.(4) modificat prin LP50 din 28.03.14, MO86/05.04.14 art.205; în vigoare 01.04.14]
    [Art.14 al.(4) introdus prin LP332 din 23.12.13, MO35-41/14.02.14 art.75; în vigoare 01.04.14]
    Articolul 15. Prestaţiile pentru recuperarea capacităţii
                          de munc
ă
    (1) În scopul recuperării capacităţii de muncă, asiguratul are dreptul la:
    a) indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă în legătură cu protezare ortopedică;
    b) tratament balneosanatorial.
    (2)  Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă în legătură cu protezare ortopedică se acordă, în cazul în care asiguratul este internat în staţionar pentru protezare şi/sau pentru intervenţie ortopedică, pe toată perioada de aflare în staţionar.
    (3) Modul de acordare a biletelor de tratament balneosanatorial se stabileşte de Guvern.
   
(4) Indemnizaţia pentru carantină nu se acordă pentru zilele în care asiguratul s-a aflat în concediul neplătit, în concediul pentru îngrijirea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani şi pentru perioada suspendării contractului individual de muncă. Norma dată nu se aplică persoanelor care îşi reiau activitatea în condiţiile timpului de muncă parţial, cu retribuirea muncii în proporţie de pînă la 0,5 din salariul de funcţie/tarifar stabilit conform sistemului tarifar de salarizare ori în mărimea salariului cuvenit pentru timpul efectiv lucrat în limitele a 0,5 din durata programului de muncă în cazul salarizării conform sistemelor netarifare, la fiecare dintre unităţi.
    [Art.14 al.(4) introdus prin LP332 din 23.12.13, MO35-41/14.02.14 art.75; în vigoare 01.04.14]
    Articolul 16. Indemnizaţia de maternitate
   
(1) Asiguratele, soţiile aflate la întreţinerea soţilor salariaţi şi şomerele care s-au aflat la evidenţă în instituţiile medico-sanitare din Republica Moldova, care au dreptul la concediu de maternitate, ce include concediul prenatal şi concediul postnatal, beneficiază de indemnizaţie de maternitate.
    [Art.16 al.(1) modificat prin LP332 din 23.12.13, MO35-41/14.02.14 art.75; în vigoare 01.04.14]
   
(2) Indemnizaţia de maternitate se acordă integral la a 30-a săptămînă de sarcină, pe o perioadă de 126 de zile calendaristice, iar în cazul naşterilor complicate ori al naşterii a doi sau mai mulţi copii – de 140 de zile calendaristice. În cazul sarcinilor cu 3 şi mai mulţi feţi, îndemnizaţia de maternitate se acordă pe o perioadă majorată cu 42 de zile calendaristice pentru concediul prenatal şi cu 14 zile calendaristice pentru concediul postnatal.
    [Art.16 al.(2) în redacția LP332 din 23.12.13, MO35-41/14.02.14 art.75; în vigoare 01.04.14]
    (3) În cazul în care copilul se naşte mort sau moare în perioada concediului postnatal, indemnizaţia de maternitate se acordă pentru perioada stabilită, potrivit alin.(2).
    (4) Cuantumul lunar al indemnizaţiei de maternitate este de 100% din baza de calcul stabilită conform art.7.
   
(5) În sensul prezentului articol, se consideră că soţia se află la întreţinerea soţului asigurat dacă pe parcursul a 9 luni consecutive premergătoare lunii acordării concediului de maternitate nu a fost încadrată în niciuna dintre situaţiile prevăzute la art. 4 al Legii privind sistemul public de asigurări sociale sau dacă şi-a pierdut statutul de asigurat în această perioadă din motive ce nu i se pot  imputa (art. 86, alin. (1), lit. b), c), d), f), x) şi y) din Codul muncii), fapt confirmat prin carnetul de muncă şi prin declaraţia scrisă pe propria răspundere că nu este persoană asigurată.
    [Art.16 al.(5) introdus prin LP332 din 23.12.13, MO35-41/14.02.14 art.75; în vigoare 01.04.14]
    [Art.17 abrogat prin LP178 din 11.07.12, MO190-192/14.09.12 art.644; în vigoare 01.01.13]
   
Articolul 18. Indemnizaţia pentru creşterea copilului
    (1) Asiguratul care se află în concediul pentru îngrijirea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani la toate unităţile în care desfăşoară activităţi are dreptul la indemnizaţie lunară pentru creşterea copilului de la data acordării concediului şi pînă la vîrsta de 3 ani a copilului. În cazul în care data acordării concediului pentru îngrijirea copilului diferă de la o unitate la alta, indemnizaţia se stabileşte începînd de la data ultimei acordări a concediului.
    (2) De indemnizaţie lunară pentru creşterea copilului beneficiază, la cerere, opţional: unul dintre părinţi, bunelul, bunica, o altă rudă care se ocupă nemijlocit de îngrijirea copilului, precum şi tutorele, dacă sînt persoane asigurate şi îndeplinesc condiţiile de realizare a stagiului de cotizare prevăzute la art. 6 alin. (1), (2) sau (3).
    (3) În cazul în care beneficiarul de indemnizaţie pentru creşterea copilului îşi reia activitatea în condiţiile timpului de muncă integral înainte de expirarea concediului pentru îngrijirea copilului sau se angajează la o altă unitate, indemnizaţia stabilită se suspendă şi se stabileşte uneia dintre persoanele prevăzute la alin. (2), dacă întruneşte condiţiile prevăzute la art. 6 alin. (1), (2) sau (3).
    [Art.18 al.(3) modificat prin LP50 din 28.03.14, MO86/05.04.14 art.205; în vigoare 01.04.14]
    (4) În cazul în care mama sau tata (beneficiar de indemnizaţie) îşi reia activitatea în condiţiile timpului de muncă parţial, indemnizaţia nu se suspendă.
    [Art.18 al.(4) modificat prin LP50 din 28.03.14, MO86/05.04.14 art.205; în vigoare 01.04.14]
    (5) În cazul copiilor gemeni sau în cazul mai multor copii în vîrstă de pînă la 3 ani, de dreptul la indemnizaţie pentru creşterea copilului beneficiază, la cerere, opţional: concomitent ambii părinţi sau concomitent două persoane asigurate menţionate la alin. (2). Fiecare asigurat beneficiază de dreptul la indemnizaţie/ indemnizaţii pentru copilul/copiii de care îngrijeşte nemijlocit. Pentru unul şi acelaşi copil se stabileşte o singură indemnizaţie.
    (6) Cuantumul lunar al indemnizaţiei pentru creşterea copilului constituie 30% din baza de calcul stabilită la art. 7, dar nu mai puţin de 540 de lei pentru fiecare copil.
    [Art.18 al.(6) modificat prin LP175 din 21.07.16, MO256-264/12.08.16 art.557]
    [Art.18 al.(6) modificat prin LP53 din 01.04.16, MO106-113/22.04.16 art.211]
    [Art.18 în redacția LP332 din 23.12.13, MO35-41/14.02.14 art.75; în vigoare 01.04.14]
   
[Art.18 modificat prin LP7 din 10.02.11, MO34-36/04.03.11 art.56]
    [Art.18 în redacţia LP68 din 23.04.10, MO83-84/28.05.10 art.236]
    [Art.18 modificat prin LP155-XVI din 04.07.08, MO134-137/25.07.08 art.533]

    Articolul 19. Indemnizaţia pentru îngrijirea copilului
                          bolnav

   
(1) Indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav în vîrstă de pînă la 10 ani, iar în cazul copilului care suferă de maladie oncologică şi al copilului cu dizabilitate pentru afecţiuni intercurente - pînă la împlinirea vîrstei de 18 ani se acordă în bază de certificat de concediu medical, eliberat în condiţiile legislaţiei în vigoare.
   
[Art.19 al.(1) modificat prin LP50 din 31.03.16, MO100-105/15.04.16 art.198]
    [Art.19 al.(1) modificat prin LP332 din 23.12.13, MO35-41/14.02.14 art.75; în vigoare 01.04.14]
   
(11) Dreptul la indemnizaţie se acordă, opţional, unuia dintre părinţi: mamei sau tatălui. În cazul în care nici mama, nici tata, din motive întemeiate, confirmate documentar, nu pot îngriji copilul bolnav în vîrstă de pînă la 10 ani, copilul care suferă de maladie oncologică în vîrstă de pînă la 18 ani sau copilul cu dizabilitate în vîrstă de pînă la 18 ani, indemnizaţia se acordă altor persoane asigurate, opţional: tutorelui, altui membru de familie, bunicului, bunicii.
    [Art.19 al.(11) modificat prin LP50 din 31.03.16, MO100-105/15.04.16 art.198]
     [Art.19 al.(11) introdus prin LP332 din 23.12.13, MO35-41/14.02.14 art.75; în vigoare 01.04.14]
    (12) Indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav nu se acordă pentru zilele în care asiguratul s-a aflat în concediul anual (de bază sau suplimentar), în concediul neplătit, în concediul pentru îngrijirea acestui copil pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani şi pentru perioada suspendării contractului individual de muncă.
    [Art.19 al.(12) introdus prin LP332 din 23.12.13, MO35-41/14.02.14 art.75; în vigoare 01.04.14]
    (2) Cuantumul indemnizaţiei pentru îngrijirea copilului bolnav se stabileşte în conformitate cu  art.13 alin.(1).
    Articolul 20. Perioada pentru care se acordă indemnizaţie
                          pentru
îngrijirea copilului bolnav
   
(1) Perioada pentru care se acordă indemnizaţie pentru îngrijirea copilului bolnav este de cel mult 14 zile calendaristice în cazul acordării asistenţei medicale de ambulatoriu şi de cel mult 30 de zile calendaristice în cazul acordării asistenţei medicale în staţionar pentru perioada în care copilul necesită îngrijire, dar nu mai mult de 60 de zile cumulative într-un an calendaristic pentru fiecare copil.
    [Art.20 al.(1) modificat prin LP332 din 23.12.13, MO35-41/14.02.14 art.75; în vigoare 01.04.14]
    (2) În cazul în care copilul suferă de boli contagioase, este imobilizat într-un aparat ghipsat ori este supus unor intervenţii chirurgicale, durata concediului medical se stabileşte de către  consiliul medical consultativ, iar indemnizaţia se acordă pentru perioada integrală  a concediului medical.
    Articolul 21. Ajutorul de deces
   
(1) În caz de deces al asiguratului, pensionarului din sistemul public de asigurări sociale, şomerului sau persoanei care a realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 3 ani, de ajutorul de deces beneficiază o singură persoană, care poate fi, după caz, soţul/soţia supravieţuitor/supravieţuitoare, copilul, părintele, tutorele, curatorul, conform legislaţiei în vigoare, sau, în lipsa acesteia, persoana care dovedeşte că a suportat cheltuielile ocazionate de deces.
   
[Art.21 al.(1) modificat prin LP332 din 23.12.13, MO35-41/14.02.14 art.75; în vigoare 01.04.14]
   
(2) Asiguratul, şomerul şi pensionarul beneficiază de dreptul la ajutor de deces în caz de deces al unui membru de familie care nu avea drept de asigurări sociale.
    [Art.21 al.(2) modificat prin LP332 din 23.12.13, MO35-41/14.02.14 art.75; în vigoare 01.04.14]
    (3) Se consideră membru de familie, în sensul prezentului articol:
   
a) soţul/soţia;
    [Art.21 al.(3), lit.a) modificată prin LP332 din 23.12.13, MO35-41/14.02.14 art.75; în vigoare 01.04.14]
    b) părinţii;
    c) copiii pînă la vîrsta de 18 ani sau, dacă îşi făceau studiile la secţia cu frecvenţă la zi la o instituţie de învăţămînt, - pînă la absolvire, însă pînă la atingerea vîrstei de 23 de ani, precum şi copiii inapţi pentru  muncă, indiferent de vîrstă, dacă şi-au pierdut capacitatea de muncă pînă la atingerea vîrstelor menţionate.
    (4) Ajutorul de deces se acordă o singură dată, în sumă fixă.
    (5) Cuantumul ajutorului de deces se stabileşte anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
    Articolul 22. Plata indemnizaţiei pentru incapacitate
                         temporar
ă de muncă în cazul falimentului
                         angajatorului
    În cazul falimentului angajatorului, indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, ce a început să curgă anterior acestei situaţii, se plăteşte analogic salariului, în temeiul art.54 din Legea insolvabilităţii nr.632-XV din 14 noiembrie 2001, din contul bugetului asigurărilor sociale de stat.
    Articolul 23. Acordarea indemnizaţiilor de asigurări
                         sociale persoanelor care desfăşoară activităţi
                         în mai multe unităţi

   
Pentru persoana care desfăşoară activităţi în mai multe unităţi, în fiecare fiind asigurată conform legislaţiei, indemnizaţiile de asigurări sociale prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a), b), d), f) şi g) şi art. 15 alin. (1) lit. a) se calculează în funcţie de venitul total asigurat, calculat în conformitate cu art.7.
    [Art.23 modificat prin LP332 din 23.12.13, MO35-41/14.02.14 art.75; în vigoare 01.04.14]
    Articolul 24. Calculul şi plata indemnizaţiilor de
                         asigur
ări sociale
    Calculul şi plata indemnizaţiilor de asigurări sociale se efectuează de organele abilitate, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    Articolul 25. Termenele de plată a indemnizaţiilor
                         de asigur
ări sociale
    (1) Plata indemnizaţiilor de asigurări sociale se efectuează:
    a) lunar, cel  tîrziu la data achitării salariului pentru luna respectivă, în cazul asiguraţilor cu contract individual de muncă;
    b)  la data depunerii certificatului medical sau în cel mult 10 zile de la această dată în cazul celorlalte categorii de asiguraţi, al pensionarilor şi şomerilor.
    (2) Plata  ajutorului de deces se efectuează în cel mult 3 zile lucrătoare de la data prezentării tuturor actelor necesare.
    Articolul 26. Persoanele cărora li se plăteşte
                         indemniza
ţie de asigurări sociale
    (1) Indemnizaţia de asigurări sociale se plăteşte beneficiarului, reprezentantului legal sau persoanei lui de încredere.
    (2) Indemnizaţia de asigurări sociale stabilită pentru luna în curs şi neplătită asiguratului decedat se plăteşte soţului supravieţuitor, copiilor, părinţilor sau, în lipsa acestora, persoanei care dovedeşte că l-a îngrijit pînă la data decesului.
    (3) Indemnizaţia de asigurări sociale neplătită la timp din vina organului care o stabileşte sau o plăteşte se plăteşte integral soţului supravieţuitor, copiilor, părinţilor sau, în lipsa acestora, persoanei care dovedeşte că a îngrijit asiguratul  decedat.
    Articolul 27. Termenul de prescripţie pentru plata
                          indemniza
ţiei de asigurări sociale
   
(1) Indemnizaţia de asigurări sociale poate fi solicitată, în  bază de acte justificative, în termen de 12 luni calculat de la data îndeplinirii condiţiilor de stabilire a acestei indemnizaţii, iar ajutorul de deces – din ziua următoare zilei de deces. Indemnizaţia pentru creşterea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani solicitată după 12 luni de la data naşterii copilului se stabileşte retroactiv, dar nu mai mult decît pentru 12 luni premergătoare datei solicitării, dacă solicitarea a avut loc pînă la împlinirea de către copil a vîrstei  de 3 ani.
    [Art.27 al.(1) modificat prin LP332 din 23.12.13, MO35-41/14.02.14 art.75; în vigoare 01.04.14]
    (2) Indemnizaţia stabilită, dar neîncasată la timp se plăteşte retroactiv pe o perioadă de cel mult 3 ani anteriori datei solicitării.
    (3) Indemnizaţia neplătită la timp din vina organului care o stabileşte sau o plăteşte se achită fără nici o limită în termen.
    Articolul 28. Încetarea, suspendarea şi reluarea plăţii
                         indemniza
ţiilor de asigurări sociale
    (1) Plata indemnizaţiei de asigurări sociale încetează începînd cu ziua următoare celei în care beneficiarul:
    a) a decedat;
    b) nu mai îndeplineşte condiţiile legale pentru acordarea indemnizaţiei;
    c) şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul unui alt stat cu care Republica Moldova nu a încheiat convenţii de asigurări sociale.
    (2) Plata indemnizaţiei de asigurări sociale încetează în cazul obţinerii indemnizaţiei în baza unor documente false.
    (3) Plata indemnizaţiei de asigurări sociale se suspendă pe perioada decăderii beneficiarului indemnizaţiei prevăzute la art.18 din drepturile părinteşti, abandonării sau plasării copilului  într-o instituţie socială.
    (4) Reluarea plăţii indemnizaţiei de asigurări sociale, suspendate potrivit alin.(3), se face la solicitare, începînd cu ziua următoare celei în care a încetat cauza suspendării.
   
Articolul 29. Stingerea dreptului la indemnizaţie
                          pentru incapacitate temporară de muncă
    (1) Asiguratul nu este în drept  să primească indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă în cazul în care:
    a) îşi cauzează premeditat daune sănătăţii;
    b) şi-a pierdut capacitatea de muncă în urma comiterii unei crime;
    c) a urmat tratament forţat, conform hotărîrii judecătoreşti, cu excepţia persoanelor cu dizabilităţi mintale;
    d) se află în detenţie sau în proces de expertizare medico-legală;
    e) neglijează serviciile medicale sau de reabilitare care îi stau la dispoziţie;
    f) prezintă acte false;
    g) certificatul de concediu medical a fost anulat în modul stabilit de Ministerul Sănătăţii;
    h) se deplasează peste hotarele ţării în perioada aflării în concediul medical, cu excepţia deplasării cu scop de tratament.
    (2) Modul de restituire a sumelor plătite necuvenit se stabileşte de Guvern.
    [Art.29 în redacția LP332 din 23.12.13, MO35-41/14.02.14 art.75; în vigoare 01.04.14]
    Articolul 30. Controlul acordării indemnizaţiilor de
                         asigur
ări sociale

   
Controlul asupra corectitudinii stabilirii, calculării şi plăţii indemnizaţiilor de asigurări sociale îl exercită Casa Naţională de Asigurări Sociale, Inspecţia financiară, Inspectoratul de Stat al Muncii şi structurile lor teritoriale.
    [Art.30 modificat prin LP332 din 23.12.13, MO35-41/14.02.14 art.75; în vigoare 01.04.14]
    [Art.30 modificat prin LP241 din 02.11.12, MO242-244/23.11.12 art.777]
    [Capitolul III exclus prin LP268-XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]
Capitolul IV
DISPOZIŢII FINALE
    Articolul 32. Recuperarea sumelor plătite necuvenit
    (1) Angajatorul sau funcţionarii caselor teritoriale de asigurări sociale din a căror vină au fost stabilite şi plătite necuvenit sume de la bugetul asigurărilor sociale de stat, ca urmare a nerespectării prevederilor legislaţiei în vigoare, sînt obligaţi să le restituie.
    (2) Sumele plătite fără temei legal, ca urmare a prezentării unor acte false, se reţin din contul persoanelor care le-au primit în mod necuvenit.
    (3) Sumele nerecuperate de la beneficiarii decedaţi nu se urmăresc.
    Articolul 33. Soluţionarea litigiilor ce ţin de
                         aplicarea prezentei legi
    Litigiile ce ţin de aplicarea prezentei legi se soluţionează de Casa Naţională de Asigurări Sociale, a cărei decizie poate fi atacată în instanţă de judecată, conform legislaţiei în vigoare.
    Articolul 34. Intrarea în vigoare a prezentei legi
    (1) Prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 2005, cu excepţia art.7 alin.(5) şi art.16, care intră  în vigoare la data publicării.
    (2) Guvernul, în termen de 6 luni:
    a) va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege;
    b) va aproba actele normative necesare punerii în aplicare a prezentei legi.

    PREŞEDINTELE
    PARLAMENTULUI                                       Eugenia OSTAPCIUC

    Chişinău, 22 iulie 2004.
    Nr. 289-XV.