CPM985/2002
ID intern unic:  286230
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
PARLAMENTUL
COD Nr. 985
din  18.04.2002
CODUL PENAL
AL REPUBLICII MOLDOVA
Publicat : 13.09.2002 în Monitorul Oficial Nr. 128-129     art Nr : 1012     Data intrarii in vigoare : 12.06.2003
    MODIFICAT
   
LP16-XVI din 03.02.09, MO47-48/03.03.09 art.132
    LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09
    LP278-XVI din 18.12.08, MO37-40/20.02.09 art.98
    LP193-XVI din 26.09.08, MO189/21.10.08 art.677
    LP136-XVI din 19.06.08, MO145-151/08.08.08 art.591
    LP181-XVI din 10.07.08, MO140-142/01.08.08 art.576, în vigoare 01.11.08  
    LP128-XVI din 06.06.08, MO115-116/01.07.08 art.443
    LP53-XVI din 13.03.08, MO84-85/13.05.08 art.290
    LP27-XVI din 22.02.08, MO47-48/07.03.08 art.145
    LP3-XVI din 07.02.08, MO42-44/29.02.08 art.123
    LP292-XVI din 21.12.07, MO28-29/08.02.08 art.82
    LP243-XVI din 16.11.07, MO194-197/14.12.07 art.744

    LP235-XVI din 08.11.07, MO188-191/07.12.07 art.732

    LP231-XVI din 02.11.07, MO180-183/23.11.07 art.693
    LP104 -XVI din 20.04.07, MO90-93/29.06.07, art.397
    LP110-XVI din 27.04.07, MO78-81/08.06.07, art.360
    LP387-XVI din 08.12.06, MO203-206/31.12.06 art.975
    LP353-XVI din 24.11.06, MO195-198/22.12.06 art.920
    LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599
    LP30-XVI din 23.02.06, MO43-46/17.03.06 art.186
    LP376/29.12.05, MO20/31.01.06 art.89
    LP336-XVI din 16.12.05, MO1-4/06.01.06 art.24
    LP282-XVI din 10.11.05, MO161-163/02.12.05 art.797
    LP277-XVI din 04.11.05, MO161-163/02.12.05 art.795
    LP139-XVI din 30.06.05, MO98-100/22.07.05 art.463
    LP45-XVI din 21.04.05, MO69-70/13.05.05 art.282
    LP446-XV din 30.12.04, MO17-19/28.01.05 art.64
    LP333-XV din 07.10.04, MO189-192/22.10.04 art.860
    LP254-XV din 09.07.04, MO189-192/22.10.04 art.848
    LP158-XV din 20.05.04, MO96-99/18.06.04 art.497
    LP136-XV din 06.05.04, MO91-95/11.06.04 art.482
    LP111/22.04.04, MO73-76/07.05.04 art.391
    LP353/31.07.03, MO170-172/08.08.03 art.727
    LP305/11.07.03, MO153-154/22.07.03 art.619
    LP211/29.05.03, MO116-120/13.06.03 art.470, în vigoare 12.06.03

NOTĂ:
În textul codului, cuvintele “lichidarea întreprinderii” se substituie prin cuvintele “lichidarea persoanei juridice” prin LP136-XVI din 19.06.08, MO145-151/08.08.08 art.591

Parlamentul adoptă prezentul cod.

 

PARTEA GENERALĂ

Capitolul I

CODUL PENAL

ŞI PRINCIPIILE APLICĂRII LUI

 

Articolul 1. Legea penală a Republicii Moldova

(1) Prezentul cod este unica lege penală a Republicii Moldova.

(2) Codul penal este actul legislativ care cuprinde norme de drept ce stabilesc principiile şi dispoziţiile generale şi speciale ale dreptului penal, determină faptele ce constituie infracţiuni şi prevede pedepsele ce se aplică infractorilor.

(3) Prezentul cod se aplică în conformitate cu prevederile Constituţiei Republicii Moldova şi ale actelor internaţionale la care Republica Moldova este parte. Dacă există neconcordanţe cu actele internaţionale privind drepturile fundamentale ale omului, au prioritate şi se aplică direct reglementările internaţionale.

Articolul 2. Scopul legii penale

(1) Legea penală apără, împotriva infracţiunilor, persoana, drepturile şi libertăţile acesteia, proprietatea, mediul înconjurător, orînduirea constituţională, suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, pacea şi securitatea omenirii, precum şi întreaga ordine de drept.

(2) Legea penală are, de asemenea, drept scop prevenirea săvîrşirii de noi infracţiuni.

Articolul 3. Principiul legalităţii

(1) Nimeni nu poate fi declarat vinovat de săvîrşirea unei infracţiuni nici supus unei pedepse penale, decît în baza unei hotărîri a instanţei de judecată şi în strictă conformitate cu legea penală.

(2) Interpretarea extensivă defavorabilă şi aplicarea prin analogie a legii penale sînt interzise.

Articolul 4. Principiul umanismului

(1) Întreaga reglementare juridică are menirea să apere, în mod prioritar, persoana ca valoare supremă a societăţii, drepturile şi libertăţile acesteia.

(2) Legea penală nu urmăreşte scopul de a cauza suferinţe fizice sau de a leza demnitatea omului. Nimeni nu poate fi supus la torturi, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante.

Articolul 5. Principiul democratismului

(1) Persoanele care au săvîrşit infracţiuni sînt egale în faţa legii şi sînt supuse răspunderii penale fără deosebire de sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, apartenenţă la o minoritate naţională, avere, naştere sau orice altă situaţie.

(2) Apărarea drepturilor şi intereselor unei persoane nu poate fi realizată prin încălcarea drepturilor şi intereselor altei persoane sau a unei colectivităţi.

Articolul 6. Principiul caracterului personal al răspunderii penale

(1) Persoana este supusă răspunderii penale şi pedepsei penale numai pentru fapte săvîrşite cu vinovăţie.

(2) Răspunderii penale şi pedepsei penale este supusă numai persoana care a săvîrşit cu intenţie sau din imprudenţă o faptă prevăzută de legea penală.

Articolul 7. Principiul individualizării răspunderii penale

                                 şi pedepsei penale

(1) La aplicarea legii penale se ţine cont de caracterul şi gradul prejudiciabil al infracţiunii săvîrşite, de persoana celui vinovat şi de circumstanţele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală.

(2) Nimeni nu poate fi supus de două ori urmăririi penale şi pedepsei penale pentru una şi aceeaşi faptă.

Articolul 8. Acţiunea legii penale în timp

Caracterul infracţional al faptei şi pedeapsa pentru aceasta se stabilesc de legea penală în vigoare la momentul săvîrşirii faptei.

Articolul 9. Timpul săvîrşirii faptei

Timpul săvîrşirii faptei se consideră timpul cînd a fost săvîrşită acţiunea (inacţiunea) prejudiciabilă, indiferent de timpul survenirii urmărilor.

Articolul 10. Efectul retroactiv al legii penale

(1) Legea penală care înlătură caracterul infracţional al faptei, care uşurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situaţia persoanei ce a comis infracţiunea are efect retroactiv, adică se extinde asupra persoanelor care au săvîrşit faptele respective pînă la intrarea în vigoare a acestei legi, inclusiv asupra persoanelor care execută pedeapsa ori care au executat pedeapsa, dar au antecedente penale.

(2) Legea penală care înăspreşte pedeapsa sau înrăutăţeşte situaţia persoanei vinovate de săvîrşirea unei infracţiuni nu are efect retroactiv.

    Articolul 101. Aplicarea legii penale mai favorabile
                           în cazul pedepselor definitive
    (1) Dacă, după rămînerea definitivă a hotărîrii de condamnare şi pînă la executarea completă a pedepsei privative de libertate, a muncii neremunerate în folosul comunităţii sau a amenzii, a intervenit o lege care prevede unul din aceste tipuri de pedeapsă, dar cu un maxim mai mic, sancţiunea aplicată se reduce la acest maxim dacă depăşeşte maximul prevăzut de legea nouă pentru infracţiunea săvîrşită.
    (2) Dacă, după rămînerea definitivă a hotărîrii de condamnare la detenţiune pe viaţă şi pînă la executarea ei, a intervenit o lege care prevede pentru aceeaşi faptă numai pedeapsa închisorii, pedeapsa detenţiunii pe viaţă se înlocuieşte cu maximul pedepsei închisorii, prevăzută de legea nouă pentru acea infracţiune.
    (3) Dacă legea nouă prevede în locul pedepsei închisorii numai pedeapsa muncii neremunerate în folosul comunităţii sau a amenzii, pedeapsa aplicată se înlocuieşte cu munca neremunerată în folosul comunităţii, dacă nu sînt interdicţii pentru aplicarea acesteia, fără a se putea depăşi maximul prevăzut de legea nouă. Dacă legea nouă prevede în locul pedepsei închisorii numai pedeapsa amenzii, pedeapsa aplicată se înlocuieşte cu amendă, fără a se depăşi maximul prevăzut în legea nouă. Ţinîndu-se seama de partea executată din pedeapsa închisorii, executarea pedepsei muncii neremunerate în folosul comunităţii sau, după caz, a amenzii poate fi înlăturată în întregime sau în parte.
    (4) Pedepsele complementare, măsurile de siguranţă neprevăzute în legea nouă nu se mai execută, iar cele care au corespondent în legea nouă mai favorabilă se execută în conţinutul şi limitele prevăzute de această lege.
    (5) Dacă o dispoziţie din legea nouă se referă la pedepse definitiv aplicate, se ţine seama, în cazul pedepselor executate pînă la data intrării în vigoare a acesteia, de pedeapsa redusă sau înlocuită potrivit dispoziţiilor alin.(l)–(4).
    (6) Dacă fapta pentru care persoana execută pedeapsa nu se mai consideră infracţiune în conformitate cu prevederile legii noi, ci constituie o contravenţie, sancţiunea contravenţională nu se mai aplică, indiferent de categoria şi mărimea sancţiunii prevăzute.”

[Art.101 introdus prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

Articolul 11. Aplicarea legii penale în spaţiu

(1) Toate persoanele care au săvîrşit infracţiuni pe teritoriul Republicii Moldova urmează a fi trase la răspundere penală în conformitate cu prezentul cod.

(2) Cetăţenii Republicii Moldova şi apatrizii cu domiciliu permanent pe teritoriul Republicii Moldova care au săvîrşit infracţiuni în afara teritoriului ţării sînt pasibili de răspundere penală în conformitate cu prezentul cod.

(3) Cetăţenii străini şi apatrizii care nu domiciliază permanent pe teritoriul Republicii Moldova şi au săvîrşit infracţiuni în afara teritoriului ţării poartă răspundere penală în conformitate cu prezentul cod şi sînt traşi la răspundere penală pe teritoriul Republicii Moldova dacă infracţiunile săvîrşite sînt îndreptate împotriva intereselor Republicii Moldova, împotriva drepturilor şi libertăţilor cetăţeanului Republicii Moldova, împotriva păcii şi securităţii omenirii sau constituie infracţiuni de război, precum şi pentru infracţiunile prevăzute de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, dacă aceştia nu au fost condamnaţi în statul străin .

[Art.11 al.(3) modificat prin LP136-XVI din 19.06.08, MO145-151/08.08.08 art.591]

(4) Sub incidenţa legii penale nu cad infracţiunile săvîrşite de reprezentanţii diplomatici ai statelor străine sau de alte persoane care, în conformitate cu tratatele internaţionale, nu sînt supuse jurisdicţiei penale a Republicii Moldova.

(5) Infracţiunile comise în apele teritoriale şi în spaţiul aerian al Republicii Moldova se consideră săvîrşite pe teritoriul Republicii Moldova. Persoana care a săvîrşit o infracţiune pe o navă maritimă sau aeriană, înregistrată într-un port sau aeroport al Republicii Moldova şi aflată în afara spaţiului acvatic sau aerian al Republicii Moldova, poate fi supusă răspunderii penale în conformitate cu prezentul cod dacă în tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte nu se dispune altfel.

(6) În baza prezentului cod sînt supuse răspunderii penale şi persoanele care au săvîrşit infracţiuni la bordul unei nave militare maritime sau aeriene aparţinînd Republicii Moldova, indiferent de locul ei de aflare.

(7) Pedepsele şi antecedentele penale pentru infracţiunile comise în afara teritoriului Republicii Moldova sînt luate în considerare, conform prezentului cod, la individualizarea pedepsei pentru o nouă infracţiune săvîrşită de aceeaşi persoană pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi la soluţionarea chestiunilor privind amnistia în condiţii de reciprocitate în temeiul hotărîrii instanţei de judecată.

Articolul 12. Locul săvîrşirii faptei

(1) Locul săvîrşirii faptei se consideră locul unde a fost săvîrşită acţiunea (inacţiunea) prejudiciabilă, indiferent de timpul survenirii urmărilor.

(2) Locul săvîrşirii infracţiunii transnaţionale se consideră atare dacă:

a) infracţiunea a fost săvîrşită pe teritoriul Republicii Moldova şi pe teritoriul a încă, cel puţin, unui alt stat;

b) infracţiunea a fost săvîrşită pe teritoriul Republicii Moldova, dar o parte substanţială a organizării şi controlului acesteia a avut loc într-un alt stat, şi invers;

c) infracţiunea a fost săvîrşită pe teritoriul Republicii Moldova, cu implicarea unui grup criminal organizat sau a unei organizaţii (asociaţii) criminale care desfăşoară activitate infracţională în mai mult de un stat, şi invers;

d) infracţiunea a fost săvîrşită pe teritoriul Republicii Moldova, dar are consecinţe grave într-un alt stat, şi invers.

[Art.12 al.(2) introdus prin LP336 din 16.12.05, MO1/06.01.06 art.24]

[Art.12 în redacţia LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

Articolul 13. Extrădarea

(1) Cetăţenii Republicii Moldova şi persoanele cărora li s-a acordat azil politic în Republica Moldova, în caz de săvîrşire a unei infracţiuni în străinătate, nu pot fi extrădaţi şi sînt supuşi răspunderii penale conform prezentului cod.

(2) Cetăţenii străini şi apatrizii care au săvîrşit infracţiuni în afara teritoriului Republicii Moldova, dar se află pe teritoriul ţării pot fi extrădaţi numai în baza unui tratat internaţional la care Republica Moldova este parte sau în condiţii de reciprocitate în temeiul hotărîrii instanţei de judecată.

 

Capitolul II

INFRACŢIUNEA

Articolul 14. Noţiunea de infracţiune

(1) Infracţiunea este o faptă (acţiune sau inacţiune) prejudiciabilă, prevăzută de legea penală, săvîrşită cu vinovăţie şi pasibilă de pedeapsă penală.

(2) Nu constituie infracţiune acţiunea sau inacţiunea care, deşi, formal, conţine semnele unei fapte prevăzute de prezentul cod, dar, fiind lipsită de importanţă, nu prezintă gradul prejudiciabil al unei infracţiuni.

Articolul 15. Gradul prejudiciabil al infracţiunii

Gradul prejudiciabil al infracţiunii se determină conform semnelor ce caracterizează elementele infracţiunii: obiectul, latura obiectivă, subiectul şi latura subiectivă.

Articolul 16. Clasificarea infracţiunilor

(1) În funcţie de caracterul şi gradul prejudiciabil, infracţiunile prevăzute de prezentul cod sînt clasificate în următoarele categorii: uşoare, mai puţin grave, grave, deosebit de grave şi excepţional de grave.

(2) Infracţiuni uşoare se consideră faptele pentru care legea penală prevede în calitate de pedeapsă maximă pedeapsa închisorii pe un termen de pînă la 2 ani inclusiv.

[Art.16 al.(2) modificat prin L211/29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

(3) Infracţiuni mai puţin grave se consideră faptele pentru care legea penală prevede pedeapsa maximă cu închisoare pe un termen de pînă la 5 ani inclusiv.

(4) Infracţiuni grave se consideră faptele pentru care legea penală prevede pedeapsa maximă cu închisoare pe un termen de pînă la 12 ani inclusiv.

[Art.16 al.(4) modificat prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(5) Infracţiuni deosebit de grave se consideră infracţiunile săvîrşite cu intenţie pentru care legea penală prevede pedeapsa maximă cu închisoare pe un termen ce depăşeşte 12 ani.

[Art.16 al.(5) modificat prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(6) Infracţiuni excepţional de grave se consideră infracţiunile săvîrşite cu intenţie pentru care legea penală prevede detenţiune pe viaţă.

Articolul 17. Infracţiunea săvîrşită cu intenţie

Se consideră că infracţiunea a fost săvîrşită cu intenţie dacă persoana care a săvîrşit-o îşi dădea seama de caracterul prejudiciabil al acţiunii sau inacţiunii sale, a prevăzut urmările ei prejudiciabile, le-a dorit sau admitea, în mod conştient, survenirea acestor urmări.

Articolul 18. Infracţiunea săvîrşită din imprudenţă

Se consideră că infracţiunea a fost săvîrşită din imprudenţă dacă persoana care a săvîrşit-o îşi dădea seama de caracterul prejudiciabil al acţiunii sau inacţiunii sale, a prevăzut urmările ei prejudiciabile, dar considera în mod uşuratic că ele vor putea fi evitate ori nu îşi dădea seama de caracterul prejudiciabil al acţiunii sau inacţiunii sale, nu a prevăzut posibilitatea survenirii urmărilor ei prejudiciabile, deşi trebuia şi putea să le prevadă.

Articolul 19. Infracţiunea săvîrşită cu două

                     forme de vinovăţie

Dacă, drept rezultat al săvîrşirii cu intenţie a infracţiunii, se produc urmări mai grave care, conform legii, atrag înăsprirea pedepsei penale şi care nu erau cuprinse de intenţia făptuitorului, răspunderea penală pentru atare urmări survine numai dacă persoana a prevăzut urmările prejudiciabile, dar considera în mod uşuratic că ele vor putea fi evitate sau dacă persoana nu a prevăzut posibilitatea survenirii acestor urmări, deşi trebuia şi putea să le prevadă. În consecinţă, infracţiunea se consideră intenţionată.

Articolul 20. Fapta săvîrşită fără vinovăţie (cazul fortuit)

Fapta se consideră săvîrşită fără vinovăţie dacă persoana care a comis-o nu îşi dădea seama de caracterul prejudiciabil al acţiunii sau inacţiunii sale, nu a prevăzut posibilitatea survenirii urmărilor ei prejudiciabile şi, conform circumstanţelor cauzei, nici nu trebuia sau nu putea să le prevadă.

Articolul 21. Subiectul infracţiunii

(1) Sînt pasibile de răspundere penală persoanele fizice responsabile care, în momentul săvîrşirii infracţiunii, au împlinit vîrsta de 16 ani.

[Art.21 al.(1) în redacţia LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

(2) Persoanele fizice care au vîrsta între 14 şi 16 ani sînt pasibile de răspundere penală numai pentru săvîrşirea infracţiunilor prevăzute la art.145, 147, 151, 152 alin.(2), art.164, 166 alin.(2) şi (3), art.171, 172, 175, 186-188, 189 alin.(2), (3) şi (4), art.190 alin.(2) şi (3), art.192 alin.(2), art.195, 196 alin.(4), art.197 alin.(2), art.212 alin.(3), art.217 alin.(4) lit.b), art.2171 alin.(3) şi alin.(4) lit.b) şi d), art.2173 alin.(3) lit.a) şi b), art.2174, art.2176 alin.(2), art.260, 268, 270, 271, 273 alin.(2) şi (3), art.275, 280, 281, 283-286, 287 alin.(2) şi (3), art.288 alin.(2), art.290 alin.(2), art.292 alin.(2), art.305, 317 alin.(2), art.342, 350.

[Art.21 al.(2) modificat prin L277/04.11.05, MO161/02.12.05 art.795]

[Art.21 al.(2) modificat prin L305/11.07.03, MO153/22.07.03 art.619]

[Art.21 al.(2) introdus prin LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470; al.(2)-(4) devin (3)-(5)]

(3) Persoana juridică, cu excepţia autorităţilor publice, este pasibilă de răspundere penală pentru o faptă prevăzută de legea penală dacă există una din următoarele condiţii:

[Art.21 al.(3) modificat prin LP136-XVI din 19.06.08, MO145-151/08.08.08 art.591]

a) persoana juridică este vinovată de neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a dispoziţiilor directe ale legii, ce stabilesc îndatoriri sau interdicţii pentru efectuarea unei anumite activităţi;

b) persoana juridică este vinovată de efectuarea unei activităţi ce nu corespunde actelor de constituire sau scopurilor declarate;

c) fapta care cauzează sau creează pericolul cauzării de daune în proporţii considerabile persoanei, societăţii sau statului a fost săvîrşită în interesul acestei persoane juridice sau a fost admisă, sancţionată, aprobată, utilizată de organul sau persoana împuternicite cu funcţii de conducere a persoanei juridice respective.

           (4) Persoanele juridice, cu excepţia autorităţilor publice, răspund penal pentru infracţiunile pentru săvîrşirea cărora este prevăzută sancţiune pentru persoanele juridice în partea specială din prezentul cod.   

[Art.21 al.(4) în redacţia LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

[Art.21 al.(4) modificat prin LP136-XVI din 19.06.08, MO145-151/08.08.08 art.591]

[Art.21 al.(4) modificat prin LP181-XVI din 10.07.08, MO140-142/01.08.08 art.576, în vigoare 01.11.08]

[Art.21 al.(4) modificat prin LP235-XVI din 08.11.07, MO188-191/07.12.07 art.732]

[Art.21 al.(4) modificat prin LP110-XVI din 27.04.07, MO78-81/08.06.07, art.360]

[Art.21 al.(4) modificat prin LP30 din 23.02.06, MO43-46/17.03.06 art.186]

[Art.21 al.(4) modificat prin LP376 din 29.12.05, MO20/31.01.06 art.89]

[Art.21 al.(4) modificat prin LP277 din 04.11.05, MO161/02.12.05 art.795]

[Art.21 al.(4) modificat prin LP446-XV din 30.12.04, MO17-19/28.01.05 art.64]

[Art.21 al.(4) modificat prin L158-XV din 20.05.04, MO96-99/18.06.04 art.497]

(5) Răspunderea penală a persoanei juridice nu exclude răspunderea persoanei fizice pentru infracţiunea săvîrşită.

[Art.21 al.(5) modificat prin LP136-XVI din 19.06.08, MO145-151/08.08.08 art.591]

Articolul 22. Responsabilitatea

Responsabilitatea este starea psihologică a persoanei care are capacitatea de a înţelege caracterul prejudiciabil al faptei, precum şi capacitatea de a-şi manifesta voinţa şi a-şi dirija acţiunile.

Articolul 23. Iresponsabilitatea

(1) Nu este pasibilă de răspundere penală persoana care, în timpul săvîrşirii unei fapte prejudiciabile, se afla în stare de iresponsabilitate, adică nu putea să-şi dea seama de acţiunile ori inacţiunile sale sau nu putea să le dirijeze din cauza unei boli psihice cronice, a unei tulburări psihice temporare sau a altei stări patologice. Faţă de o asemenea persoană, în baza hotărîrii instanţei de judecată, pot fi aplicate măsuri de constrîngere cu caracter medical, prevăzute de prezentul cod.

(2) Nu este pasibilă de pedeapsă persoana care, deşi a săvîrşit infracţiunea în stare de responsabilitate, înainte de pronunţarea sentinţei de către instanţa de judecată s-a îmbolnăvit de o boală psihică care a lipsit-o de posibilitatea de a-şi da seama de acţiunile ori inacţiunile sale sau de a le dirija. Faţă de o asemenea persoană, în baza hotărîrii instanţei de judecată, pot fi aplicate măsuri de constrîngere cu caracter medical, iar după însănătoşire – ea poate fi supusă pedepsei.

    Articolul 231. Responsabilitatea redusă
    (1) Persoana care a săvîrşit o infracţiune ca urmare a unei tulburări psihice, constatată prin expertiza medicală efectuată în modul stabilit, din cauza căreia nu-şi putea da seama pe deplin de caracterul şi legalitatea faptelor sale sau nu le putea dirija pe deplin este pasibilă de responsabilitate penală redusă.
    (2) Instanţa de judecată, la stabilirea pedepsei sau a măsurilor de siguranţă, ţine cont de tulburarea psihică existentă, care însă nu exclude răspunderea penală.

[Art.231 introdus prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

Articolul 24. Răspunderea pentru infracţiunea

                      săvîrşită în stare de ebrietate

Persoana care a săvîrşit o infracţiune în stare de ebrietate, produsă de alcool sau de alte substanţe, nu este liberată de răspundere penală. Cauzele ebrietăţii, gradul şi influenţa ei asupra săvîrşirii infracţiunii se iau în considerare la stabilirea pedepsei.

Articolul 25. Etapele activităţii infracţionale

(1) Infracţiunea se consideră consumată dacă fapta săvîrşită întruneşte toate semnele constitutive ale componenţei de infracţiune.

(2) Se consideră infracţiune neconsumată pregătirea de infracţiune şi tentativa de infracţiune.

(3) Răspunderea pentru pregătirea de infracţiune şi pentru tentativă de infracţiune se stabileşte, conform articolului corespunzător din Partea specială a prezentului cod, ca şi pentru infracţiunea consumată, cu trimitere la art.26 şi 27, respectîndu-se prevederile art.81.

Articolul 26. Pregătirea de infracţiune

(1) Se consideră pregătire de infracţiune înţelegerea prealabilă de a săvîrşi o infracţiune, procurarea, fabricarea sau adaptarea mijloacelor ori instrumentelor, sau crearea intenţionată, pe altă cale, de condiţii pentru săvîrşirea ei dacă, din cauze independente de voinţa făptuitorului, infracţiunea nu şi-a produs efectul.

(2) Răspunderii penale şi pedepsei penale sînt supuse numai persoanele care au săvîrşit pregătirea unei infracţiuni mai puţin grave, grave, deosebit de grave sau excepţional de grave.

Articolul 27. Tentativa de infracţiune

Se consideră tentativă de infracţiune acţiunea sau inacţiunea intenţionată îndreptată nemijlocit spre săvîrşirea unei infracţiuni dacă, din cauze independente de voinţa făptuitorului, aceasta nu şi-a produs efectul.

Articolul 28. Infracţiunea unică

Infracţiunea unică reprezintă o acţiune (inacţiune) sau un sistem de acţiuni (inacţiuni) care se califică conform dispoziţiei unei singure norme a legii penale.

Articolul 29. Infracţiunea continuă

(1) Se consideră infracţiune continuă fapta care se caracterizează prin săvîrşirea neîntreruptă, timp nedeterminat, a activităţii infracţionale. În cazul infracţiunii continuie nu există pluralitate de infracţiuni.

(2) Infracţiunea continuă se consumă din momentul încetării activităţii infracţionale sau datorită survenirii unor evenimente care împiedică această activitate.

Articolul 30. Infracţiunea prelungită

(1) Se consideră infracţiune prelungită fapta săvîrşită cu intenţie unică, caracterizată prin două sau mai multe acţiuni infracţionale identice, comise cu un singur scop, alcătuind în ansamblu o infracţiune.

(2) Infracţiunea prelungită se consumă din momentul săvîrşirii ultimei acţiuni sau inacţiuni infracţionale.


          [Art.31 exclus prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

Articolul 32. Pluralitatea de infracţiuni

[Art.32 al.(1) exclus prin LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470; al.(2) devine al. unic]

 Pluralitatea de infracţiuni constituie, după caz, concurs de infracţiuni sau recidivă.

    Articolul 33. Concursul de infracţiuni
    (1) Se consideră concurs de infracţiuni săvîrşirea de către o persoană a două sau mai multor infracţiuni dacă persoana nu a fost condamnată definitiv pentru vreuna din ele şi dacă nu a expirat termenul de prescripţie de tragere la răspundere penală, cu excepţia cazurilor cînd săvîrşirea a două sau mai multor infracţiuni este prevăzută în articolele părţii speciale a prezentului cod în calitate de circumstanţă care agravează pedeapsa.
    (2) Concursul de infracţiuni poate fi real şi ideal.
    (3) Concursul real există atunci cînd persoana, prin două sau mai multe acţiuni (inacţiuni), săvîrşeşte două sau mai multe infracţiuni.
    (4) Concursul ideal există atunci cînd persoana săvîrşeşte o acţiune (inacţiune) care întruneşte elemente a mai multor infracţiuni.

[Art.33 în redacţia LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120]

Articolul 34. Recidiva

(1) Se consideră recidivă comiterea cu intenţie a uneia sau mai multor infracţiuni de o persoană cu antecedente penale pentru o infracţiune săvîrşită cu intenţie.

(2) Recidiva se consideră periculoasă:

a) dacă persoana anterior condamnată de două ori la închisoare pentru infracţiuni intenţionate a săvîrşit din nou cu intenţie o infracţiune;

b) dacă persoana anterior condamnată pentru o infracţiune intenţionată gravă sau deosebit de gravă a săvîrşit din nou cu intenţie o infracţiune gravă sau deosebit de gravă.

(3) Recidiva se consideră deosebit de periculoasă:

a) dacă persoana anterior condamnată de trei sau mai multe ori la închisoare pentru infracţiuni intenţionate a săvîrşit din nou cu intenţie o infracţiune;

b) dacă persoana anterior condamnată pentru o infracţiune excepţional de gravă a săvîrşit din nou o infracţiune deosebit de gravă sau excepţional de gravă.

(4) La stabilirea stării de recidivă în cazurile prevăzute la alin.(1)-(3) se ţine cont şi de hotărîrile definitive de condamnare pronunţate în străinătate, recunoscute de instanţa de judecată a Republicii Moldova.

(5) La stabilirea stării de recidivă nu se ţine cont de antecedentele penale:

a) pentru infracţiunile săvîrşite în timpul minoratului;

b) pentru infracţiunile săvîrşite din imprudenţă;

c) pentru faptele care nu constituie infracţiuni conform prezentului cod;

d) stinse sau în caz de reabilitare, în conformitate cu prevederile art.111 şi 112.

            e) dacă persoana a fost condamnată cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei.
            [Art.34 al.(5), lit.e) introdusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

 

Capitolul III

CAUZELE CARE ÎNLĂTURĂ CARACTERUL

PENAL AL FAPTEI

Articolul 35. Cauzele care înlătură caracterul penal al faptei

Se consideră cauze care înlătură caracterul penal al faptei:

a) legitima apărare;

b) reţinerea infractorului;

c) starea de extremă necesitate;

d) constrîngerea fizică sau psihică;

e) riscul întemeiat.

f) executarea ordinului sau dispoziţiei superiorului.

[Art.35 lit.f) introdusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

Articolul 36. Legitima apărare

(1) Nu constituie infracţiune fapta, prevăzută de legea penală, săvîrşită în stare de legitimă apărare.

(2) Este în stare de legitimă apărare persoana care săvîrşeşte fapta pentru a respinge un atac direct, imediat, material şi real, îndreptat împotriva sa, a altei persoane sau împotriva unui interes public şi care pune în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul public.

(3) Este în legitimă apărare şi persoana care săvîrşeşte fapta, prevăzută la alin.(2), pentru a împiedica pătrunderea, însoţită de violenţă periculoasă pentru viaţa sau sănătatea persoanei ori de ameninţarea cu aplicarea unei asemenea violenţe, într-un spaţiu de locuit sau într-o altă încăpere.

Articolul 37. Reţinerea infractorului

Nu constituie infracţiune fapta, prevăzută de legea penală, săvîrşită în scopul reţinerii persoanei care a comis o infracţiune şi al predării ei organelor de drept.

Articolul 38. Starea de extremă necesitate

(1) Nu constituie infracţiune fapta, prevăzută de legea penală, săvîrşită în stare de extremă necesitate.

(2) Este în stare de extremă necesitate persoana care săvîrşeşte fapta pentru a salva viaţa, integritatea corporală sau sănătatea sa, a altei persoane ori un interes public de la un pericol iminent care nu poate fi înlăturat altfel.

(3) Nu este în stare de extremă necesitate persoana care, în momentul săvîrşirii faptei, îşi dă seama că provoacă urmări vădit mai grave decît cele care s-ar fi putut produce dacă pericolul nu era înlăturat.

Articolul 39. Constrîngerea fizică sau psihică

(1) Nu constituie infracţiune fapta, prevăzută de legea penală, care a cauzat daune intereselor ocrotite de lege ca rezultat al constrîngerii fizice sau psihice, dacă în urma acestei constrîngeri persoana nu putea să-şi dirijeze acţiunile.

(2) Răspunderea penală pentru cauzarea de daune intereselor ocrotite de legea penală prin constrîngere psihică sau fizică, în urma căreia persoana menţine posibilitatea de a-şi dirija acţiunile, se stabileşte în condiţiile art.38.

Articolul 40. Riscul întemeiat

(1) Nu constituie infracţiune fapta, prevăzută de legea penală, care a cauzat daune intereselor ocrotite de lege în cazul riscului întemeiat pentru realizarea scopurilor socialmente utile.

(2) Riscul se consideră întemeiat dacă scopul socialmente util urmărit nu a putut fi realizat fără un anumit risc şi dacă persoana care l-a admis a luat măsurile necesare pentru a preveni cauzarea de daune intereselor ocrotite de lege.

(3) Riscul nu poate fi considerat întemeiat dacă era cu bună-ştiinţă îmbinat cu pericolul pentru viaţa persoanei sau cu pericolul provocării unui dezastru ecologic ori social.

    Articolul 401. Executarea ordinului sau
                           dispoziţiei superiorului
     (1) Nu constituie infracţiune fapta, prevăzută de legea penală, săvîrşită de o persoană în vederea executării unui ordin sau dispoziţii a superiorului, care sînt obligatorii pentru aceasta, dacă ordinul sau dispoziţia nu sînt vădit ilegale şi dacă persoana care le-a executat nu a ştiut că ordinul sau dispoziţia sînt ilegale. Răspunderii penale pentru fapta săvîrşită este supusă persoana care a emis ordinul sau dispoziţia ilegală.
    (2) Persoana care a comis intenţionat infracţiune în vederea executării ordinului sau dispoziţiei vădit ilegale ale superiorului răspunde penal în temeiuri generale. Neexecutarea ordinului sau dispoziţiei vădit ilegale exclude răspunderea penală.
    (3) În scopurile prezentului articol, ordinul sau dispoziţia superiorului de a comite genocid sau o infracţiune împotriva umanităţii sînt vădit ilegale.

[Art.401 introdus prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

 

Capitolul IV

PARTICIPAŢIA

Articolul 41. Participaţia

Se consideră participaţie cooperarea cu intenţie a două sau mai multor persoane la săvîrşirea unei infracţiuni intenţionate.

Articolul 42. Participanţii

(1) Participanţii sînt persoanele care contribuie la săvîrşirea unei infracţiuni în calitate de autor, organizator, instigator sau complice.

(2) Se consideră autor persoana care săvîrşeşte în mod nemijlocit fapta prevăzută de legea penală, precum şi persoana care a săvîrşit infracţiunea prin intermediul persoanelor care nu sînt pasibile de răspundere penală din cauza vîrstei, iresponsabilităţii sau din alte cauze prevăzute de prezentul cod.

(3) Se consideră organizator persoana care a organizat săvîrşirea unei infracţiuni sau a dirijat realizarea ei, precum şi persoana care a creat un grup criminal organizat sau o organizaţie criminală ori a dirijat activitatea acestora.

(4) Se consideră instigator persoana care, prin orice metode, determină o altă persoană să săvîrşească o infracţiune.

(5) Se consideră complice persoana care a contribuit la săvîrşirea infracţiunii prin sfaturi, indicaţii, prestare de informaţii, acordare de mijloace sau instrumente ori înlăturare de obstacole, precum şi persoana care a promis dinainte că îl va favoriza pe infractor, va tăinui mijloacele sau instrumentele de săvîrşire a infracţiunii, urmele acesteia sau obiectele dobîndite pe cale criminală ori persoana care a promis din timp că va procura sau va vinde atare obiecte.

(6) Participanţii trebuie să întrunească semnele subiectului infracţiunii.

Articolul 43. Formele participaţiei

În funcţie de gradul de coordonare a acţiunilor participanţilor se deosebesc următoarele forme de participaţie:

a) participaţie simplă;

b) participaţie complexă;

c) grup criminal organizat;

d) organizaţie (asociaţie) criminală.

Articolul 44. Participaţia simplă

Infracţiunea se consideră săvîrşită cu participaţie simplă dacă la săvîrşirea ei au participat în comun, în calitate de coautori, două sau mai multe persoane, fiecare realizînd latura obiectivă a infracţiunii.

Articolul 45. Participaţia complexă

(1) Infracţiunea se consideră săvîrşită cu participaţie complexă dacă la săvîrşirea ei participanţii au contribuit în calitate de autor, organizator, instigator sau complice.

(2) Latura obiectivă a infracţiunii cu participaţie complexă poate fi realizată:

a) de un singur autor;

b) de doi sau mai mulţi autori.

Articolul 46. Grupul criminal organizat

Grupul criminal organizat este o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracţiuni.

Articolul 47. Organizaţia (asociaţia) criminală

(1) Se consideră organizaţie (asociaţie) criminală o reuniune de grupuri criminale organizate într-o comunitate stabilă, a cărei activitate se întemeiază pe diviziune, între membrii organizaţiei şi structurile ei, a funcţiilor de administrare, asigurare şi executare a intenţiilor criminale ale organizaţiei în scopul de a influenţa activitatea economică şi de altă natură a persoanelor fizice şi juridice sau de a o controla, în alte forme, în vederea obţinerii de avantaje şi realizării de interese economice, financiare sau politice.

(2) Infracţiunea se consideră săvîrşită de o organizaţie criminală dacă a fost comisă de un membru al acesteia în interesul ei sau de o persoană care nu este membru al organizaţiei respective, la însărcinarea acesteia.

(3) Organizator sau conducător al organizaţiei criminale se consideră persoana care a creat organizaţia criminală sau o dirijează.

(4) Organizatorul şi conducătorul organizaţiei criminale poartă răspundere pentru toate infracţiunile săvîrşite de această organizaţie.

(5) Membrul organizaţiei criminale poartă răspundere penală numai pentru infracţiunile la a căror pregătire sau săvîrşire a participat.

(6) Membrul organizaţiei criminale poate fi liberat de răspundere penală în cazul în care a declarat benevol despre existenţa organizaţiei criminale şi a ajutat la descoperirea infracţiunilor săvîrşite de ea ori a contribuit la demascarea organizatorilor, a conducătorilor sau a membrilor organizaţiei respective.

Articolul 48. Exces de autor

Se consideră exces de autor săvîrşirea de către autor a unor acţiuni infracţionale care nu au fost cuprinse de intenţia celorlalţi participanţi. Pentru excesul de autor, ceilalţi participanţi nu sînt pasibili de răspundere penală.

Articolul 49. Favorizarea

Favorizarea infractorului, precum şi tăinuirea mijloacelor sau instrumentelor de săvîrşire a infracţiunii, a urmelor acesteia sau a obiectelor dobîndite pe cale criminală atrag răspunderea penală, în condiţiile art.323, numai în cazul în care nu au fost promise din timp.

 

Capitolul V

RĂSPUNDEREA PENALĂ

Articolul 50. Răspunderea penală

Se consideră răspundere penală condamnarea publică, în numele legii, a faptelor infracţionale şi a persoanelor care le-au săvîrşit, condamnare ce poate fi precedată de măsurile de constrîngere prevăzute de lege.

Articolul 51. Temeiul răspunderii penale

(1) Temeiul real al răspunderii penale îl constituie fapta prejudiciabilă săvîrşită, iar componenţa infracţiunii, stipulată în legea penală, reprezintă temeiul juridic al răspunderii penale.

(2) Răspunderii penale este supusă numai persoana vinovată de săvîrşirea infracţiunii prevăzute de legea penală.

Articolul 52. Componenţa infracţiunii

(1) Se consideră componenţă a infracţiunii totalitatea semnelor obiective şi subiective, stabilite de legea penală, ce califică o faptă prejudiciabilă drept infracţiune concretă.

(2) Componenţa infracţiunii reprezintă baza juridică pentru calificarea infracţiunii potrivit unui articol concret din prezentul cod.

 

Capitolul VI

LIBERAREA DE RĂSPUNDERE PENALĂ

Articolul 53. Liberarea de răspundere penală

Persoana care a săvîrşit o faptă ce conţine semnele componenţei de infracţiune poate fi liberată de răspundere penală de către procuror în cadrul urmăriri penale şi de către instanţa de judecată la judecarea cauzei în cazurile:

a) minorilor;

b) tragerii la răspundere administrativă;

c) renunţării de bună voie la săvîrşirea infracţiunii;

d) căinţei active;

e) schimbării situaţiei;

f) liberării condiţionate;

g) prescripţiei de tragere la răspundere penală.

[Art.53 modificat prin LP292-XVI din 21.12.07, MO28-29/08.02.08 art.82]

Articolul 54. Liberarea de răspundere penală a minorilor

(1) Persoana în vîrstă de pînă la 18 ani care a săvîrşit pentru prima oară o infracţiune uşoară sau mai puţin gravă poate fi liberată de răspundere penală în conformitate cu prevederile procedurii penale dacă s-a constatat că corectarea ei este posibilă fără a fi supusă răspunderii penale.

[Art.54 al.(1) modificat prin LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

(2) Persoanelor liberate de răspundere penală, în conformitate cu alin.(1), li se pot aplica măsurile de constrîngere cu caracter educativ, prevăzute la art.104.

Articolul 55. Liberarea de răspundere penală cu tragerea la

                                   răspundere administrativă

(1) Persoana care a săvîrşit pentru prima oară o infracţiune uşoară sau mai puţin gravă poate fi liberată de răspundere penală şi trasă la răspundere administrativă în cazurile  în care şi-a recunoscut vina,  a reparat  prejudiciul cauzat prin infracţiune şi s-a constatat că corectarea ei este posibilă fără a fi supusă răspunderii penale.

[Art.55 al.(1) modificat prin LP292-XVI din 21.12.07, MO28-29/08.02.08 art.82]

[Art.55 al.(1) modificat prin LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

(2) Persoanelor liberate de răspundere penală în conformitate cu alin.(1) li se pot aplica următoarele sancţiuni administrative:

a) amendă în mărime de pînă la 150 unităţi convenţionale;

b) arest contravenţional de pînă la 90 de zile.

[Art.55 al.(2) lit.(b) modificată prin LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

Articolul 56. Liberarea de răspundere penală în legătură cu

                                 renunţarea de bună voie la săvîrşirea infracţiunii

(1) Se consideră renunţare de bună voie la săvîrşirea infracţiunii încetarea de către persoană a pregătirii infracţiunii sau încetarea acţiunilor (inacţiunilor) îndreptate nemijlocit spre săvîrşirea infracţiunii, dacă persoana era conştientă de posibilitatea consumării infracţiunii.

(2) Persoana nu poate fi supusă răspunderii penale pentru infracţiune dacă ea, benevol şi definitiv, a renunţat la ducerea pînă la capăt a acesteia.

(3) Persoana care a renunţat de bună voie la ducerea infracţiunii pînă la capăt este supusă răspunderii penale numai în cazul în care fapta săvîrşită conţine o altă infracţiune consumată.

(4) Organizatorul şi instigatorul infracţiunii nu se supun răspunderii penale dacă aceste persoane, printr-o înştiinţare la timp a organelor de drept sau prin alte măsuri întreprinse, au preîntîmpinat ducerea de către autor a infracţiunii pînă la capăt. Complicele infracţiunii nu se supune răspunderii penale dacă a întreprins toate măsurile ce depindeau de el pentru a preîntîmpina comiterea infracţiunii.

Articolul 57. Liberarea de răspundere penală în legătură

                                  cu căinţa activă

(1) Persoana care pentru prima oară a săvîrşit o infracţiune uşoară sau mai puţin gravă poate fi liberată de răspundere penală dacă ea, după săvîrşirea infracţiunii, s-a autodenunţat de bună voie, a contribuit activ la descoperirea acesteia, a compensat valoarea daunei materiale cauzate sau, în alt mod, a reparat prejudiciul pricinuit de infracţiune.

(2) Persoana care, în condiţiile alin.(1), a săvîrşit o infracţiune de altă categorie poate fi liberată de răspundere penală numai în cazurile prevăzute la articolele corespunzătoare din Partea specială a prezentului cod.

Articolul 58. Liberarea de răspundere penală în legătură cu

                                  schimbarea situaţiei

Persoana care pentru prima oară a săvîrşit o infracţiune uşoară sau mai puţin gravă poate fi liberată de răspundere penală dacă, datorită schimbării situaţiei, se va stabili că persoana sau fapta săvîrşită nu mai prezintă pericol social.

[Art.58 modificat prin LP292-XVI din 21.12.07, MO28-29/08.02.08 art.82]

Articolul 59. Liberarea condiţionată de răspundere penală

În privinţa persoanei puse sub învinuire pentru săvîrşirea unei infracţiuni uşoare sau mai puţin grave, care îşi recunoaşte vinovăţia şi nu prezintă pericol social, urmărirea penală poate fi suspendată condiţionat, cu liberarea ulterioară de răspundere penală în conformitate cu procedura penală, dacă corectarea acestei persoane este posibilă fără aplicarea unei pedepse penale.

Articolul 60. Prescripţia tragerii la răspundere penală

(1) Persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvîrşirii infracţiunii au expirat următoarele termene:

a) 2 ani de la săvîrşirea unei infracţiuni uşoare;

b) 5 ani de la săvîrşirea unei infracţiuni mai puţin grave;

c) 15 ani de la săvîrşirea unei infracţiuni grave;

d) 20 de ani de la săvîrşirea unei infracţiuni deosebit de grave;

            e) 25 de ani de la săvîrşirea unei infracţiuni excepţional de grave.

(2) Prescripţia curge din ziua săvîrşirii infracţiunii şi pînă la data rămînerii definitive a hotărîrii instanţei de judecată.

(3) În cazul săvîrşirii de către persoană a unei noi infracţiuni, prescripţia se calculează pentru fiecare infracţiune separat.

(4) Prescripţia se va întrerupe dacă, pînă la expirarea termenelor prevăzute la alin.(1), persoana va săvîrşi o infracţiune pentru care, conform prezentului cod, poate fi aplicată pedeapsa cu închisoare pe un termen mai mare de 2 ani. Calcularea prescripţiei în acest caz începe din momentul săvîrşirii unei infracţiuni noi.

(5) Curgerea prescripţiei se suspendă dacă persoana care a săvîrşit infracţiunea se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată. În aceste cazuri, curgerea prescripţiei se reia din momentul reţinerii persoanei sau din momentul autodenunţării. Însă persoana nu poate fi trasă la răspundere penală dacă de la data săvîrşirii infracţiunii au trecut 25 de ani şi prescripţia nu a fost întreruptă prin săvîrşirea unei noi infracţiuni.

(6) Aplicarea prescripţiei faţă de persoana care a săvîrşit o infracţiune excepţional de gravă se decide de către instanţa de judecată. Dacă instanţa nu va găsi posibilă aplicarea prescripţiei şi liberarea de răspundere penală, detenţiunea pe viaţă se va înlocui cu închisoare pe 30 de ani.

[Art.60 al.(6) modificat prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(7) Termenele prescripţiei de tragere la răspundere penală se reduc pe jumătate pentru persoanele care la data săvîrşirii infracţiunii erau minori.

(8) Prescripţia nu se aplică persoanelor care au săvîrşit infracţiuni contra păcii şi securităţii omenirii, infracţiuni de război sau alte infracţiuni prevăzute de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

 

Capitolul VII

PEDEAPSA PENALĂ

Articolul 61. Noţiunea şi scopul pedepsei penale

(1) Pedeapsa penală este o măsură de constrîngere statală şi un mijloc de corectare şi reeducare a condamnatului ce se aplică de instanţele de judecată, în numele legii, persoanelor care au săvîrşit infracţiuni, cauzînd anumite lipsuri şi restricţii drepturilor lor.

(2) Pedeapsa are drept scop restabilirea echităţii sociale, corectarea condamnatului, precum şi prevenirea săvîrşirii de noi infracţiuni atît din partea condamnaţilor, cît şi a altor persoane. Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferinţe fizice şi nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate.

Articolul 62. Categoriile pedepselor aplicate

                     persoanelor fizice

(1) Persoanelor fizice care au săvîrşit infracţiuni li se pot aplica următoarele pedepse:

a) amendă;

b) privare de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate;

c) retragere a gradului militar, a unui titlu special, a gradului de calificare (clasificare) şi a distincţiilor de stat;

d) munca neremunerată în folosul comunităţii;

[Art.62 al.(1), lit.e) exclusă prin LP53-XVI din 13.03.08, MO84-85/13.05.08 art.290]

f) închisoare;

g) detenţiune pe viaţă.

(2) Închisoarea şi detenţiunea pe viaţă se aplică numai în calitate de pedepse principale.

[Art.62 al.(2) în redacţia LP53-XVI din 13.03.08, MO84-85/13.05.08 art.290]

(3) Muncă neremunerată în folosul comunităţii poate fi aplicată ca pedeapsă principală sau în cazul condamnării cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei - în calitate de obligaţie pentru perioada termenului de probă.

(4) Amenda, privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate se aplică atît ca pedepse principale, cît şi ca pedepse complementare.

(5) Retragerea gradului militar, a unui titlu special, a gradului de calificare (clasificare) şi a distincţiilor de stat se aplică numai în calitate de pedeapsă complementară.

[Art. 62 modificat prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

Articolul 63. Categoriile pedepselor aplicate

                                 persoanelor juridice

(1) Persoanelor juridice li se pot aplica următoarele pedepse:

a) amendă;

b) privare de dreptul de a exercita o anumită activitate;

c) lichidare.

(2) Amenda se aplică în calitate de pedeapsă principală.

(3) Privarea persoanei juridice de dreptul de a exercita o anumită activitate şi lichidarea acesteia se aplică atît ca pedepse principale, cît şi ca pedepse complementare.

[Art.63 modificat prin LP136-XVI din 19.06.08, MO145-151/08.08.08 art.591]

Articolul 64. Amenda

(1) Amenda este o sancţiune pecuniară ce se aplică de instanţa de judecată în cazurile şi în limitele prevăzute de prezentul cod.

(2) Amenda se stabileşte în unităţi convenţionale. Unitatea convenţională de amendă este egală cu 20 de lei.

(3) Mărimea amenzii pentru persoanele fizice se stabileşte în limitele de la 150 la 1000 unităţi convenţionale, în funcţie de caracterul şi gravitatea infracţiunii săvîrşite, ţinîndu-se cont de situaţia materială a celui vinovat, iar pentru infracţiunile comise din interes material – pînă la 5000 unităţi convenţionale, luîndu-se ca bază mărimea unităţii convenţionale la momentul săvîrşirii infracţiunii.

(4) În cazurile prevăzute la art.21 alin. (3), mărimea amenzii pentru persoanele juridice se stabileşte în limitele de la 500 la 10000 unităţi convenţionale, în funcţie de caracterul şi gravitatea infracţiunii săvîrşite, de mărimea daunei cauzate, luîndu-se în considerare situaţia economico-financiară a persoanei juridice. În caz de eschivare cu rea-voinţă a persoanei juridice de la achitarea amenzii fixate, instanţa de judecată poate să înlocuiască suma neachitată a amenzii cu urmărirea patrimoniului.

[Art.64 al.(4) modificat prin LP136-XVI din 19.06.08, MO145-151/08.08.08 art.591]

[Art.64 al.(4) modificat prin LP305 din 11.07.03, MO153/22.07.03 art.619]

(5) În caz de eschivare cu rea-voinţă a condamnatului de la achitarea amenzii stabilite ca pedeapsă principală sau complementară, instanţa de judecată poate să înlocuiască suma neachitată a amenzii cu închisoare în limitele termenelor prevăzute la art.70. Suma amenzii se înlocuieşte cu închisoare, calculîndu-se o lună de închisoare pentru 50 unităţi convenţionale.

[Art. 64 al.(5) modificat prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

(6) Amenda în calitate de pedeapsă complementară poate fi aplicată numai în cazurile în care ea este prevăzută ca atare pentru infracţiunea corespunzătoare.

(7) În cazul în care condamnatul nu este în stare să plătească amenda stabilită ca pedeapsă principală sau complementară, instanţa de judecată poate, potrivit prevederilor art.67, să înlocuiască suma neachitată a amenzii cu muncă neremunerată în folosul comunităţii, calculîndu-se 60 de ore de muncă neremunerată în folosul comunităţii pentru 50 unităţi convenţionale de amendă.

Articolul 65. Privarea de dreptul de a ocupa anumite

                                 funcţii sau de a exercita o anumită activitate

(1) Privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate constă în interzicerea de a ocupa o funcţie sau de a exercita o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul la săvîrşirea infracţiunii.

(2) Privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate poate fi stabilită de instanţa de judecată pe un termen de la 1 la 5 ani.

(3) Privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate poate fi aplicată ca pedeapsă complementară şi în cazurile cînd nu este prevăzută în calitate de pedeapsă pentru infracţiunile din Partea specială a prezentului cod, dacă, ţinînd cont de caracterul infracţiunii săvîrşite de cel vinovat în timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu sau în timpul exercitării unei anumite activităţi, instanţa de judecată va considera imposibilă păstrarea de către acesta a dreptul ui de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate.

(4) La aplicarea pedepsei privative de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate în calitate de pedeapsă complementară la amendă sau muncă neremunerată în folosul comunităţii, termenul ei se calculează de la data rămînerii definitive a hotărîrii, iar la aplicarea ei în calitate de pedeapsă complementară la închisoare, termenul ei se calculează din momentul executării pedepsei principale.

[Art.65 al.(4) modificat prin LP53-XVI din 13.03.08, MO84-85/13.05.08 art.290]

[Art.65 al.(4) modificat prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

Articolul 66. Retragerea gradului militar, a unui

                                 titlu special, a gradului de calificare

                                (clasificare) şi a distincţiilor de stat

În caz de condamnare pentru o infracţiune gravă, deosebit de gravă sau excepţional de gravă, instanţa de judecată, ţinînd cont de circumstanţele săvîrşirii infracţiunii, poate retrage condamnatului gradul militar, titlul special, gradul de calificare (clasificare) şi distincţiile de stat.

Articolul 67. Munca neremunerată în folosul comunităţii

(1) Munca neremunerată în folosul comunităţii constă în antrenarea condamnatului, în afara timpului serviciului de bază sau de studii, la muncă, determinată de autorităţile administraţiei publice locale.

(11) În cazul militarilor în termen şi militarilor cu termen redus, munca neremunerată în folosul comunităţii constă în antrenarea condamnaţilor în timpul liber de şedinţe, stabilite în conformitate cu cerinţele regulamentelor militare, la muncă, determinată de comandantul unităţii militare.

[Art.67 al.(11) introdus prin LP53-XVI din 13.03.08, MO84-85/13.05.08 art.290]

(2) Munca neremunerată în folosul comunităţii se stabileşte pe un termen de la 60 la 240 de ore şi este executată de la 2 la 4 ore pe zi.

[Art.67 al.(2) modificat prin LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

(3) În caz de eschivare cu rea-voinţă a condamnatului de la munca neremunerată în folosul comunităţii, ea se înlocuieşte cu închisoare, calculîndu-se o zi de închisoare pentru 2 ore de muncă neremunerată în folosul comunităţii. În acest caz, termenul închisorii poate fi mai mic de 6 luni.

[Art. 67 al.(3) modificat prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

[Art.67 al.(3) modificat prin L211/29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

(4) Munca neremunerată în folosul comunităţii nu poate fi aplicată persoanelor recunoscute ca invalizi de gradele I şi II, militarilor prin contract, femeilor gravide, femeilor care au copii în vîrstă de pînă la 8 ani, persoanelor care nu au atins vîrsta de 16 ani şi persoanelor care au atins vîrsta de pensionare.

[Art.67 al.(4) modificat prin LP53-XVI din 13.03.08, MO84-85/13.05.08 art.290]

[Art.67 al.(4) modificat prin L211/29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

(5) Munca neremunerată în folosul comunităţii va fi prestată timp de cel mult 18 luni, timp care se calculează de la data rămînerii definitive a hotărîrii judecătoreşti.

(6) Militarii în termen şi militarii cu termen redus condamnaţi la muncă neremunerată în folosul comunităţii execută această pedeapsă în unitatea militară.

[Art.67 al.(6) introdus prin LP53-XVI din 13.03.08, MO84-85/13.05.08 art.290]

[Art. 68 exclus prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

[Art.69 exclus prin LP53-XVI din 13.03.08, MO84-85/13.05.08 art.290]

Articolul 70. Închisoarea 

(1) Închisoarea constă în privarea de libertate a persoanei vinovate de săvîrşirea unei infracţiuni prin izolarea impusă a acesteia de mediul normal de viaţă şi plasarea ei, în baza hotărîrii instanţei de judecată, pe un anumit termen, într-un penitenciar.

(2) Închisoarea se stabileşte pe un termen de la 3 luni la 20 de ani.

[Art.70 al.(2) modificat prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(3) La stabilirea pedepsei închisorii pentru persoana care, la data săvîrşirii infracţiunii, nu a atins vîrsta de 18 ani, termenul închisorii se stabileşte din maximul pedepsei, prevăzute de legea penală pentru infracţiunea săvîrşită, reduse la jumătate.

(4) La stabilirea pedepsei definitive în caz de concurs de infracţiuni, pedeapsa închisorii nu poate depăşi 25 de ani pentru adulţi şi 12 ani şi 6 luni pentru minori, iar în caz de cumul de sentinţe - de 30 ani pentru adulţi şi 15 ani pentru minori.

[Art.70 al.(4) modificat prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

[Art. 70 al.(3)-(4) оn redacţia LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

(5) În cazul înlocuirii pedepsei detenţiunii pe viaţă cu o pedeapsă mai blîndă, cu titlu de graţiere, se aplică închisoarea pe un termen de 30 de ani. 

[Art.70 al.(5) modificat prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120]

Articolul 71. Detenţiunea pe viaţă

(1) Detenţiunea pe viaţă constă în privarea de libertate a condamnatului pentru tot restul vieţii.

(2) Detenţiunea pe viaţă se stabileşte numai pentru infracţiunile excepţional de grave.

(3) Detenţiunea pe viaţă nu poate fi aplicată femeilor şi minorilor.

Articolul 72. Categoriile penitenciarelor în care

                                 se execută pedeapsa cu închisoare

(1) Pedeapsa  cu închisoare se execută în următoarele penitenciare:

a) de tip deschis;

b) de tip semiînchis;

c) de tip închis.

(2) În penitenciare de tip deschis execută pedeapsa persoanele condamnate la închisoare pentru infracţiuni săvîrşite din imprudenţă.

(3) În penitenciare de tip semiînchis execută pedeapsa persoanele condamnate la închisoare pentru infracţiuni uşoare, mai puţin grave şi grave, săvîrşite cu intenţie.

(4) În penitenciare de tip închis execută pedeapsa persoanele condamnate la închisoare pentru infracţiuni deosebit de grave şi excepţional de grave, precum şi persoanele care au săvîrşit infracţiuni ce constituie recidivă.

(5) Persoanele care nu au atins vîrsta de 18 ani execută pedeapsa cu închisoare în penitenciare pentru minori, ţinîndu-se cont de personalitatea condamnatului, antecedentele penale şi gradul prejudiciabil al infracţiunii săvîrşite.

[Art.72 al.(5) modificat prin L211/29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

(6) Femeile condamnate execută pedeapsa închisorii în penitenciare pentru femei.

[Art.72 al.(6) introdus prin LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470; al.(6) devine al.(7)]

(7) Schimbarea categoriei penitenciarului se efectuează de către instanţa de judecată în corespundere cu legislaţia.

Articolul 73. Privarea unei persoane juridice care

                                 desfăşoară activitate de întreprinzător

                                 de dreptul de a exercita o anumită activitate

(1) Privarea unei persoane juridice de dreptul de a exercita o anumită activitate constă în stabilirea interdicţiei de a încheia anumite tranzacţii, de a emite acţiuni sau alte titluri de valoare, de a primi subvenţii, înlesniri şi alte avantaje de la stat sau de a exercita alte activităţi.

[Art.73 al.(1) modificat prin LP136-XVI din 19.06.08, MO145-151/08.08.08 art.591]

(2) Privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate poate fi limitată la un anumit teritoriu sau la o anumită perioadă a anului şi se stabileşte pe un termen de pînă la 5 ani sau pe un termen nelimitat.

Articolul 74. Lichidarea persoanei juridice care

                                 desfăşoară activitate de întreprinzător

(1) Lichidarea persoanei juridice constă în dizolvarea acesteia, cu survenirea consecinţelor prevăzute de legislaţia civilă.

(2) Lichidarea persoanei juridice se stabileşte în cazul în care instanţa de judecată constată că gravitatea infracţiunii săvîrşite face imposibilă păstrarea unei atare persoane juridice şi prelungirea activităţii ei.

           [Art.74 modificat prin LP136-XVI din 19.06.08, MO145-151/08.08.08 art.591]

Capitolul VIII

INDIVIDUALIZAREA PEDEPSELOR

Articolul 75. Criteriile generale de individualizare

                     a pedepsei

(1) Persoanei recunoscute vinovate de săvîrşirea unei infracţiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a prezentului cod şi în strictă conformitate cu dispoziţiile Părţii generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei şi termenului pedepsei, instanţa de judecată ţine cont de gravitatea infracţiunii săvîrşite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanţele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influenţa pedepsei aplicate asupra corectării şi reeducării vinovatului, precum şi de condiţiile de viaţă ale familiei acestuia.

(2) O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvîrşirea infracţiunii, se stabileşte numai în cazul în care o pedeapsă mai blîndă, din numărul celor menţionate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

(3) Pentru săvîrşirea unei infracţiuni uşoare sau mai puţin grave, pedeapsa se aplică minorului numai dacă se apreciază că luarea măsurii cu caracter educativ nu este suficientă pentru corectarea minorului.

[Art. 75 al.(3) introdus prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

    Articolul 76. Circumstanţele atenuante
    (1) La stabilirea pedepsei se consideră circumstanţe atenuante:
    a) săvîrşirea pentru prima dată a unei infracţiuni uşoare sau mai puţin grave;
    b) săvîrşirea infracţiunii de către un minor;
    c) săvîrşirea infracţiunii ca urmare a unui concurs de împrejurări grele de ordin personal sau familial;
    d) săvîrşirea faptei de o persoană cu responsabilitate redusă;
    e)  prevenirea de către vinovat a urmărilor prejudiciabile ale infracţiunii săvîrşite, repararea benevolă a pagubei pricinuite sau înlăturarea daunei cauzate;
    f) autodenunţarea, contribuirea activă la descoperirea infracţiunii sau la identificarea infractorilor ori recunoaşterea vinovăţiei;
    g) ilegalitatea sau imoralitatea acţiunilor victimei, dacă ele au provocat infracţiunea;
    h) săvîrşirea infracţiunii ca rezultat al constrîngerii fizice sau psihice, ce nu înlătură caracterul penal al faptei, sau dată fiind dependenţa materială, de serviciu sau de altă natură;
    i) săvîrşirea infracţiunii de către o persoană în stare de ebrietate, provocată de consumarea involuntară sau forţată a substanţelor menţionate la art.24 sau de consumarea de aceste substanţe fără a fi conştientă de efectul lor;
    j) săvîrşirea infracţiunii cu depăşirea limitelor legale ale legitimei apărări, reţinerii infractorului, stării de extremă necesitate, riscului întemeiat sau ca rezultat al executării ordinului sau dispoziţiei superiorului;
    k) afectarea gravă, prin infracţiunea săvîrşită, a făptuitorului acesteia sau greutatea poverii pedepsei, aplicată pentru el, din cauza vîrstei înaintate a acestuia, stării sănătăţii lui sau altor circumstanţe;
    l) expirarea, de la momentul comiterii infracţiunii, a cel puţin 2/3 din termenul de prescripţie pentru tragerea la răspundere penală, prevăzut pentru această infracţiune, sau depăşirea termenului rezonabil pentru examinarea cazului, ţinîndu-se cont de natura faptei, dacă tergiversarea nu a fost provocată de făptuitor.
    (2) Instanţa de judecată poate considera drept circumstanţe atenuante şi alte circumstanţe, neprevăzute la alin.(1).
`    (3) La stabilirea pedepsei, instanţa de judecată nu consideră drept atenuantă circumstanţa care este prevăzută de lege ca element constitutiv al infracţiunii.

[Art.76 în redacţia LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

Articolul 77. Circumstanţele agravante

(1) La stabilirea pedepsei se consideră circumstanţe agravante:

a) săvîrşirea infracţiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracţiune similară sau pentru alte fapte care au relevanţă pentru cauză;

[Art.77 al.(1), lit.a) în redacţia LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

b) provocarea prin infracţiune a unor urmări grave;

c) săvîrşirea infracţiunii prin orice formă de participaţie;

d) săvîrşirea infracţiunii din motive de ură socială, naţională, rasială sau religioasă;

 [Art.77 al.(1), lit.d) modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

e) săvîrşirea infracţiunii cu bună ştiinţă împotriva unui minor sau a unei femei gravide ori profitînd de starea de neputinţă cunoscută sau evidentă a victimei, care se datorează vîrstei înaintate, bolii, handicapului fizic sau psihic ori altui factor;

[Art.77 al.(1), lit.e) în redacţia LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

f) săvîrşirea infracţiunii asupra unei persoane în legătură cu îndeplinirea de către ea a obligaţiilor de serviciu sau obşteşti;

g) săvîrşirea infracţiunii prin intermediul minorilor, persoanelor aflate în dificultate, persoanelor retardate mintal sau dependente de făptuitor;

[Art.77 al.(1), lit.g) în redacţia LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

h) săvîrşirea infracţiunii prin acte de o deosebită cruzime sau prin batjocorirea victimei;

i) săvîrşirea infracţiunii prin mijloace care prezintă un pericol social sporit;

j) săvîrşirea infracţiunii de către o persoană în stare de ebrietate, provocată de consumarea substanţelor menţionate la art.24. Instanţa de judecată este în drept, în funcţie de caracterul infracţiunii, să nu considere aceasta ca o circumstanţă agravantă;

[Art.77 al.(1), lit.j) în redacţia LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

k) săvîrşirea infracţiunii cu folosirea armei, a muniţiilor, a substanţelor explozive ori a dispozitivelor ce le imită, a mijloacelor tehnice special pregătite, a substanţelor nocive şi radioactive, a preparatelor medicamentoase şi a altor preparate chimico-farmacologice, precum şi cu aplicarea constrîngerii fizice sau psihice;

[Art.77 al.(1), lit.l) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

m) săvîrşirea infracţiunii profitînd de starea excepţională, de calamităţile naturale, precum şi de dezordini de masă;

n) săvîrşirea infracţiunii cu folosirea încrederii acordate.

(2) Dacă circumstanţele menţionate la alin.(1) sînt prevăzute la articolele corespunzătoare din. Partea specială a prezentului cod în calitate de semne ale acestor componenţe de infracţiuni, ele nu pot fi concomitent considerate drept circumstanţe agravante.

Articolul 78. Efectele circumstanţelor

                     atenuante şi agravante

(1) În cazul în care instanţa de judecată constată circumstanţe atenuante la săvîrşirea infracţiunii, pedeapsa principală se reduce sau se schimbă după cum urmează:

a) dacă minimul pedepsei cu închisoare prevăzut la articolul corespunzător din. Partea specială a prezentului cod este mai mic de 10 ani, pedeapsa poate fi redusă pînă la acest minim;

b) dacă se aplică amenda, aceasta se poate coborî pînă la limita de jos;

c) dacă pentru infracţiunea săvîrşită se prevede detenţiune pe viaţă, aceasta se înlocuieşte cu închisoare de la 15 la 25 de ani.

(2) În cazul în care instanţa de judecată constată circumstanţe atenuante la săvîrşirea infracţiunii, pedeapsa complementară, prevăzută de lege pentru infracţiunea săvîrşită, poate fi înlăturată.

(3) În cazul în care există circumstanţe agravante se poate aplica pedeapsa maximă prevăzută la articolul corespunzător din Partea specială a prezentului cod.

(4) În caz de concurs al circumstanţelor agravante şi celor atenuante, coborîrea pedepsei pînă la minimul sau ridicarea ei pînă la maximul prevăzut la articolul corespunzător din Partea specială a prezentului cod nu este obligatorie.

(5) Dacă există circumstanţe atenuante excepţionale, pedeapsa poate fi aplicată conform prevederilor art.79.

Articolul 79. Aplicarea pedepsei mai blînde

                                 decît cea prevăzută de lege

(1) Ţinînd cont de circumstanţele excepţionale ale cauzei, legate de scopul şi motivele faptei, de rolul vinovatului în săvîrşirea infracţiunii, de comportarea lui în timpul şi după consumarea infracţiunii, de alte circumstanţe care micşorează esenţial gravitatea faptei şi a consecinţelor ei, precum şi de contribuirea activă a participantului unei infracţiuni săvîrşite în grup la descoperirea acesteia, instanţa de judecată poate aplica o pedeapsă sub limita minimă, prevăzută de legea penală pentru infracţiunea respectivă, sau una mai blîndă, de altă categorie, ori poate să nu aplice pedeapsa complementară obligatorie. Minoratul persoanei care a săvîrşit infracţiunea se consideră circumstanţă excepţională.

[Art.79 al.(2) exclus prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(3) În cazul condamnării persoanelor adulte pentru comiterea infracţiunilor deosebit de grave, instanţa de judecată poate aplica o pedeapsă sub limita minimă prevăzută de legea penală, dar constituind cel puţin două treimi din minimul pedepsei prevăzute de prezentul cod pentru infracţiunea săvîrşită.

(4) Prevederile alin.(1) nu se aplică persoanelor adulte în cazul aplicării pedepsei detenţiunii pe viaţă sau în cazul recidivei de infracţiuni.

[Art.79 al.(4) modificat prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

[Art. 79 modificat prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

Articolul 80. Aplicarea pedepsei în cazul încheierii

                                  acordului de recunoaştere a vinovăţiei

În cazul în care persoana pusă sub învinuire încheie un acord de recunoaştere a vinovăţiei, iar instanţa de judecată acceptă acest acord, pedeapsa pentru infracţiunea imputată se reduce cu o treime din pedeapsa maximă prevăzută pentru această infracţiune.

Articolul 81. Aplicarea pedepsei pentru infracţiunea

                                  neconsumată

(1) La aplicarea pedepsei pentru infracţiunea neconsumată se ţine cont de circumstanţele în virtutea cărora infracţiunea nu a fost dusă pînă la capăt.

(2) Mărimea pedepsei pentru pregătirea de infracţiune ce nu constituie o recidivă nu poate depăşi jumătate din maximul celei mai aspre pedepse prevăzute la articolul corespunzător din Partea specială a prezentului cod pentru infracţiunea consumată.

(3) Mărimea pedepsei pentru tentativă de infracţiune ce nu constituie o recidivă nu poate depăşi trei pătrimi din maximul celei mai aspre pedepse prevăzute la articolul corespunzător din Partea specială a prezentului cod pentru infracţiunea consumată.

(4) Pentru pregătirea de infracţiune şi tentativa de infracţiune detenţiunea pe viaţă nu se aplică.

Articolul 82. Aplicarea pedepsei pentru

                     recidivă de infracţiuni

(1) La aplicarea pedepsei pentru recidivă, recidivă periculoasă şi recidivă deosebit de periculoasă de infracţiuni se ţine cont de numărul, caracterul, gravitatea şi urmările infracţiunilor săvîrşite anterior, de circumstanţele în virtutea cărora pedeapsa anterioară a fost insuficientă pentru corectarea vinovatului, precum şi de caracterul, gravitatea şi urmările infracţiunii noi.

(2) Mărimea pedepsei pentru recidivă nu poate fi mai mică de jumătate, pentru recidivă periculoasă este de cel puţin două treimi, iar pentru recidivă deosebit de periculoasă – de cel puţin trei pătrimi din maximul celei mai aspre pedepse prevăzute la articolul corespunzător din Partea specială a prezentului cod.

Articolul 83. Aplicarea pedepsei pentru participaţie

Organizatorul, instigatorul şi complicele la o infracţiune, prevăzută de legea penală, săvîrşită cu intenţie se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru autor. La stabilirea pedepsei se ţine cont de contribuţia fiecăruia la săvîrşirea infracţiunii, precum şi de prevederile art.75.

Articolul 84. Aplicarea pedepsei în cazul

                     unui concurs de infracţiuni

(1) Dacă o persoană este declarată vinovată de săvîrşirea a două sau mai multor infracţiuni prevăzute de diferite articole ale Părţii speciale a prezentului cod, fără să fi fost condamnată pentru vreuna din ele, instanţa de judecată, pronunţînd pedeapsa pentru fiecare infracţiune aparte, stabileşte pedeapsa definitivă pentru concurs de infracţiuni prin cumul, total sau parţial, al pedepselor aplicate, dar pe un termen nu mai mare de 25 de ani de închisoare, iar în privinţa persoanelor care nu au atins vîrsta de 18 ani - pe un termen nu mai mare de 12 ani şi 6 luni. În cazul în care persoana este declarată vinovată de săvîrşirea a două sau mai multor infracţiuni uşoare şi/sau mai puţin grave, pedeapsa definitivă poate fi stabilită şi prin absorbirea pedepsei mai uşoare de pedeapsa mai aspră.

[Art.84 al.(1) modificat prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

[Art. 84 al.(1) modificat prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

(2) La pedeapsa principală aplicată în cazul unui concurs de infracţiuni poate fi adăugată oricare din pedepsele complementare prevăzute la articolele corespunzătoare din Partea specială a prezentului cod, care stabilesc răspunderea pentru infracţiunile de a căror săvîrşire persoana a fost declarată vinovată. Pedeapsa complementară definitivă stabilită prin cumul, total sau parţial, al pedepselor complementare aplicate nu poate depăşi termenul sau mărimea maximă prevăzută de Partea generală a prezentului cod pentru această categorie de pedepse.

(3) Dacă pentru infracţiunile care intră în concurs sînt stabilite pedepse principale de diferite categorii, a căror cumulare nu este prevăzută de art.87, şi instanţa de judecată nu va găsi temeiuri pentru absorbirea unei pedepse de către alta, ele se execută de sine stătător.

(4) Conform prevederilor alin.(1)-(3) se stabileşte pedeapsa şi în cazul în care, după pronunţarea sentinţei, se constată că persoana condamnată este vinovată şi de comiterea unei alte infracţiuni săvîrşite înainte de pronunţarea sentinţei în prima cauză. În acest caz, în termenul pedepsei se include durata pedepsei executate, complet sau parţial, în baza primei sentinţe.

(5) În cazul unui concurs de infracţiuni, cînd s-a stabilit o pedeapsă cu detenţiune pe viaţă şi una sau mai multe pedepse cu închisoare ori alte categorii de pedepse, se aplică ca pedeapsă definitivă detenţiunea pe viaţă.

Articolul 85. Aplicarea pedepsei în cazul

                     unui cumul de sentinţe

(1) Dacă, după pronunţarea sentinţei, dar înainte de executarea completă a pedepsei, condamnatul a săvîrşit o nouă infracţiune, instanţa de judecată adaugă, în întregime sau parţial, la pedeapsa aplicată prin noua sentinţă partea neexecutată a pedepsei stabilite de sentinţa anterioară. În acest caz, pedeapsa definitivă nu poate depăşi termenul de 30 de ani de închisoare, iar în privinţa persoanelor care nu au atins vîrsta de 18 ani - termenul de 15 ani.

[Art.85 al.(1) modificat prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

[Art. 85 al.(1) modificat prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

(2) Cumularea pedepselor complementare în cazul unui cumul de sentinţe se efectuează în condiţiile art.84 alin.(2).

(3) Pedeapsa definitivă în cazul unui cumul de sentinţe trebuie să fie mai mare decît pedeapsa stabilită pentru săvîrşirea unei noi infracţiuni şi decît partea neexecutată a pedepsei pronunţate prin sentinţa anterioară a instanţei de judecată.

(4) La cumularea pedepselor, dacă prin una din sentinţe este stabilită pedeapsa detenţiunii pe viaţă, pedeapsa definitivă va fi detenţiunea pe viaţă.

Articolul 86. Aplicarea pedepsei în cazul

                                  executării hotărîrii unui stat străin

(1) La executarea hotărîrii unui stat străin, instanţa de judecată înlocuieşte sancţiunea privativă de libertate pronunţată în statul străin cu o sancţiune prevăzută de propria lege penală pentru aceeaşi faptă, fără a agrava situaţia penală a condamnatului stabilită prin hotărîrea statului străin. Dacă legea statului străin prevede o sancţiune mai mică decît minimul prevăzut în legea internă, instanţa de judecată nu va fi legată de acest minim şi va aplica o sancţiune corespunzătoare sancţiunii pronunţate în statul străin.

(2) Orice parte a sancţiunii pronunţate în statul străin şi orice perioadă de detenţie provizorie executate de condamnat se deduc integral prin hotărîrea instanţei de judecată privind recunoaşterea hotărîrii statului străin.

(3) La executarea hotărîrii statului străin privind aplicarea amenzii sau confiscarea unei sume de bani, instanţa de judecată va stabili cuantumul acesteia în valută naţională, aplicînd cursul de schimb în vigoare la momentul pronunţării hotărîrii privind recunoaşterea hotărîrii statului străin, fără a depăşi maximul sancţiunii fixat de către statul străin pentru o astfel de faptă.

(4) Amenzile şi confiscările de bunuri rezultate din executarea hotărîrilor unui stat străin revin Republicii Moldova, fără a fi prejudiciate drepturile statelor terţe.

Articolul 87. Modul determinării termenului pedepsei

                                  definitive în cazul cumulării diferitelor

                                  pedepse

(1) La cumularea diferitelor pedepse principale aplicate în cazul unui concurs de infracţiuni sau al unui cumul de sentinţe, unei zile de închisoare îi corespund 2 ore de muncă neremunerată în folosul comunităţii.

(2) Celelalte pedepse cumulate cu închisoarea se execută de sine stătător.

[Art.87 în redacţia prin LP53-XVI din 13.03.08, MO84-85/13.05.08 art.290]

Articolul 88. Calcularea termenelor pedepsei

                                   şi computarea arestului preventiv

(1) Termenele de privare de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate şi de închisoare se calculează în luni şi ani, iar cele de muncă neremunerată în folosul comunităţii - în ore.

[Art.88 al.1) modificat prin LP53-XVI din 13.03.08, MO84-85/13.05.08 art.290]

(2) La computarea sau cumularea pedepselor menţionate la alin.(1), cu excepţia muncii neremunerate în folosul comunităţii, precum şi la înlocuirea pedepsei, se admite calcularea acestora în zile.

(3) Timpul aflării persoanei sub arest preventiv pînă la judecarea cauzei se include în termenul închisorii, calculîndu-se o zi pentru o zi, iar în termenul muncii neremunerate în folosul comunităţii – calculîndu-se o zi de arest preventiv pentru 2 ore de muncă neremunerată în folosul comunităţii.

[Art.88 al.3) modificat prin LP53-XVI din 13.03.08, MO84-85/13.05.08 art.290]

(4) Durata arestului preventiv şi cea a executării pedepsei cu închisoare, aplicate prin hotărîre a instanţei de judecată, pentru infracţiunea săvîrşită în străinătate se includ în termenul pedepsei, în cazul extrădării persoanei în condiţiile legii, calculîndu-se o zi pentru o zi.

(5) Condamnatului care s-a aflat sub arest preventiv pînă la numirea cauzei spre judecare, la stabilirea în calitate de pedeapsă principală a amenzii, a privării de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate, instanţa de judecată, ţinînd cont de termenul aflării sub arest preventiv, îi atenuează pedeapsa stabilită sau îl liberează complet de executarea acesteia.

(6) Timpul în care condamnatul, în cursul executării pedepsei, urmează un tratament spitalicesc se include în durata executării pedepsei, cu excepţia cazului în care şi-a provocat singur boala, fapt ce s-a constatat în cursul executării pedepsei. În durata executării pedepsei cu muncă neremunerată în folosul comunităţii nu se include timpul în care condamnatul lipseşte de la locul de muncă.

[Art. 88 modificat prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

[Art.88 al.(3) modificat prin LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

 

Capitolul IX

LIBERAREA DE PEDEAPSA PENALĂ

Articolul 89. Noţiunea şi categoriile liberării

                    de pedeapsa penală

(1) Prin liberare de pedeapsa penală se înţelege eliberarea persoanei care a săvîrşit o infracţiune de la executarea reală, parţială sau totală, a pedepsei penale pronunţate prin hotărîre a instanţei de judecată.

(2) Liberarea de pedeapsa penală se efectuează prin:

a) condamnarea cu suspendare condiţionată a executării pedepsei;

b) liberarea condiţionată de pedeapsă înainte de termen;

c) înlocuirea părţii neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blîndă;

d) liberarea de pedeapsă a minorilor;

e) liberarea de pedeapsă datorită schimbării situaţiei;

f) liberarea de la executarea pedepsei a persoanelor grav bolnave;

g) amînarea executării pedepsei pentru femei gravide şi femei care au copii în vîrstă de pînă la 8 ani.

Articolul 90. Condamnarea cu suspendarea

                                 condiţionată a executării pedepsei

(1) Dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracţiunile săvîrşite cu intenţie şi de cel mult 7 ani pentru infracţiunile săvîrşite din imprudenţă, instanţa de judecată, ţinînd cont de circumstanţele cauzei şi de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este raţional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicînd numaidecît în hotărîre motivele condamnării cu suspendare condiţionată a executării pedepsei şi termenul de probă. În acest caz, instanţa de judecată dispune neexecutarea pedepsei aplicate dacă, în termenul de probă pe care l-a fixat, condamnatul nu va săvîrşi o nouă infracţiune şi, prin comportare exemplară şi muncă cinstită, va îndreptăţi încrederea ce i s-a acordat. Controlul asupra comportării celor condamnaţi cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei îl exercită organele competente, iar asupra comportării militarilor – comandamentul militar respectiv.

[Art.90 al.1) modificat prin LP53-XVI din 13.03.08, MO84-85/13.05.08 art.290]

(2) Termenul de probă se stabileşte de instanţa de judecată în limitele de la 1 an la 5 ani.

            [Art.90 al.(3) exclus prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

[Art.90 al.(3) modificat prin L211/29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

(4) Persoanelor care au săvîrşit infracţiuni deosebit de grave şi excepţional de grave, precum şi în cazul recidivei, condamnarea cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei nu se aplică.

[Art.90 al.(4) modificat prin L211/29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

(5) În caz de condamnare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, pot fi stabilite pedepse complementare.

(6) Aplicînd condamnarea cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, instanţa de judecată îl poate obliga pe condamnat:

a) să nu-şi schimbe domiciliul fără consimţămîntul organului competent;

b) să nu frecventeze anumite locuri;

c) să urmeze un tratament în caz de alcoolism, narcomanie, toxicomanie sau de boală venerică;

d) să acorde o susţinere materială familiei victimei;

e) să repare daunele cauzate în termenul stabilit de instanţă.

 [Art.90 al.(6) lit.f) exclus prin L211/29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

(7) În decursul termenului de probă, instanţa de judecată, la propunerea organului care exercită controlul asupra comportării celui condamnat cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, poate anula, în întregime sau parţial, obligaţiile stabilite anterior condamnatului ori adăuga altele noi.

(8) Dacă, după expirarea a cel puţin jumătate din termenul de probă, condamnatul cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei a avut o comportare corectă şi exemplară, a reparat integral dauna, instanţa de judecată, la propunerea organului care exercită controlul asupra comportării celui condamnat cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, poate pronunţa o încheiere cu privire la anularea condamnării şi stingerea antecedentelor penale.

[Art.90 al.(8) modificat prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(9) În cazul în care cel condamnat cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, în decursul termenului de probă, încalcă în mod sistematic obligaţiile stabilite sau ordinea publică, fiind supus răspunderii administrative, sau, pînă la expirarea termenului de probă, nu a executat cu rea-voinţă obligaţia de a repara dauna cauzată instanţa de judecată, la propunerea organului care exercită controlul asupra comportării celor condamnaţi cu suspendarea executării pedepsei, poate pronunţa o încheiere cu privire la anularea condamnării cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei şi la trimiterea condamnatului pentru a executa pedeapsa stabilită prin hotărîrea instanţei de judecată.

[Art.90 al.(9) modificat prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(10) În cazul în care cel condamnat cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei săvîrşeşte în termenul de probă o nouă infracţiune intenţionată, instanţa de judecată îi stabileşte o pedeapsă în condiţiile art.85.

(11) În cazul în care cel condamnat cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei săvîrşeşte în termenul de probă o infracţiune din imprudenţă sau o infracţiune intenţionată mai puţin gravă, problema anulării sau menţinerii condamnării cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei se soluţionează de către instanţa de judecată.

Articolul 91. Liberarea condiţionată de

                     pedeapsă înainte de termen

(1) Persoanelor care execută pedeapsa cu închisoare, care au reparat integral daunele cauzate de infracţiunea pentru care sînt condamnate, care au participat la executarea şi care nu au refuzat executarea, în conformitate cu prevederile art.253 din Codul de executare, a muncilor remunerate sau neremunerate de îngrijire sau amenajare a penitenciarului şi a teritoriului, de îmbunătăţire a condiţiilor de trai şi medico-sanitare de detenţie li se poate aplica liberarea condiţionată de pedeapsă înainte de termen dacă instanţa de judecată va considera posibilă corectarea condamnatului fără executarea deplină a pedepsei. Totodată, persoana poate fi liberată, în întregime sau parţial, şi de pedeapsa complementară.

[Art.91 al.1) modificat prin LP53-XVI din 13.03.08, MO84-85/13.05.08 art.290]

[Art.91 al.(1) modificat prin LP387-XVI din 08.12.06, MO203-206/31.12.06 art.975]

[Art.91 al.(1) modificat prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

     (2) Aplicînd liberarea condiţionată de pedeapsă înainte de termen, instanţa de judecată îl poate obliga pe condamnat să îndeplinească obligaţiile prevăzute la art.90 alin.(6) în termenul de pedeapsă rămas neexecutat.

(3) Liberarea condiţionată de pedeapsă înainte de termen se aplică condamnaţilor de către instanţa de judecată de la locul de executare a pedepsei, în baza propunerii organului care exercită controlul asupra executării pedepsei.

(4) Liberarea condiţionată de pedeapsă înainte de termen poate fi aplicată dacă condamnatul, care la momentul săvîrşirii infracţiunii a atins vîrsta de 18 ani, a executat efectiv:

a) cel puţin jumătate din termenul de pedeapsă stabilit pentru săvîrşirea unei infracţiuni uşoare sau mai puţin grave;

b) cel puţin două treimi din termenul de pedeapsă stabilit pentru săvîrşirea unei infracţiuni grave;

c) cel puţin trei pătrimi din termenul de pedeapsă stabilit pentru săvîrşirea unei infracţiuni deosebit de grave sau excepţional de grave, precum şi din pedeapsa aplicată persoanei anterior liberate condiţionat de pedeapsă înainte de termen, dacă liberarea condiţionată de pedeapsă înainte de termen a fost anulată în condiţiile alin.(8).

(5) Persoana care execută pedeapsa detenţiunii pe viaţă poate fi liberată condiţionat de pedeapsă înainte de termen dacă instanţa de judecată va considera că nu mai există necesitatea executării de mai departe a pedepsei şi dacă această persoană a executat efectiv cel puţin 30 de ani de închisoare.

[Art.91 al.(5) modificat prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(6) Liberarea condiţionată de pedeapsă înainte de termen poate fi aplicată minorilor dacă aceştia au executat efectiv:

a) cel puţin o treime din termenul de pedeapsă stabilit pentru săvîrşirea unei infracţiuni uşoare sau mai puţin grave;

b) cel puţin jumătate din termenul de pedeapsă stabilit pentru săvîrşirea unei infracţiuni grave;

c) cel puţin două treimi din termenul de pedeapsă stabilit pentru săvîrşirea unei infracţiuni deosebit de grave sau excepţional de grave.

(7) Controlul asupra comportării celor liberaţi condiţionat de pedeapsă înainte de termen îl exercită organele competente, iar asupra comportării militarilor – comandamentul militar respectiv.

(8) Dacă, în termenul de pedeapsă rămas neexecutat:

a) condamnatul încalcă ordinea publică, pentru care fapt i-a fost aplicată o sancţiune administrativă, sau se eschivează cu premeditare de la îndeplinirea obligaţiilor stabilite de instanţa de judecată la aplicarea liberării condiţionate de pedeapsă înainte de termen, instanţa de judecată, la propunerea organului indicat la alin.(7), poate pronunţa o încheiere cu privire la anularea liberării condiţionate de pedeapsă înainte de termen şi la trimiterea condamnatului pentru a executa termenul de pedeapsă neexecutat;

b) condamnatul săvîrşeşte din imprudenţă o nouă infracţiune, anularea sau menţinerea liberării condiţionate de pedeapsă înainte de termen se decide de instanţa de judecată;

c) condamnatul săvîrşeşte cu intenţie o nouă infracţiune, instanţa de judecată îi stabileşte pedeapsa în condiţiile art.85. În acelaşi mod se aplică pedeapsa şi în cazul săvîrşirii unei noi infracţiuni din imprudenţă dacă instanţa de judecată anulează liberarea condiţionată de pedeapsă înainte de termen.

Articolul 92. Înlocuirea părţii neexecutate din

                                 pedeapsă cu o pedeapsă mai blîndă

(1) În privinţa persoanelor care execută pedeapsa cu închisoare pentru săvîrşirea unei infracţiuni uşoare sau mai puţin grave, instanţa de judecată, ţinînd cont de comportarea lor în timpul executării pedepsei, poate pronunţa o încheiere cu privire la înlocuirea părţii neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blîndă. Totodată, persoana poate fi liberată, în întregime sau parţial, de la pedeapsa complementară.

(2) Înlocuirea părţii neexecutate a pedepsei cu o pedeapsă mai blîndă poate fi aplicată numai după ce condamnatul a executat efectiv cel puţin o treime din termenul de pedeapsă.

(3) La înlocuirea părţii neexecutate a pedepsei cu o pedeapsă mai blîndă, instanţa de judecată poate alege orice pedeapsă mai blîndă, din cele specificate la art.62, în limitele prevăzute pentru fiecare categorie de pedepse.

Articolul 93. Liberarea de pedeapsă a minorilor

(1) Minorii condamnaţi pentru săvîrşirea unei infracţiuni uşoare, mai puţin grave sau grave pot fi liberaţi de pedeapsă de către instanţa de judecată dacă se va constata că scopurile pedepsei pot fi atinse prin internarea lor într-o instituţie specială de învăţămînt şi de reeducare sau într-o instituţie curativă şi de reeducare, precum şi prin aplicarea altor măsuri de constrîngere cu caracter educativ, prevăzute la art.104.

[Art.93 al.(1) modificat prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

(2) Internarea minorilor într-o instituţie specială de învăţămînt şi de reeducare sau într-o instituţie curativă şi de reeducare se stabileşte de către instanţa de judecată pe un termen de pînă la atingerea majoratului. Prelungirea termenului de aflare a persoanei în aceste instituţii după atingerea vîrstei de 18 ani este permisă numai pînă la absolvirea unei şcoli de cultură generală sau de meserii.

Articolul 94. Liberarea de pedeapsă datorită

                     schimbării situaţiei

Persoana care a săvîrşit o infracţiune uşoară sau mai puţin gravă poate fi liberată de pedeapsă dacă se va constata că, la data judecării cauzei, datorită schimbării situaţiei, fapta săvîrşită şi-a pierdut caracterul prejudiciabil şi, în virtutea comportării ireproşabile după săvîrşirea infracţiunii, persoana respectivă poate fi corectată fără executarea pedepsei.

Articolul 95. Liberarea de la executarea pedepsei

                                 a persoanelor grav bolnave

(1) Persoana care, în timpul executării pedepsei, s-a îmbolnăvit de o boală psihică, ce o lipseşte de posibilitatea de a-şi da seama de acţiunile sale sau de a le dirija, este liberată de executarea pedepsei. Acestei persoane instanţa de judecată îi poate aplica măsuri de constrîngere cu caracter medical.

(2) Persoana care, după săvîrşirea infracţiunii sau în timpul executării pedepsei, s-a îmbolnăvit de o boală gravă, alta decît cea specificată la alin.(1), ce împiedică executarea pedepsei, poate fi liberată de executarea pedepsei de către instanţa de judecată.

(3) Militarul aflat într-o unitate militară disciplinară se liberează de executarea ulterioară a pedepsei dacă s-a îmbolnăvit de o boală care îl face inapt pentru serviciul militar. Partea neexecutată a pedepsei poate fi înlocuită cu o pedeapsă mai blîndă.

[Art.95 al.3) exclus prin LP53-XVI din 13.03.08, MO84-85/13.05.08 art.290]

[Art.95 al.(3) modificat prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

(4) Persoanele menţionate la alin.(1) şi (2), în cazul însănătoşirii lor, pot fi supuse pedepsei dacă nu au expirat termenele prescripţiei prevăzute la art.60 şi 97.

[Art.95 al.4) modificat prin LP53-XVI din 13.03.08, MO84-85/13.05.08 art.290]

Articolul 96. Amînarea executării pedepsei pentru

                                 femei gravide şi femei care au copii în

                                 vîrstă de pînă la 8 ani

(1) Femeilor condamnate gravide şi celor care au copii în vîrstă de pînă la 8 ani, cu excepţia celor condamnate la închisoare pe un termen mai mare de 5 ani pentru infracţiuni grave, deosebit de grave şi excepţional de grave împotriva persoanei, instanţa de judecată le poate amîna executarea pedepsei pînă la atingerea de către copil a vîrstei de 8 ani.

(2) În cazul în care vreuna din persoanele condamnate, menţionate la alin.(1), a renunţat la copil sau continuă să se eschiveze de la educarea lui după avertismentul făcut de organul care exercită controlul asupra comportamentului condamnatei faţă de care executarea pedepsei a fost amînată, instanţa de judecată, la propunerea organului nominalizat, poate să anuleze amînarea executării pedepsei şi să trimită condamnata pentru executarea pedepsei la locul stabilit în hotărîrea judecătorească.

(3) La atingerea de către copil a vîrstei de 8 ani, instanţa de judecată:

a) liberează condamnata de executarea părţii neexecutate a pedepsei;

b) înlocuieşte partea neexecutată a pedepsei cu o pedeapsă mai blîndă;

c) trimite condamnata în instituţia corespunzătoare pentru executarea părţii neexecutate a pedepsei.

(4) Dacă în perioada amînării executării pedepsei condamnata săvîrşeşte o nouă infracţiune, instanţa de judecată îi stabileşte o pedeapsă în condiţiile art.85.

           Articolul 961. Dispunerea internării forţate într-o
                                  instituţie  ftiziopneumologică
           Dacă persoana în privinţa căreia se examinează chestiunea privind liberarea de pedeapsă conform art.91-96 este bolnavă de tuberculoză, instanţa de judecată poate dispune, în baza demersului administraţiei instituţiei penitenciare, internarea ei forţată într-o instituţie ftiziopneumologică.

[Art.961 introdus prin LP128-XVI din 06.06.08, MO115-116/01.07.08 art.443]

Articolul 97. Prescripţia executării sentinţei

                      de condamnare

(1) Sentinţa de condamnare nu se pune în executare dacă acest lucru nu a fost făcut în următoarele termene, calculate din ziua în care aceasta a rămas definitivă:

a) 2 ani, în caz de condamnare pentru o infracţiune uşoară;

b) 6 ani, în caz de condamnare pentru o infracţiune mai puţin gravă;

c) 10 ani, în caz de condamnare pentru o infracţiune gravă;

d) 15 ani, în caz de condamnare pentru o infracţiune deosebit de gravă;

e) 20 de ani, în caz de condamnare pentru o infracţiune excepţional de gravă.

(2) Termenele de prescripţie a executării pedepsei se reduc pe jumătate pentru persoanele care, la data săvîrşirii infracţiunii, erau minori.

(3) Curgerea prescripţiei se întrerupe dacă persoana se sustrage de la executarea pedepsei sau dacă, pînă la expirarea termenelor prevăzute la alin.(1) şi (2), săvîrşeşte cu intenţie o nouă infracţiune. În cazul eschivării de la executarea pedepsei, curgerea termenului de prescripţie începe din momentul prezentării persoanei pentru executarea pedepsei sau din momentul reţinerii acesteia, iar în caz de comitere a unei noi infracţiuni – din momentul săvîrşirii ei.

(4) Prescripţia nu înlătură executarea pedepselor principale stabilite pentru infracţiunile contra păcii şi securităţii omenirii sau pentru infracţiunile de război, prevăzute la art.135-137, 139 şi 143.

 

Capitolul X

MĂSURILE DE SIGURANŢĂ

Articolul 98. Scopul şi tipurile măsurilor

                     de siguranţă

(1) Măsurile de siguranţă au drept scop înlăturarea unui pericol şi preîntîmpinarea săvîrşirii faptelor prevăzute de legea penală.

(2) Măsuri de siguranţă sînt:

a) măsurile de constrîngere cu caracter medical;

b) măsurile de constrîngere cu caracter educativ;

c) expulzarea;

d) confiscarea specială.

Articolul 99. Aplicarea măsurilor de constrîngere

                     cu caracter medical

Persoanelor care au săvîrşit fapte prevăzute de legea penală în stare de iresponsabilitate sau care au săvîrşit asemenea fapte în stare de responsabilitate, de responsabilitate redusă, dar, pînă la pronunţarea sentinţei sau în timpul executării pedepsei, s-au îmbolnăvit de o boală psihică, din care cauză ele sînt incapabile să-şi dea seama de acţiunile lor sau să le dirijeze, instanţa de judecată poate să le aplice următoarele măsuri de constrîngere cu caracter medical, care se înfăptuiesc de către instituţiile curative ale organelor de ocrotire a sănătăţii:

[Art.99 alineat modificat prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

a) internarea într-o instituţie psihiatrică cu supraveghere obişnuită;

b) internarea într-o instituţie psihiatrică cu supraveghere riguroasă.

Articolul 100. Internarea într-o instituţie

                        psihiatrică

(1) Internarea într-o instituţie psihiatrică cu supraveghere obişnuită poate fi aplicată de către instanţa de judecată unui alienat care, din cauza stării psihice şi a caracterului faptei prejudiciabile săvîrşite, are nevoie de îngrijire spitalicească şi de tratament în condiţii de supraveghere obişnuită.

(2) Internarea într-o instituţie psihiatrică cu supraveghere riguroasă poate fi aplicată de către instanţa de judecată unui alienat care, din cauza stării psihice şi a caracterului faptei prejudiciabile săvîrşite, prezintă un pericol deosebit pentru societate şi are nevoie de îngrijire spitalicească şi de tratament în condiţii de supraveghere riguroasă.

(3) Persoanele internate în instituţii psihiatrice cu supraveghere riguroasă sînt deţinute în condiţii ce exclud posibilitatea săvîrşirii de către ele a unei noi fapte prejudiciabile.

Articolul 101. Stabilirea, schimbarea, prelungirea

                                   şi încetarea aplicării măsurilor de

                                   constrîngere cu caracter medical

                                   alienaţilor

(1) Instanţa de judecată, considerînd că este necesar de a aplica o măsură de constrîngere cu caracter medical, alege forma acesteia în funcţie de boala mintală a persoanei, de caracterul şi gradul prejudiciabil al faptei săvîrşite. Persoana supusă tratamentului forţat sau reprezentantul acesteia are dreptul de a cere unei instituţii medicale independente avizul asupra stării de sănătate a persoanei căreia i se aplică măsuri de constrîngere cu caracter medical.

(2) Instanţa de judecată, în temeiul avizului instituţiei medicale, dispune încetarea aplicării măsurilor de constrîngere cu caracter medical în cazul însănătoşirii persoanei sau al unei astfel de schimbări a caracterului bolii care exclude necesitatea aplicării acestor măsuri.

(3) Schimbarea măsurii de constrîngere cu caracter medical sau prelungirea termenului de aplicare a ei se face, de asemenea, de instanţa de judecată, atît din oficiu, cît şi la cererea persoanei respective sau a reprezentantului acesteia, în baza unui control, efectuat cel puţin o dată la 6 luni, privind necesitatea aplicării acestei măsuri.

(4) Dacă instanţa de judecată nu va găsi necesară aplicarea măsurilor de constrîngere cu caracter medical unui alienat, precum şi în cazul încetării aplicării unor astfel de măsuri, ea îl poate încredinţa spre îngrijire rudelor sau tutorilor, dar sub o supraveghere medicală obligatorie.

Articolul 102. Deducerea duratei de aplicare a

                                   măsurilor de constrîngere cu

                                   caracter medical

(1) Persoanei care, după săvîrşirea infracţiunii sau în timpul executării pedepsei, s-a îmbolnăvit de o boală psihică, din care cauză ea este incapabilă să-şi dea seama de acţiunile sale sau să le dirijeze, instanţa de judecată îi poate aplica pedeapsa după însănătoşire dacă nu a expirat termenul de prescripţie sau dacă nu există alte motive pentru liberarea ei de răspundere penală şi de pedeapsă.

(2) În caz de aplicare a pedepsei după însănătoşire, durata de aplicare a măsurilor de constrîngere cu caracter medical se deduce din termenul pedepsei.

Articolul 103. Aplicarea măsurilor de constrîngere

                                   cu caracter medical alcoolicilor şi

                                   narcomanilor sau punerea lor sub curatelă

(1) În caz de săvîrşire a infracţiunii de către un alcoolic sau un narcoman, dacă există avizul medical corespunzător, instanţa de judecată, din oficiu ori la cererea colectivului de muncă sau a organului de ocrotire a sănătăţii, concomitent cu pedeapsa pentru infracţiunea săvîrşită, poate să aplice acestei persoane tratamentul medical forţat.

(2) Persoanele menţionate la alin.(1), condamnate la pedepse neprivative de libertate, vor fi supuse unui tratament forţat în instituţiile medicale cu regim special.

(3) Dacă persoanele menţionate la alin.(1) au fost condamnate la pedeapsa cu închisoare, în timpul executării pedepsei ele vor fi supuse unui tratament medical forţat, iar după eliberare din locurile de deţinere, dacă este necesară continuarea unui astfel de tratament, ele vor fi tratate în instituţii medicale cu regim special.

(4) Încetarea tratamentului medical forţat este dispusă de către instanţa de judecată, la propunerea instituţiei medicale în care se tratează persoana respectivă.

(5) Dacă infracţiunea a fost săvîrşită de o persoană care abuzează de alcool şi prin aceasta îşi pune familia într-o situaţie materială grea, instanţa de judecată, concomitent cu aplicarea pedepsei neprivative de libertate pentru infracţiunea săvîrşită, este în drept, la cererea colectivului de muncă sau a rudelor apropiate ale persoanei în cauză, să o pună sub curatelă.

Articolul 104. Aplicarea măsurilor de constrîngere

                      cu caracter educativ

(1) Persoanelor liberate de răspundere penală în conformitate cu art.54, le pot fi aplicate următoarele măsuri de constrîngere cu caracter educativ:

[Art.104 partea întroductivă modificată prin LP292-XVI din 21.12.07, MO28-29/08.02.08 art.82]

a) avertismentul;

b) încredinţarea minorului pentru supraveghere părinţilor, persoanelor care îi înlocuiesc sau organelor specializate de stat;

c) obligarea minorului să repare daunele cauzate. La aplicarea acestei măsuri se ia în considerare starea materială a minorului;

[Art.104 al.(1) lit.d) exclus prin LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470; lit.e)- f) devin d)-e)]

d) obligarea minorului de a urma un curs de tratament medical de reabilitare psihologică;

e) internarea minorului, de către instanţa de judecată, într-o instituţie specială de învăţămînt şi de reeducare sau într-o instituţie curativă şi de reeducare.

[Art.104 al.(1) lit.e) modificată prin LP292-XVI din 21.12.07, MO28-29/08.02.08 art.82]

(2) Enumerarea de la alin.(1) are un caracter exhaustiv.

[Art.104 al.(2) modificat prin LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

(3) Minorului îi pot fi aplicate concomitent cîteva măsuri de constrîngere cu caracter educativ.

(4) În cazul eschivării sistematice de la măsurile de constrîngere cu caracter educativ de către minor, instanţa de judecată, la propunerea organelor de stat specializate, anulează măsurile aplicate şi decide trimiterea cauzei penale procurorului sau stabileşte pedeapsa conform legii în baza căreia persoana a fost condamnată, după caz.

[Art.104 al.(4) modificat prin LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

Articolul 105. Expulzarea

(1) Cetăţenilor străini şi apatrizilor care au fost condamnaţi pentru săvîrşirea unor infracţiuni li se poate interzice rămînerea pe teritoriul ţării.

(2) În cazul în care expulzarea însoţeşte pedeapsa cu închisoare, aducerea la îndeplinire a expulzării are loc după executarea pedepsei.

[Art.105 al.(2) modificat prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

(3) La luarea deciziei privind expulzarea persoanelor prevăzute la alin.(1) se va ţine cont de dreptul la respectarea vieţii private a acestora.

Articolul 106. Confiscarea specială

(1) Confiscarea specială constă în trecerea, forţată şi gratuită, în proprietatea statului a bunurilor utilizate la săvîrşirea infracţiunilor sau rezultate din infracţiuni. În cazul în care bunurile utilizate la săvîrşirea infracţiunilor sau rezultate din infracţiuni nu mai există, sau nu se găsesscse confiscă contravaloarea acestora.

[Art.106 al.(1) modificat prin LP136-XVI din 19.06.08, MO145-151/08.08.08 art.591]

[Art.106 al.(1) modificat prin LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

(2) Sînt supuse confiscării speciale bunurile:

[Art.106 al.(2) modificat prin LP243-XVI din 16.11.07, MO194-197/14.12.07 art.744]

a) rezultate din fapta prevăzută de prezentul cod, precum şi orice venituri de la aceste bunuri, cu excepţia bunurilor şi veniturilor care urmează a fi restituite proprietarului legal;

[Art.106 al.(2), lit.a) modificată prin LP136-XVI din 19.06.08, MO145-151/08.08.08 art.591]

b) folosite sau destinate pentru săvîrşirea unei infracţiuni, dacă sînt ale infractorului;

c) date pentru a determina săvîrşirea unei infracţiuni sau pentru a-l răsplăti pe infractor;

d) dobîndite prin săvîrşirea infracţiunii, dacă nu urmează a fi restituite persoanei vătămate sau nu sînt destinate pentru despăgubirea acesteia;

[Art.106 al.(2), lit.d) modificată prin LP136-XVI din 19.06.08, MO145-151/08.08.08 art.591]

e) deţinute contrar dispoziţiilor legale;

            f) convertite sau transformate, parţial sau integral, din bunurile rezultate din infracţiuni şi din veniturile de la aceste bunuri;
            g) folosite sau destinate pentru finanţarea terorismului.

[Art.106 al.(2), lit.f-g) introduse prin LP136-XVI din 19.06.08, MO145-151/08.08.08 art.591]

(21) Dacă bunurile rezultate sau dobîndite prin săvîrşirea infracţiunii şi veniturile de la aceste bunuri au fost comasate cu bunurile dobîndite legal, se confiscă acea partea din bunuri sau contravaloarea acestora care corespunde valorii bunurilor rezultate sau dobîndite prin săvîrşirea infracţiunii şi a veniturilor de la aceste bunuri.

[Art.106 al.(21) introdus prin LP136-XVI din 19.06.08, MO145-151/08.08.08 art.591]

(3) Confiscarea specială se aplică persoanelor care au comis fapte prevăzute de prezentul cod. Pot fi supuse confiscării speciale şi bunurile menţionate la alin.(2), dar care aparţin altor persoane şi care le-au acceptat ştiind despre dobîndirea ilegală a acestor bunuri.

[Art.106 al.(3) modificat prin LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

(4) Confiscarea specială se poate aplica chiar dacă făptuitorului nu i se stabileşte o pedeapsă penală.

(5) Confiscarea specială nu se aplică în cazul infracţiunilor săvîrşite prin intermediul unui organ de presă sau al oricărui alt mijloc de informare în masă.

[Art.106 al.(5) introdus prin LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

 

Capitolul XI

CAUZELE CARE ÎNLĂTURĂ

RĂSPUNDEREA PENALĂ

SAU CONSECINŢELE CONDAMNĂRII

Articolul 107. Amnistia

(1) Amnistia este actul ce are ca efect înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei fie reducerea pedepsei aplicate sau comutarea ei.

(2) Amnistia nu are efecte asupra măsurilor de siguranţă şi asupra drepturilor persoanei vătămate.

Articolul 108. Graţierea

(1) Graţierea este actul prin care persoana condamnată este liberată, în tot sau în parte, de pedeapsa stabilită ori pedeapsa stabilită este comutată.

(2) Graţierea se acordă de către Preşedintele Republicii Moldova în mod individual.

(3) Graţierea nu are efecte asupra pedepselor complementare, cu excepţia cazului în care se dispune altfel prin actul de graţiere.

(4) Graţierea nu are efecte asupra măsurilor de siguranţă şi asupra drepturilor persoanei vătămate.

Articolul 109. Împăcarea

(1) Împăcarea este actul de înlăturare a răspunderii penale pentru o infracţiune uşoară sau mai puţin gravă, iar în cazul minorilor, şi pentru o infracţiune gravă, infracţiuni prevăzute la capitolele II – VI din Partea specială, precum şi în cazurile prevăzute de procedura penală.

(2) Împăcarea este personală şi produce efecte juridice din momentul pornirii urmăririi penale şi pînă la retragerea completului de judecată pentru deliberare.

[Art.109 al.(1) modificat prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

[Art.109 al.(2) modificat prin LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

(3) Pentru persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu, împăcarea se face de reprezentanţii lor legali. Cei cu capacitate de exerciţiu restrînsă se pot împăca cu încuviinţarea persoanelor prevăzute de lege.

Articolul 110. Noţiunea de antecedente penale

Antecedentele penale reprezintă o stare juridică a persoanei, ce apare din momentul rămînerii definitive a sentinţei de condamnare, generînd consecinţe de drept nefavorabile pentru condamnat pînă la momentul stingerii antecedentelor penale sau reabilitării.

Articolul 111. Stingerea antecedentelor penale

(1) Se consideră ca neavînd antecedente penale persoanele:

a) liberate de pedeapsă penală;

b) liberate, potrivit actului de amnistie, de răspunderea penală;

c) liberate, potrivit actului de amnistie sau graţiere, de executarea pedepsei pronunţate prin sentinţa de condamnare;

d) condamnate cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei dacă, în termenul de probă, condamnarea cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei nu a fost anulată;

e) condamnate la o pedeapsă mai blîndă decît închisoarea – după executarea pedepsei;

[Art.111 al.(1), lit.f) exlusă prin LP53-XVI din 13.03.08, MO84-85/13.05.08 art.290]

g) condamnate la închisoare pentru săvîrşirea unei infracţiuni uşoare sau mai puţin grave – dacă au expirat 2 ani după executarea pedepsei;

h) condamnate la închisoare pentru săvîrşirea unei infracţiuni grave – dacă au expirat 6 ani după executarea pedepsei;

i) condamnate la închisoare pentru săvîrşirea unei infracţiuni deosebit de grave – dacă au expirat 8 ani după executarea pedepsei;

j) condamnate la închisoare pentru săvîrşirea unei infracţiuni excepţional de grave – dacă au expirat 10 ani după executarea pedepsei.

(2) Dacă condamnatul, în modul stabilit de lege, a fost liberat înainte de termen de executarea pedepsei sau partea neexecutată a pedepsei i-a fost înlocuită cu o pedeapsă mai blîndă, termenul stingerii antecedentelor penale se calculează pornindu-se de la termenul real al pedepsei executate, din momentul liberării de executarea pedepsei principale şi complementare.

(3) Stingerea antecedentelor penale anulează toate incapacităţile şi decăderile din drepturi legate de antecedentele penale.

Articolul 112. Reabilitarea judecătorească

(1) Dacă persoana care a executat pedeapsa penală a dat dovadă de o comportare ireproşabilă, la cererea sa, instanţa de judecată poate anula antecedentele penale pînă la expirarea termenelor de stingere a acestora. Drept condiţii pentru primirea cererii de reabilitare judecătorească pot fi:

a) condamnatul nu a comis o nouă infracţiune;

b) a expirat cel puţin jumătate din termenul prevăzut la art.111 alin.(1) şi (2);

c) condamnatul a avut o comportare ireproşabilă;

d) condamnatul a achitat integral despăgubirile civile, la plata cărora a fost obligat prin hotărîre judecătorească, precum şi cheltuielile de judecată;

e) condamnatul îşi are asigurată existenţa prin muncă sau prin alte mijloace oneste, a atins vîrstă de pensionare sau este incapabil de muncă.

(2) Reabilitarea anulează toate incapacităţile şi decăderile din drepturi legate de antecedentele penale.

(3) În caz de respingere a cererii de reabilitare, nu se poate face o nouă cerere decît după un an.

(4) Anularea reabilitării judecătoreşti se efectuează în cazul în care, după acordarea ei, s-a descoperit că cel reabilitat a mai avut o condamnare care, dacă ar fi fost cunoscută, conducea la respingerea cererii de reabilitare.

 

Capitolul XII

CALIFICAREA INFRACŢIUNII

Articolul 113. Noţiunea de calificare a infracţiunii

(1) Se consideră calificare a infracţiunii determinarea şi constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvîrşite şi semnele componenţei infracţiunii, prevăzute de norma penală.

(2) Calificarea oficială a infracţiunii se efectuează la toate etapele procedurii penale de către persoanele care efectuează urmărirea penală şi de către judecători.

Articolul 114. Calificarea infracţiunilor în cazul

                       unui concurs de infracţiuni

Calificarea infracţiunilor în cazul unui concurs de infracţiuni, determinat la art.33, se efectuează cu invocarea tuturor articolelor sau alineatelor unui singur articol din legea penală care prevăd faptele prejudiciabile săvîrşite.

Articolul 115. Calificarea infracţiunilor în cazul

                        concurenţei normelor penale

(1) Concurenţa normelor penale presupune săvîrşirea de către o persoană sau de către un grup de persoane a unei fapte prejudiciabile, cuprinse în întregime de dispoziţiile a două sau mai multor norme penale şi constituind o singură infracţiune.

(2) Alegerea uneia din normele concurente care reflectă cel mai exact natura juridică a faptei prejudiciabile comise se efectuează în condiţiile art.116-118.

Articolul 116. Calificarea infracţiunilor în cazul

                                   concurenţei dintre normele generale

                                   şi cele speciale

(1) Normă generală se consideră norma penală care prevede două sau mai multe fapte prejudiciabile, iar normă specială – norma penală care prevede numai cazurile particulare ale acestor fapte.

(2) În cazul concurenţei dintre norma generală şi cea specială, se aplică numai norma specială.

Articolul 117. Calificarea infracţiunilor în cazul

                                   concurenţei dintre două norme speciale

Concurenţa dintre două norme speciale are următoarele varietăţi:

a) dintre componenţa de infracţiune cu circumstanţe atenuante şi alta cu circumstanţe agravante – infracţiunea se califică în baza celei cu circumstanţe atenuante;

b) dintre două componenţe de infracţiuni cu circumstanţe atenuante – infracţiunea se califică în baza normei penale care prevede pedeapsa mai blîndă;

c) dintre două componenţe de infracţiuni cu circumstanţe agravante – infracţiunea se califică în baza normei penale care prevede o pedeapsă mai aspră.

Articolul 118. Calificarea infracţiunilor în cazul

                                  concurenţei dintre o parte şi un întreg

(1) Concurenţa dintre o parte şi un întreg reprezintă existenţa a două sau mai multor norme penale, una din ele cuprinzînd fapta prejudiciabilă în întregime, iar celelalte – numai unele părţi ale ei.

(2) Calificarea infracţiunilor în cazul concurenţei dintre o parte şi un întreg se efectuează în baza normei care cuprinde în întregime toate semnele faptei prejudiciabile săvîrşite.

 

Capitolul XIII

ÎNŢELESUL UNOR TERMENI

SAU EXPRESII ÎN PREZENTUL COD

Articolul 119. Dispoziţii generale

Ori de cîte ori legea penală foloseşte un termen sau o expresie dintre cele definite în prezentul capitol, înţelesul lor este cel prevăzut la articolele ce urmează.

Articolul 120. Teritoriul

Prin teritoriul Republicii Moldova şi teritoriul ţării se înţelege întinderea de pămînt şi apele cuprinse între frontierele Republicii Moldova, cu subsolul şi spaţiul ei aerian.

Articolul 121. Secretul de stat

Prin secret de stat se înţeleg informaţiile protejate de stat în domeniul activităţii lui militare, economice, tehnico-ştiinţifice, de politică externă, de recunoaştere, de contrainformaţii şi operative de investigaţii, a căror răspîndire, divulgare, pierdere, sustragere sau nimicire poate periclita securitatea statului.

Articolul 122. Persoana care se bucură de

                        protecţie internaţională

Prin persoană care se bucură de protecţie internaţională se înţelege:

a) şeful statului străin, inclusiv fiecare membru al organului colegial care exercită funcţiile şefului de stat conform constituţiei statului respectiv, fie şeful guvernului, fie ministrul de externe al statului străin, precum şi membrii familiilor lor care îi însoţesc;

b) oricare reprezentant ori persoană cu funcţie de răspundere a statului străin sau oricare persoană cu funcţie de răspundere ori alt agent al organizaţiei internaţionale interguvernamentale care, conform dreptului internaţional, are dreptul la protecţie specială contra oricărui atac asupra persoanei, libertăţii şi demnităţii sale, precum şi membrii familiei lor care locuiesc împreună cu ei.

Articolul 123. Persoana cu funcţie de răspundere

(1) Prin persoană cu funcţie de răspundere se înţelege persoana căreia, într-o întreprindere, instituţie, organizaţie de stat sau a administraţiei publice locale ori într-o subdiviziune a lor, i se acordă, ermanent sau provizoriu, prin stipularea legii, prin numire, alegere sau în virtutea unei însărcinări, anumite drepturi şi obligaţii în vederea exercitării funcţiilor autorităţii publice sau a acţiunilor administrative de dispoziţie ori organizatorico-economice.

(2) Prin persoană cu înaltă funcţie de răspundere se înţelege persoana cu funcţie de răspundere al cărei mod de numire sau alegere este reglementat de Constituţia Republicii Moldova şi de legile organice, precum şi persoanele cărora persoana cu înaltă funcţie de răspundere le-a delegat împuternicirile sale.

Articolul 124. Persoana care gestionează o organizaţie

                                   comercială, obştească sau altă organizaţie

                                   nestatală

Prin persoană care gestionează o organizaţie comercială, obştească sau altă organizaţie nestatală se înţelege persoana căreia, în organizaţia indicată sau într-o subdiviziune a acesteia, i se acordă, permanent sau provizoriu, prin numire, alegere sau în virtutea unei însărcinări, anumite drepturi şi obligaţii în vederea exercitării funcţiilor sau acţiunilor administrative de dispoziţie ori organizatorico-economice.

Articolul 125. Desfăşurarea ilegală a activităţii

                       de întreprinzător

Prin desfăşurare ilegală a activităţii de întreprinzător se înţelege:

a) desfăşurarea activităţii de întreprinzător fără înregistrarea (reînregistrarea) la organele autorizate;

b) desfăşurarea unor genuri de activitate interzise de legislaţie;

c) desfăşurarea activităţii de întreprinzător prin intermediul filialelor, reprezentanţelor, sucursalelor, secţiilor, magazinelor, depozitelor, unităţilor comerciale şi altor unităţi neînregistrate în modul stabilit de legislaţie;

d) desfăşurarea activităţii de întreprinzător fără utilizarea mărcilor comerciale şi de fabrică şi fără indicarea în documente a codurilor fiscale, în cazul cînd folosirea sau indicarea lor este prevăzută de legislaţie, ori desfăşurarea acestei activităţi cu utilizarea unor coduri fiscale străine sau plastografiate.

Articolul 126. Proporţii deosebit de mari, proporţii mari,

                                    daune considerabile şi daune esenţiale

(1) Se consideră proporţii deosebit de mari, proporţii mari valoarea bunurilor sustrase, dobîndite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care, la momentul săvîrşirii infracţiunii, depăşeşte 5.000 şi, respectiv 2.500 unităţi convenţionale de amendă.

[Art.126 al.(1) modificat prin LP292-XVI din 21.12.07, MO28-29/08.02.08 art.82]

(2) Caracterul considerabil sau esenţial al daunei cauzate se stabileşte luîndu-se în considerare valoarea, cantitatea şi însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea materială şi venitul acesteia, existenţa persoanelor întreţinute, alte circumstanţe care influenţează esenţial asupra stării materiale a victimei, iar în cazul prejudicierii drepturilor şi intereselor ocrotite de lege – gradul lezării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

[Art.126 al.(3) exclus prin LP277 din 04.11.05, MO161/02.12.05 art.795]

[Art.126 în redacţia LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

Articolul 127. Timpul de război

Prin timp de război se înţelege intervalul de la data declarării mobilizării sau a începerii operaţiilor de război pînă la data trecerii armatei la starea de pace.

Articolul 128. Infracţiuni militare

(1) Prin infracţiuni militare se înţeleg infracţiunile, prevăzute de prezentul cod, contra modului stabilit de îndeplinire a serviciului militar, săvîrşite de persoanele care îndeplinesc serviciul militar prin contract, în termen, cu termen redus sau ca rezervişti concentraţi ori mobilizaţi.

[Art.128 al.(1) modificat prin LP53-XVI din 13.03.08, MO84-85/13.05.08 art.290]

(2) Militarii care au săvîrşit infracţiuni sînt traşi la răspundere penală în conformitate cu prevederile părţilor generală şi specială ale prezentului cod.

Articolul 129. Armele

(1) Prin arme se înţeleg instrumentele, piesele sau dispozitivele astfel declarate prin dispoziţii legale.

(2) Sînt asimilate armelor orice alte obiecte ce ar putea fi folosite ca arme sau care au fost întrebuinţate pentru atac.

Articolul 130. Mercenar

Prin mercenar se înţelege persoana care activează pe teritoriul unui stat implicat într-un conflict armat, în acţiuni militare sau în alte acţiuni violente orientate spre răsturnarea sau subminarea orînduirii constituţionale a acestuia ori violarea integrităţii lui teritoriale, în scopul primirii unei recompense materiale, nefiind cetăţean al acestui stat, neavînd domiciliu permanent pe teritoriul acestuia şi nefiind împuternicită cu executarea unor obligaţii oficiale.

[Art.130 modificat prin LP282 din 10.11.05, MO161/02.12.05 art.797]

Articolul 131. Fapta săvîrşită în public

Prin faptă săvîrşită în public se înţelege fapta comisă:

a) într-un loc care, prin natura sau destinaţia lui, este întotdeauna accesibil publicului, chiar dacă în momentul săvîrşirii faptei în acel loc nu era prezentă nici o persoană, dar făptuitorul îşi dădea seama că fapta ar putea ajunge la cunoştinţa publicului;

b) în orice alt loc accesibil publicului dacă în momentul săvîrşirii faptei erau de faţă două sau mai multe persoane;

c) într-un loc inaccesibil publicului, cu intenţia însă ca fapta să fie auzită sau văzută, dacă aceasta s-a produs faţă de două sau mai multe persoane;

d) într-o adunare sau reuniune de mai multe persoane, cu excepţia reuniunilor care pot fi considerate cu caracter familial, datorită naturii relaţiilor dintre persoanele participante;

e) prin orice mijloace recurgînd la care făptuitorul îşi dădea seama că fapta ar putea ajunge la cunoştinţa publicului.

Articolul 132. Mijloacele de transport

Prin mijloace de transport se înţeleg toate tipurile de automobile, tractoare şi alte tipuri de maşini autopropulsate, tramvaiele şi troleibuzele, precum şi motocicletele şi alte mijloace de transport mecanice.

Articolul 133. Valori culturale

Prin valori culturale cu caracter religios sau laic se înţeleg valorile indicate în Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură din 14 noiembrie 1970 privind măsurile îndreptate spre interzicerea şi prevenirea introducerii, scoaterii şi transmiterii ilicite a dreptului de proprietate asupra valorilor culturale.

Articolul 134. Rudenia

(1) Prin rudenie se înţelege legătura bazată pe descendenţa unei persoane dintr-o altă persoană sau pe faptul că mai multe persoane au un ascendent comun. În primul caz, rudenia este în linie dreaptă, iar în al doilea caz – în linie colaterală.

(2) Gradul de rudenie se stabileşte prin numărul de naşteri.

(3) Rudele unuia dintre soţi sînt afinii celuilalt soţ. Linia şi gradul de afinitate sînt asimilate liniei şi gradului de rudenie.

(4) Rude apropiate sînt părinţii, copiii, înfietorii, copiii înfiaţi, fraţii şi surorile, bunicii şi nepoţii lor.

[Art.134 al.(4) introdus prin LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

Articolul 1341. Substanţe narcotice, psihotrope şi precursori

(1) Prin substanţă narcotică sau psihotropă se înţelege substanţa de origine naturală sau sintetică şi preparatul conţinînd o astfel de substanţă, care provoacă dereglări psihice şi dependenţă fizică la consumul lor abuziv.

(2) Prin analog al substanţei narcotice sau psihotrope se înţelege substanţa care, conform componenţei sale şi efectului pe care îl produce, se asimilează cu substanţa narcotică sau psihotropă.

(3) Prin precursor se înţelege substanţa de origine naturală sau sintetică utilizată ca materie primă la producerea de substanţe narcotice sau psihotrope.

(4) Listele substanţelor narcotice, psihotrope şi precursorilor se aprobă de Guvern.

(5) În cazul sustragerii, însuşirii, extorcării sau altor acţiuni ilegale cu substanţe narcotice, psihotrope, cu analoage ale acestora şi cu plantele care conţin substanţe narcotice sau psihotrope, proporţiile mici, mari sau deosebit de mari se determină conform cantităţilor mici, mari sau deosebit de mari ale substanţelor narcotice, psihotrope şi ale plantelor care conţin substanţe narcotice sau psihotrope.

[Art.1341 introdus prin LP277 din 04.11.05, MO161/02.12.05 art.795]

           Articolul 1342. Aeronavă aflată în zbor şi aeronavă
                                     aflată în exploatare
    (1) O aeronavă se consideră a fi în zbor din momentul în care, fiind terminată îmbarcarea, toate uşile exterioare ale acelei nave au fost închise şi pînă în momentul în care una dintre aceste uşi este deschisă în vederea debarcării. În caz de aterizare forţată, se consideră că zborul continuă pînă în momentul cînd autorităţile competente iau în primire aeronava, precum şi persoanele şi bunurile de la bord.
    (2) O aeronavă se consideră a fi în exploatare din momentul în care personalul de la sol sau echipajul începe să o pregătească în vederea efectuării unui anumit zbor şi pînă la expirarea unui termen de 24 de ore după orice aterizare. Perioada de exploatare cuprinde, în orice caz, întreaga durată de aflare a aeronavei în zbor.
    Articolul 1343. Platformă fixă
    Prin platformă fixă se înţelege o insulă artificială, o instalaţie sau o lucrare ataşată permanent de fundul mării în vederea explorării şi exploatării resurselor sau pentru alte scopuri economice.
    Articolul 1344. Dispozitiv exploziv sau alt dispozitiv cu
                            efect letal
    Prin dispozitiv exploziv sau alt dispozitiv cu efect letal se înţelege:
    a) arma sau dispozitivul exploziv sau incendiar destinat sau capabil să cauzeze moartea, vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii ori daune materiale esenţiale;
    b) arma sau dispozitivul destinat sau capabil să cauzeze moartea, vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii ori daune materiale esenţiale prin eliberarea, diseminarea sau acţiunea substanţelor chimice toxice, a agenţilor biologici ori a toxinelor sau a altor substanţe analoage, a radiaţiei sau a substanţelor radioactive.
    Articolul 1345. Obiect de stat sau guvernamental
    Prin obiect de stat sau guvernamental se înţelege obiectul permanent ori temporar sau mijlocul de transport care este utilizat sau ocupat de reprezentanţii statului, membrii Guvernului, ai organului legislativ sau judiciar, fie de persoane cu funcţie de răspundere ori funcţionari ai unei autorităţi publice sau ai oricărui alt organ ori instituţii publice, fie de funcţionari sau persoane cu funcţie de răspundere ale unei organizaţii interguvernamentale, în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.
    Articolul 1346. Obiect de infrastructură
    Prin obiect de infrastructură se înţelege orice obiect aflat în proprietate publică sau privată care oferă sau distribuie servicii populaţiei, cum ar fi: canalizare, asigurarea cu apă, cu energie, cu combustibil sau telecomunicaţii.
    Articolul 1347. Loc de utilizare publică
    Prin loc de utilizare publică se înţeleg părţile clădirii, ale terenului, ale străzii, ale canalului navigabil ori ale unui alt loc care sînt accesibile sau deschise publicului permanent, periodic sau ocazional şi care includ orice loc comercial, de afaceri, cultural, istoric, educaţional, religios, de stat, de divertisment, de recreaţie sau oricare alt loc similar accesibil sau deschis publicului.
    Articolul 1348. Material nuclear
    (1) Prin material nuclear se înţelege: plutoniu, cu excepţia plutoniului a cărui concentraţie izotopică în plutoniu 238 depăşeşte 80%; uraniu 233; uraniul îmbogăţit în uraniu 235 sau 233; uraniul care conţine amestecul de izotopi care se găsesc în natură altfel decît sub formă de minereu sau de reziduu de minereu; orice material conţinînd unu sau mai multe din elementele menţionate la prezentul alineat.
    (2) Prin uraniu îmbogăţit în uraniu 235 sau uraniu 233 se înţelege uraniul care conţine fie uraniu 235, fie uraniu 233, fie aceşti doi izotopi într-o astfel de cantitate încît raportul dintre suma acestor doi izotopi şi izotopul 238 să fie superior raportului dintre izotopul 235 şi izotopul 238 din uraniul natural.
    Articolul 1349. Instalaţie nucleară
    Prin instalaţie nucleară se înţelege:
    a) instalaţia, incluzînd clădirile şi echipamentul aferente, în care se produce, se prelucrează, se utilizează, se manipulează, se stochează intermediar sau se depozitează definitiv material nuclear şi care, dacă este avariată ori dacă se produc intervenţii asupra acesteia, poate duce la eliberarea unor cantităţi semnificative de radiaţii sau material radioactiv;
    b) orice reactor nuclear, inclusiv reactoarele instalate pe mijloace de transport aerian, maritim, auto sau feroviar ori pe obiecte spaţiale pentru a fi utilizate ca sursă de energie în scopul propulsiei unor astfel de mijloace de transport ori obiecte spaţiale sau pentru orice alte scopuri;
    c) orice edificiu sau orice tip de transport utilizat pentru producerea, stocarea, prelucrarea sau transportarea materialului radioactiv.
    Articolul 13410. Dispozitiv radioactiv
    Prin dispozitiv radioactiv se înţelege:
    a) orice dispozitiv exploziv nuclear;
    b) orice dispozitiv de dispersie a materialului radioactiv sau de emitere a radiaţiei care, datorită proprietăţilor radiologice, poate cauza moartea, vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii ori daune esenţiale proprietăţii sau mediului.
    Articolul 13411. Infracţiune cu caracter terorist
    Prin infracţiune cu caracter terorist se înţelege una din infracţiunile prevăzute la art. 1401, 142, 275, 2751, 2752, 278, 2781, 2791, 2792, 280, 284 alin. (2), art. 2891, 292 alin. (11) şi alin. (2) în partea ce vizează faptele prevăzute la alin. (11), art. 295, 2951, 2952, 342 şi 343.
    [Art.1342-13411 introduse prin LP136-XVI din 19.06.08, MO145-151/08.08.08 art.591]
    Articolul 13412. Starea de ebrietate
    (1) Prin stare de ebrietate se înţelege starea de dereglare psihofuncţională a organismului survenită în urma consumului de alcool, de substanţe narcotice, psihotrope şi/sau de alte substanţe cu efecte similare.
    (2) Prin stare de ebrietate alcoolică cu grad minim se înţelege starea persoanei care are concentraţia de alcool în sînge de la 0,3 pînă la 0,8 g/l şi concentraţia vaporilor de alcool în aerul expirat de la 0,15 pînă la 0,4 mg/l.
    (3) Prin stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat se înţelege starea persoanei care are concentraţia de alcool în sînge de la 0,8 g/l şi mai mult şi concentraţia vaporilor de alcool în aerul expirat de la 0,4 mg/l şi mai mult.
    [Art.13412 introdus prin LP16-XVI din 03.02.09, MO47-48/03.03.09 art.132]

PARTEA SPECIALĂ

Capitolul I

INFRACŢIUNI CONTRA PĂCII ŞI SECURITĂŢII OMENIRII,

INFRACŢIUNI DE RĂZBOI

Articolul 135. Genocidul

Săvîrşirea, în scopul de a nimici în totalitate sau în parte un grup naţional, etnic, rasial sau religios, a vreuneia din următoarele fapte:

a) omorîrea membrilor acestui grup;

b) atingerea gravă a integrităţii fizice sau mintale a membrilor grupului;

c) luarea de măsuri pentru scăderea natalităţii în sînul grupului;

d) traficul copiilor ce ţin de grupul respectiv;

e) supunerea intenţionată a grupului la condiţii de existenţă care conduc la exterminarea lui fizică totală sau parţială,

se pedepseşte cu închisoare de la 16 la 20 de ani sau cu detenţiune pe viaţă.

[Art.135 sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

Articolul 136. Ecocidul

Distrugerea intenţionată în masă a florei sau a faunei, intoxicarea atmosferei ori a resurselor acvatice, precum şi săvîrşirea altor acţiuni ce pot provoca sau au provocat o catastrofă ecologică,

se pedepsesc cu închisoare de la 10 la 15 ani.

[Art.136 sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

Articolul 137. Tratamente inumane

(1) Supunerea, prin orice metode, la tortură sau tratamente inumane pentru a cauza în mod intenţionat mari suferinţe sau vătămări grave integrităţii corporale sau sănătăţii răniţilor, bolnavilor, prizonierilor, persoanelor civile, membrilor personalului sanitar civil sau al Crucii Roşii şi al organizaţiilor asimilate acesteia, naufragiaţilor, precum şi oricărei alte persoane căzute sub puterea adversarului, ori supunerea acestora la experienţe medicale, biologice sau ştiinţifice care nu sînt justificate de un tratament medical în interesul lor

se pedepseşte cu închisoare de la 8 la 15 ani.

(2) Săvîrşirea faţă de persoanele indicate la alin.(1) a uneia dintre următoarele fapte:

a) constrîngerea de a îndeplini serviciul militar în forţele armate ale adversarului;

b) luarea de ostatici;

c) deportarea;

d) dislocarea sau lipsirea de libertate fără temei legal;

e) condamnarea de către o instanţă de judecată constituită în mod ilegal fără judecată prealabilă şi fără respectarea garanţiilor juridice fundamentale prevăzute de lege

            se pedepseşte cu închisoare de la 12 la 20 de ani.

(3) Torturarea, mutilarea, exterminarea sau executarea fără o judecată legală a persoanelor menţionate la alin.(1)

se pedepseşte cu închisoare de la 16 la 20 de ani sau cu detenţiune pe viaţă.

[Art.137 al.(3), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

Articolul 138. Încălcarea dreptului umanitar

                       internaţional

(1) Executarea unui ordin nelegitim care conduce la săvîrşirea infracţiunilor prevăzute la art.137

se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 10 ani.

(2) Darea de către şef unui subordonat în timpul conflictului armat sau al acţiunilor militare a unui ordin vădit nelegitim, orientat spre săvîrşirea de infracţiuni prevăzute la art.137, dacă lipsesc semnele unei infracţiuni mai grave,

se pedepseşte cu închisoare de la 8 la 15 ani.

(3) Neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către şef a obligaţiilor de preîntîmpinare a săvîrşirii de către subordonaţi a infracţiunilor prevăzute la art.137

se pedepseşte cu închisoare de la 6 la 12 ani.

Articolul 139. Planificarea, pregătirea, declanşarea

                                   sau ducerea războiului

(1) Planificarea, pregătirea sau declanşarea războiului

se pedepseşte cu închisoare de la 8 la 15 ani.

[Art.139 al.(1), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(2) Ducerea războiului

se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 20 de ani sau cu detenţiune pe viaţă.

[Art.139 al.(2), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

Articolul 140. Propaganda războiului

(1) Propaganda războiului, răspîndirea de informaţii tendenţioase ori inventate, instigatoare la război sau orice alte acţiuni orientate spre declanşarea unui război, săvîrşite verbal, în scris, prin intermediul radioului, televiziunii, cinematografului sau prin alte mijloace,

se pedepsesc cu amendă în mărime de pînă la 500 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 6 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani.

[Art.140 al.(1),sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(2) Săvîrşirea acţiunilor prevăzute la alin.(1) de o persoană cu înaltă funcţie de răspundere

se pedepseşte cu amendă de la 500 la 1.000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 3 la 7 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani.

[Art.140 al.(2), sancţiunea modificatăt prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

Articolul 1401. Utilizarea, dezvoltarea, producerea, dobîndirea

                                     în alt mod, prelucrarea, deţinerea, stocarea sau

                                     conservarea, transferarea directă sau indirectă,

                                     păstrarea, transportarea armelor de distrugere

                                     în masă

             [Art.1401 titlul modificat prin LP136-XVI din 19.06.08, MO145-151/08.08.08 art.591]

(1) Utilizarea, dezvoltarea, producerea, dobîndirea în alt mod, prelucrarea, deţinerea, stocarea sau conservarea, transferarea directă sau indirectă, păstrarea, transportarea armelor chimice, armelor biologice, armelor nucleare, dispozitivelor explozive nucleare ori a altor arme de distrugere în masă cu încălcarea prevederilor legislaţiei naţionale sau ale tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte

se pedepsesc cu amendă în mărime de la 3.000 la 5.000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 8 la 12 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 5.000 la 8.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani sau cu lichidarea acesteia.

[Art.1401 al.(1) modificat prin LP136-XVI din 19.06.08, MO145-151/08.08.08 art.591]

(2) Aceleaşi acţiuni:

[Art.1401 al.(2), lit.a) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

b) săvîrşite de două sau mai multe persoane;

c) săvîrşite de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală;

d) soldate cu cauzarea de daune în proporţii deosebit de mari;

e) soldate cu decesul persoanei

se pedepsesc cu închisoare de la 16 la 20 de ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 8.000 la 10.000 unităţi convenţionale cu lichidarea acesteia.

[Art.1401 al.(2), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

[Art.1401 introdus prin LP30 din 23.02.06, MO43-46/17.03.06 art.186]

         (3) Proiectarea, producerea, dobîndirea în alt mod, deţinerea, păstrarea, transferarea sau transportarea echipamentului, a materialului, a softului sau a tehnologiei aferente care contribuie esenţial la proiectarea, producerea sau livrarea armelor de distrugere în masă cunoscînd că acest echipament, material, soft sau tehnologie sînt destinate acestui scop
         se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1000 la 3000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 5 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani, cu amendă, aplicată persoanei juridice, în mărime de la 3000 la 5000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani sau cu lichidarea persoanei juridice.
          (4) Proiectarea, producerea, dobîndirea în alt mod, deţinerea, păstrarea, transferarea sau transportarea materiei prime, a materialului fisionabil special, a echipamentului sau a materialului proiectat sau preparat pentru prelucrarea, utilizarea sau producerea materialului fisionabil special cunoscînd că această materie, acest material sau echipament este destinat pentru a fi utilizat în activitatea de explozii nucleare sau în altă activitate nucleară care contravine tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte
          se pedepseşte cu închisoare de pînă la 5 ani cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, cu amendă, aplicată persoanei juridice, în mărime de la 4000 la 7000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani sau cu lichidarea persoanei juridice.
            [Art.1401 al.(3-4) introduse prin LP136-XVI din 19.06.08, MO145-151/08.08.08 art.591]

Articolul 141. Activitatea mercenarilor

(1) Participarea mercenarului într-un conflict armat, la acţiuni militare sau la alte acţiuni violente orientate spre răsturnarea sau subminarea orînduirii constituţionale ori violarea integrităţii teritoriale a statului

se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 7 ani.

[Art.141 al.(1), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(2) Angajarea, instruirea, finanţarea sau altă asigurare a mercenarilor, precum şi folosirea lor într-un conflict armat, în acţiuni militare sau în alte acţiuni violente orientate spre răsturnarea sau subminarea orînduirii constituţionale ori violarea integrităţii teritoriale a statului,

se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 10 ani.

[Art.141 al.(2), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120]

[Art.141 modificat prin LP282 din 10.11.05, MO161/02.12.05 art.797]

           Articolul 142. Atacul asupra persoanei care beneficiază
                                  de protecţie internaţională
        (1) Săvîrşirea unui act de violenţă asupra oficiului, locuinţei sau mijlocului de transport al persoanei care beneficiază de protecţie internaţională, dacă acest act poate periclita viaţa, sănătatea sau libertatea persoanei în cauză,
           se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 10 ani.
          (2) Răpirea sau săvîrşirea unui alt atac asupra persoanei care beneficiază de protecţie internaţională sau asupra libertăţii acesteia
           se pedepseşte cu închisoare de la 7 la 15 ani.
          (3) Omorul persoanei care beneficiază de protecţie internaţională se pedepseşte cu închisoare de la 16 la 20 de ani sau cu detenţiune pe viaţă.
          [Art.142 al.(3), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]
          (4) Acţiunile prevăzute la alin. (1) sau (2), săvîrşite în scopul provocării războiului sau conflictului internaţional,
           se pedepsesc cu închisoare de la 8 la 15 ani sau cu detenţiune pe viaţă.
         [Art.142 al.(4), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]
          (5) Ameninţarea cu săvîrşirea unei acţiuni prevăzute la alin. (1), (2), (3) sau (4), dacă a existat pericolul realizării acestei ameninţări,
           se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 7 ani.

[Art.142 în redacţia LP136-XVI din 19.06.08, MO145-151/08.08.08 art.591]

Articolul 143. Aplicarea mijloacelor şi metodelor

                                    interzise de ducere a războiului

(1) Aplicarea în cadrul conflictului armat sau al acţiunilor militare a mijloacelor şi metodelor de ducere a războiului interzise de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte

se pedepseşte cu închisoare de la 12 la 20 de ani.

(2) Aplicarea armei de nimicire în masă interzise de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte

se pedepseşte cu închisoare de la 16 la 20 de ani sau cu detenţiune pe viaţă.

[Art.143 al.(2), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

Articolul 144. Clonarea

Crearea fiinţelor umane prin clonare

se pedepseşte cu închisoare de la 7 la 15 ani.

Capitolul II

INFRACŢIUNI CONTRA VIEŢII

ŞI SĂNĂTĂŢII PERSOANEI

Articolul 145. Omorul intenţionat

(1) Omorul unei persoane

se pedepseşte cu închisoare de la 8 la 15 ani.

[Art.145 al.(1), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(2) Omorul săvîrşit:

a) cu premeditare;

b) din interes material;

[Art.145 al.(2), lit.c) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

d) în legătură cu îndeplinirea de către victimă a obligaţiilor de serviciu sau obşteşti;

e) cu bună ştiinţă asupra unui minor sau a unei femei gravide ori profitînd de starea de neputinţă cunoscută sau evidentă a victimei, care se datorează vîrstei înaintate, bolii, handicapului fizic sau psihic ori altui factor;

[Art.145 al.(2), lit.e) în redacţia LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

f) cu răpirea sau luarea persoanei în calitate de ostatic

           g) asupra a două sau mai multor persoane;
    h) asupra unui reprezentant al autorităţii publice ori a unui militar, ori a rudelor apropiate ale acestora, în timpul sau în legătură cu îndeplinirea de către reprezentantul autorităţii publice sau militar a obligaţiilor de serviciu;
    i) de două sau mai multe persoane;
    j) cu deosebită cruzime, precum şi din motive sadice;
    k) cu scopul de a ascunde o altă infracţiune sau de a înlesni săvîrşirea ei;
    l) din motive de ură socială, naţională, rasială sau religioasă;
    m) prin mijloace periculoase pentru viaţa sau sănătatea mai multor persoane;
    n) cu scopul de a preleva şi/sau utiliza ori comercializa organele sau ţesuturile victimei;
    o) de către o persoană care anterior a săvîrşit un omor intenţionat prevăzut la alin.(1);
    p) la comandă.

[Art.145 al.(2), lit.g-p) introduse prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

se pedepseşte cu închisoare de la 12 la 20 de ani sau cu detenţiune pe viaţă.

[Art.145 al.(2), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

           [Art.145 al.(3) exclus prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

Articolul 146. Omorul săvîrşit în stare de afect

Omorul săvîrşit în stare de afect survenită în mod subit, provocată de acte de violenţă sau de insulte grave ori de alte acte ilegale sau imorale ale victimei,

se pedepseşte cu închisoare de pînă la 5 ani.

[Art.146 modificat prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

[Art.146 modificat prin LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

Articolul 147. Pruncuciderea

Omorul copilului nou-născut, săvîrşit în timpul naşterii sau imediat după naştere de către mama care se afla într-o stare de tulburare fizică sau psihică, cu diminuarea discernămîntului, cauzată de naştere,

se pedepseşte cu închisoare de pînă la 5 ani.

[Art.147 modificat prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

Articolul 148. Lipsirea de viaţă la dorinţa

                      persoanei (eutanasia)

Lipsirea de viaţă a persoanei în legătură cu o maladie incurabilă sau cu caracterul insuportabil al suferinţelor fizice, dacă a existat dorinţa victimei sau, în cazul minorilor, a rudelor acestora,

se pedepseşte cu închisoare de pînă la 6 ani.

[Art.148 modificat prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

Articolul 149. Lipsirea de viaţă din imprudenţă

(1) Lipsirea de viaţă din imprudenţă

se pedepseşte cu închisoare de pînă la 3 ani.

(2) Lipsirea de viaţă din imprudenţă a două sau mai multor persoane

se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 6 ani.

[Art.149 al.(2), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

Articolul 150. Determinarea la sinucidere

(1) Determinarea la sinucidere sau la tentativă de sinucidere prin persecutare, clevetire, jignire sau înjosire sistematică a demnităţii victimei de către cel vinovat

se pedepseşte cu închisoare de pînă la 4 ani.

[Art.150 al.(1) modificat prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

[Art.150 al.(1) modificat prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

(2) Determinarea la sinucidere sau la tentativă de sinucidere:

[Art.150 al.(2), lit.a) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

b) a unui minor;

c) a unei persoane care se află într-o dependenţă materială sau altă dependenţă faţă de cel vinovat;

d) prin comportare plină de cruzime;

[Art.150 al.(2), lit.e) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 6 ani.

[Art.150 al.(2), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

Articolul 151. Vătămarea intenţionată gravă

                                    a integrităţii corporale sau a sănătăţii

(1) Vătămarea intenţionată gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii, care este periculoasă pentru viaţă ori care a provocat pierderea vederii, auzului, graiului sau a unui alt organ ori încetarea funcţionării acestuia, o boală psihică sau o altă vătămare a sănătăţii, însoţită de pierderea stabilă a cel puţin o treime din capacitatea de muncă, ori care a condus la întreruperea sarcinii sau la o desfigurare iremediabilă a feţei şi/sau a regiunilor adiacente,

se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani.

[Art.151 al.(1), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(2) Aceeaşi acţiune săvîrşită:

[Art.151 al.(2), lit.a) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

b) cu bună ştiinţă asupra unui minor sau a unei femei gravide ori profitînd de starea de neputinţă cunoscută sau evidentă a victimei, care se datorează vîrstei înaintate, bolii, handicapului fizic sau psihic ori altui factor;

[Art.151 al.(2), lit.b) în redacţia LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

c) asupra unei persoane în legătură cu îndeplinirea de către ea a obligaţiilor de serviciu sau obşteşti;

d) de două sau mai multe persoane;

e) prin schingiuire sau tortură;

f) prin mijloace periculoase pentru viaţa sau sănătatea mai multor persoane;

g) din interes material;

h) cu intenţii huliganice;

[Art.151 al.(2), lit.h) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

i) din motive de ură socială, naţională, rasială sau religioasă

[Art.151 al.(2), lit.i) modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

j) asupra a două sau a mai multor persoane;
            k) de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală;
            l) cu scopul de a preleva şi/sau utiliza ori comercializa organele sau ţesuturile victimei;
            m) la comandă.

[Art.151 al.(2), lit.j-m) introduse prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 12 ani.

[Art.151 al.(2), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

[Art.151 al.(3) exclus prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(4) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2), care au provocat decesul victimei,

[Art.151 al.(4) modificat prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

se pedepsesc cu închisoare de la 8 la 15 ani.

[Art.151 al.(4), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

Articolul 152. Vătămarea intenţionată medie a

                                     integrităţii corporale sau a sănătăţii

(1) Vătămarea intenţionată medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii, care nu este periculoasă pentru viaţă şi nu a provocat urmările prevăzute la art.151, dar care a fost urmată fie de dereglarea îndelungată a sănătăţii, fie de o pierdere considerabilă şi stabilă a mai puţin de o treime din capacitatea de muncă,

se pedepseşte cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 140 la 240 de ore sau cu închisoare de pînă la 3 ani.

[Art.152 al.(1), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

[Art.152 al.(1) modificat prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

(2) Aceeaşi acţiune săvîrşită:

[Art.152 al.(2), lit.a) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

b) asupra a două sau mai multor persoane;

[Art.152 al.(2), lit.c) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

c1) cu bună ştiinţă asupra unui minor sau a unei femei gravide ori profitînd de starea de neputinţă cunoscută sau evidentă a victimei, care se datorează vîrstei înaintate, bolii, handicapului fizic sau psihic ori altui factor;

[Art.152 al.(2), lit.c1) introdusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

d) asupra unei persoane în legătură cu îndeplinirea de către ea a obligaţiilor de serviciu sau obşteşti;

e) de două sau mai multe persoane;

f) prin schingiuire sau tortură;

g) prin mijloace periculoase pentru viaţa sau sănătatea mai multor persoane;

h) din interes material;

[Art.152 al.(2), lit.i) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

j) din motive de ură socială, naţională, rasială sau religioasă;

[Art.152 al.(2), lit.j) modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

k) la comandă

se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 6 ani.

[Art.152 al.(2), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

[Art.153-154 excluse prin LP292-XVI din 21.12.07, MO28-29/08.02.08 art.82]

Articolul 155. Ameninţarea cu omor ori cu vătămarea

                                   gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii

Ameninţarea cu omor ori cu vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii, dacă a existat pericolul realizării acestei ameninţări,

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 400 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 2 ani.

[Art.155 modificat prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

Articolul 156. Vătămarea gravă ori medie a integrităţii

                                   corporale sau a sănătăţii în stare de afect

Vătămarea gravă ori medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii în stare de afect survenită în mod subit, provocată de acte de violenţă, de insulte grave ori de alte acte ilegale sau imorale ale victimei,

[Art.156 alineat modificat prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 500 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 3 ani.

[Art.156 modificat prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

[Art.156 modificat prin LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

Articolul 157. Vătămarea gravă ori medie a integrităţii

                                   corporale sau a sănătăţii cauzată din

                                   imprudenţă

Vătămarea gravă ori medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii cauzată din imprudenţă

se pedepseşte cu amendă în mărime de pînă la 300 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 2 ani.

 [Art.157 al.(2) exclus prin LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470, al.(1) devine unic]

Articolul 158. Constrîngerea persoanei la prelevarea

                                    organelor sau ţesuturilor

            [Art.158  titlul modificat prin LP193-XVI din 26.09.08, MO189/21.10.08 art.677]

(1) Constrîngerea persoanei la prelevarea organelor sau ţesuturilor pentru transplantare sau în alte scopuri, săvîrşită cu aplicarea violenţei ori cu ameninţarea aplicării ei,

se pedepseşte cu închisoare de pînă la 5 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 3 ani.

 [Art.158 al.(1) modificat prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

(2) Aceeaşi acţiune săvîrşită asupra unei persoane despre care cel vinovat ştia cu certitudine că se află în stare de neputinţă ori în dependenţă materială sau altă dependenţă faţă de el

se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 7 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

Articolul 159. Provocarea ilegală a avortului

(1) Întreruperea cursului sarcinii, prin orice mijloace, săvîrşită:

a) în afara instituţiilor medicale sau cabinetelor medicale autorizate în acest scop;

b) de către o persoană care nu are studii medicale superioare speciale;

c) în cazul sarcinii ce depăşeşte 12 săptămîni, în lipsa indicaţiilor medicale, stabilite de Ministerul Sănătăţii;) în cazul contraindicaţiilor medicale pentru efectuarea unei asemenea operaţii;

[Art.159 al.(1) lit.c) în redacţia LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

e) în condiţii antisanitare

            se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 500 unităţi convenţionale sau cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 3 ani, sau cu închisoare de pînă la 2 ani.

            [Art.159 al.(1), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(2) Aceeaşi acţiune:

[Art.159 al.(2), lit.c) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120]

b) care a cauzat din imprudenţă o vătămare gravă ori medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii;

c) care a provocat din imprudenţă decesul victimei

se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 6 ani cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani.

[Art.159 al.(2), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

Articolul 160. Efectuarea ilegală a sterilizării chirurgicale

(1) Efectuarea ilegală a sterilizării chirurgicale de către medic

se pedepseşte cu amendă în mărime de pînă la 200 unităţi convenţionale cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 3 ani.

(2) Aceeaşi acţiune săvîrşită:

a) în unităţi medico-sanitare nespecializate;

b) de către o persoană fără studii medicale superioare speciale

se pedepseşte cu amendă în mărime de pînă la 500 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 3 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani.

(3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2), care:

[Art.160 al.(3), lit.a) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

b) au cauzat din imprudenţă o dereglare îndelungată a sănătăţii ori o vătămare gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii;

c) au provocat din imprudenţă decesul pacientului,

se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 6 ani cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani.

[Art.160 al.(2), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

Articolul 161. Efectuarea fecundării artificiale

                                   sau a implantării embrionului fără

                                   consimţămîntul pacientei

Efectuarea de către medic a fecundării artificiale sau a implantării embrionului fără consimţămîntul scris al pacientei

se pedepseşte cu amendă în mărime de pînă la 300 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 150 la 240 de ore, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 3 ani.

[Art.161 al.(1), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

[Art.161 modificat prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

Articolul 162. Neacordarea de ajutor unui bolnav

(1) Neacordarea de ajutor, fără motive întemeiate, unui bolnav de către o persoană care, în virtutea legii sau a regulilor speciale, era obligată să îl acorde

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 500 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 100 la 240 de ore.

[Art.162 al.(1) modificat prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

(2) Aceeaşi faptă care a provocat din imprudenţă:

a) o vătămare gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii;

b) decesul bolnavului

se pedepseşte cu închisoare de pînă la 5 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 3 ani.

[Art.162 al.(2) modificat prin LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

Articolul 163. Lăsarea în primejdie

(1) Lăsarea, cu bună-ştiinţă, fără ajutor a unei persoane care se află într-o stare periculoasă pentru viaţă şi este lipsită de posibilitatea de a se salva din cauza vîrstei fragede sau înaintate, a bolii sau a neputinţei, dacă cel vinovat ştia despre primejdie şi a avut posibilitatea de a acorda ajutor părţii vătămate fie că el însuşi a pus-o într-o situaţie periculoasă pentru viaţă,

[Art.163 al.(1) modificat prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

se pedepseşte cu amendă în mărime de pînă la 200 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 2 ani.

[Art.163 al.(1) modificat prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

(2) Aceeaşi faptă care a provocat din imprudenţă:

a) o vătămare gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii;

b) decesul victimei

se pedepseşte cu închisoare de pînă la 4 ani.

[Art.163 al.(2) modificat prin LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

 

Capitolul III

INFRACŢIUNI CONTRA LIBERTĂŢII,

CINSTEI ŞI DEMNITĂŢII PERSOANEI

Articolul 164. Răpirea unei persoane

(1) Răpirea unei persoane

se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 6 ani.

[Art.164 al.(1), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(2) Aceeaşi acţiune săvîrşită:

[Art.164 al.(2), lit.a) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

b) asupra a două sau mai multor persoane;

c) cu bună ştiinţă asupra unui minor sau a unei femei gravide ori profitînd de starea de neputinţă cunoscută sau evidentă a victimei, care se datorează vîrstei înaintate, bolii, handicapului fizic sau psihic ori altui factor;

[Art.164 al.(2), lit.c) în redacţia LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

[Art.164 al.(2), lit.d) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

e) de două sau mai multe persoane;

f) din interes material;

g) cu aplicarea armei sau altor obiecte folosite în calitate de armă

se pedepseşte cu închisoare de la 4 la 10 ani.

[Art.164 al.(2), sancţiunea în redacţia LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2), care:

a) au fost săvîrşite de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală;

b) au cauzat din imprudenţă o vătămare gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii ori decesul victimei,

se pedepsesc cu închisoare de la 6 la 13 ani.

[Art.164 al.(3), sancţiunea în redacţia LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

Articolul 1641. Răpirea minorului de către rudele apropiate
            Răpirea minorului de către rudele apropiate
           se pedepseşte cu amendă în mărime de pînă la 300 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 6 luni.

[Art.1641 introdus prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

Articolul 165. Traficul de fiinţe umane

(1) Recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea unei persoane, cu sau fără consimţămîntul acesteia, în scop de exploatare sexuală comercială sau necomercială, prin muncă sau servicii forţate, pentru cerşetorie, în sclavie sau în condiţii similare sclaviei, de folosire în conflicte armate sau în activităţi criminale, de prelevare a organelor sau ţesuturilor, săvîrşită prin:

[Art.165 al.(1) modificat prin LP193-XVI din 26.09.08, MO189/21.10.08 art.677]

a) ameninţare cu aplicarea sau aplicarea violenţei fizice sau psihice nepericuloase pentru viaţa şi sănătatea persoanei, inclusiv prin răpire, prin confiscare a documentelor şi prin servitute, în scopul întoarcerii unei datorii a cărei mărime nu este stabilită în mod rezonabil, precum şi prin ameninţare cu divulgarea informaţiilor confidenţiale familiei victimei sau altor persoane  atît fizice, cît şi juridice;

[Art.165 al.(1), lit.a) modificată  prin LP193-XVI din 26.09.08, MO189/21.10.08 art.677]

b) înşelăciune;

c) abuz de poziţie de vulnerabilitate sau abuz de putere, dare sau primire a unor plăţi sau beneficii pentru a obţine consimţămîntul unei persoane care deţine controlul asupra unei alte persoane,

se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 12 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 3000 la 5000 de unităţi convenţionale, cu privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate, sau cu lichidarea persoanei juridice.

[Art.165 al.(1), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(2) Aceleaşi acţiuni săvîrşite:

a) de către o persoană care anterior a săvîrşit o faptă prevăzută la alin.(1);

[Art.165 al.(2), lit.a) în redacţia LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

b) asupra a două sau mai multor persoane;

c) asupra unei femei gravide;

d) de două sau mai multe persoane;

e) de o persoană cu funcţie de răspundere sau de o persoană cu înaltă funcţie de răspundere;

f) cu aplicarea violenţei periculoase pentru viaţa, sănătatea fizică sau psihică a persoanei;

g) prin folosirea torturii, a tratamentelor inumane sau degradante pentru a asigura subordonarea persoanei ori prin folosirea violului, dependenţei fizice, a armei,

[Art.165 al.(2), lit.g) modificată  prin LP193-XVI din 26.09.08, MO189/21.10.08 art.677]

se pedepsesc cu închisoare de la 7 la 15 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 5000 la 7000 de unităţi convenţionale, cu privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate, sau cu lichidarea persoanei juridice.

[Art.165 al.(2), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2):

a) săvîrşite de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală;

b) soldate cu vătămarea gravă a integrităţii corporale sau cu o boală psihică a persoanei, cu decesul ori sinuciderea acesteia,

se pedepsesc cu închisoare de la 10 la 20 de ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 7000 la 9000 de unităţi convenţionale, cu privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate, sau cu lichidarea persoanei juridice.

[Art.165 al.(3), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(4) Victima traficului de fiinţe umane este absolvită de răspundere penală pentru infracţiunile săvîrşite de ea în legătură cu această calitate procesuală.

[Art.165 modificat prin LP376 din 29.12.05, MO20/31.01.06 art.89]

[Art.165 al.(4) introdus prin LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

Articolul 166. Privaţiunea ilegală de libertate

(1) Privaţiunea ilegală de libertate a unei persoane, dacă acţiunea nu este legată cu răpirea acesteia,

            se pedepseşte cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 120 la 240 de ore sau cu închisoare de pînă la 2 ani.

[Art.166 al.(1) modificat prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

(2) Aceeaşi acţiune săvîrşită:

[Art.166 al.(1), lit.a) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

b) asupra a două sau mai multor persoane;

c) cu bună ştiinţă asupra unui minor sau a unei femei gravide ori profitînd de starea de neputinţă cunoscută sau evidentă a victimei, care se datorează vîrstei înaintate, bolii, handicapului fizic sau psihic ori altui factor;

[Art.166 al.(1), lit.c) în redacţia LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120]

d) de două sau mai multe persoane;

e) cu aplicarea violenţei periculoase pentru viaţa sau sănătatea persoanei;

f) cu aplicarea armei sau altor obiecte folosite în calitate de armă

se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.

[Art.166 al.(2), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120]

(3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2), dacă au provocat din imprudenţă vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii ori decesul victimei,

[Art.166 al.(3) în redacţia LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120]

se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 10 ani.

Articolul 167. Sclavia şi condiţiile similare sclaviei

Punerea sau ţinerea unei persoane în condiţii în care o altă persoană exercită stăpînire asupra acesteia sau determinarea ei, prin utilizarea înşelăciunii, constrîngerii, violenţei sau ameninţării cu violenţă, să se angajeze sau să rămînă în raport de concubinaj sau căsătorie

se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani.

[Art.167 sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

Articolul 168. Munca forţată

Forţarea unei persoane să presteze o muncă împotriva dorinţei sale, ţinerea persoanei în servitute pentru achitarea unei datorii, obţinerea muncii sau a serviciilor prin înşelăciune, constrîngere, violenţă sau ameninţare cu violenţă

[Art.168 dispoziţia modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

se pedepsesc cu închisoare de pînă la 3 ani.

[Art.168 sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

Articolul 169. Internarea ilegală într-o instituţie psihiatrică

(1) Internarea ilegală într-o instituţie psihiatrică a unei persoane vădit sănătoase din punct de vedere psihic

se pedepseşte cu închisoare de pînă la 3 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 3 ani.

(2) Aceeaşi acţiune care a cauzat din imprudenţă:

a) vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii;

b) decesul victimei

se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 7 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani.

[Art.169 al.(2), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

[Art.170-XV exclus prin LP111 din 22.04.04, MO73-76/07.05.04 art.391]

 

Capitolul IV

INFRACŢIUNILE PRIVIND VIAŢA SEXUALĂ

            Articolul 171. Violul

(1) Violul, adică raportul sexual săvîrşit prin constrîngere fizică sau psihică a persoanei sau profitînd de imposibilitatea acesteia de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa,

            se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 5 ani.

[Art.171 al.(1) modificat prin LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

(2) Violul:

a) săvîrşit de către o persoană care anterior a săvîrşit un viol prevăzut la alin.(1);

[Art.171 al.(2), lit.a) în redacţia LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

b) săvîrşit cu bună-ştiinţă asupra unui minor;

            b1) săvîrşit cu bună ştiinţă asupra unei femei gravide;

[Art.171 al.(2), lit.b1) introdus prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

c) săvîrşit de două sau mai multe persoane;

[Art.171 al.(2), lit.d) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

e) însoţit de contaminarea intenţionată cu o boală venerică;

f) însoţit de torturarea victimei;

[Art.171 al.(2), lit.g) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 12 ani.

[Art.171 al.(2), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(3) Violul:

a) persoanei care se afla în grija, sub ocrotirea, protecţia, la educarea sau tratamentul făptuitorului;

b) unei persoane minore în vîrstă de pînă la 14 ani;

c) însoţit de contaminarea intenţionată cu maladia SIDA;

d) care a cauzat din imprudenţă o vătămare gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii;

e) care a provocat din imprudenţă decesul victimei;

f) soldat cu alte urmări grave

se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 20 de ani sau cu detenţiune pe viaţă.

[Art.171 al.(3), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

Articolul 172. Acţiuni violente cu caracter sexual

(1) Homosexualitatea sau satisfacerea poftei sexuale în forme perverse, săvîrşite prin constrîngere fizică sau psihică a persoanei ori profitînd de imposibilitatea acesteia de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa,

[Art.172 al.(1), dispoziţia modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 5 ani.

[Art.172 al.(1), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

 [Art.172 al.(1) modificat prin LP305 din 11.07.03, MO153/22.07.03 art.619]

(2) Aceleaşi acţiuni:

a) săvîrşite de o persoană care anterior a săvîrşit o faptă prevăzută la alin.(1);

[Art.172 al.(2), lit.a) în redacţia LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

b) săvîrşite cu bună-ştiinţă asupra unui minor;

           b1) cu bună ştiinţă asupra unei femei gravide;

[Art.172 al.(2), lit.b1) introdus prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

c) săvîrşite de două sau mai multe persoane;

d) însoţite de contaminarea intenţionată cu o boală venerică;

[Art.172 al.(2), lit.e) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

g) însoţită de torturarea victimei

[Art.172 al.(2), lit.g) introdusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 12 ani.

[Art.172 al.(2), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2), care:

a) au fost săvîrşite asupra unei persoane despre care se ştia cu certitudine că nu a atins vîrsta de 14 ani;

           a1) au fost săvîrşite asupra persoanei care se află în îngrijirea, ocrotirea, protecţia, educarea sau în tratamentul făptuitorului;

[Art.172 al.(3), lit.a1) introdus prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

b) au cauzat contaminarea intenţionată cu maladia SIDA;

c) au cauzat din imprudenţă o vătămare gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii;

d) au provocat din imprudenţă decesul victimei;

e) au provocat alte urmări grave,

se pedepsesc cu închisoare de la 10 la 20 de ani sau cu detenţiune pe viaţă.

[Art.172 al.(3), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

Articolul 173. Constrîngerea la acţiuni cu caracter sexual

Constrîngerea unei persoane la raporturi sexuale, homosexualitate ori la săvîrşirea altor acţiuni cu caracter sexual prin şantaj sau profitînd de dependenţa materială, de serviciu sau de altă natură a victimei

[Art.173 dispoziţia modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 300 la 500 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 140 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 3 ani.

[Art.173 sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

[Art.173 modificat prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

            Articolul 174.  Raportul sexual cu o persoană care    
                                    nu a împlinit vîrsta de 16 ani
             (1) Raportul sexual altul decît violul, precum şi orice alte acte de penetrare vaginală sau anală, comise cu o persoană despre care se ştia cu certitudine că nu a împlinit vîrsta de 16 ani,
             se pedepsesc cu închisoare de pînă la 5 ani.
             (2) Persoana care a săvîrşit fapta prevăzută la alin.(1) nu este pasibilă de răspundere penală dacă este la nivel apropiat cu victima în ceea ce priveşte vîrsta şi dezvoltarea fizică şi psihică.

[Art.174 în redacţia LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

            [Art.174 modificat prin LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

Articolul 175. Acţiuni perverse

Săvîrşirea de acţiuni perverse faţă de o persoană despre care se ştia cu certitudine că nu a atins vîrsta de 16 ani

se pedepseşte cu închisoare de pînă la 5 ani.

[Art.175 sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

[Art.175 modificat prin LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

 

Capitolul V

INFRACŢIUNI CONTRA DREPTURILOR

POLITICE, DE MUNCĂ ŞI ALTOR DREPTURI

CONSTITUŢIONALE ALE CETĂŢENILOR

Articolul 176. Încălcarea egalităţii în drepturi

                       a cetăţenilor

Încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, garantate prin Constituţie şi prin alte legi, în dependenţă de sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, apartenenţă la o minoritate naţională, avere, naştere sau orice altă situaţie:

a) săvîrşită de o persoană cu funcţie de răspundere;

b) soldată cu daune în proporţii considerabile,

           se pedepseşte cu amendă în mărime de la 300 la 600 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 150 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 3 ani, în toate cazurile cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

[Art.176 modificat prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

Articolul 177. Încălcarea inviolabilităţii

                       vieţii personale

(1) Culegerea ilegală sau răspîndirea cu bună-ştiinţă a informaţiilor, ocrotite de lege, despre viaţa personală ce constituie secret personal sau familial al altei persoane fără consimţămîntul ei

            se pedepseşte cu amendă în mărime de pînă la 300 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore.

            (11) Culegerea ilegală a informaţiilor menţionate la alin.(1), fără consimţămîntul persoanei, cu utilizarea mijloacelor tehnice speciale destinate pentru obţinerea ascunsă a informaţiei,
            se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 400 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 200 la 240 de ore.

           [Art.177 al.(11) introdus prin LP181-XVI din 10.07.08, MO140-142/01.08.08 art.576, în vigoare 01.11.08]

(2) Răspîndirea informaţiilor menţionate la alin.(1):

a) într-un discurs public, prin mass-media;

            b) prin folosirea intenţionată a situaţiei de serviciu

        se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 500 unităţi convenţionale sau cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de 1 an, sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, cu amendă, aplicată persoanei juridice, în mărime de la 1000 la 2000 unităţi convenţionale.

            [Art.177 al.(2), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

[Art.177 al.(2) modificat prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

Articolul 178. Violarea dreptului la secretul

                        corespondenţei

(1) Violarea dreptului la secretul scrisorilor, telegramelor, coletelor şi altor trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice şi înştiinţărilor telegrafice, cu încălcarea legislaţiei,

se pedepseşte cu amendă în mărime de pînă la 200 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 120 la 180 de ore.

(2) Aceeaşi acţiune săvîrşită:

a) cu folosirea situaţiei de serviciu;

            b) prin utilizarea mijloacelor tehnice speciale destinate pentru obţinerea ascunsă a informaţiei;

[Art.178 al.(2), lit.b) modificată prin LP181-XVI din 10.07.08, MO140-142/01.08.08 art.576, în vigoare 01.11.08]

c) în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizaţii criminale

se pedepseşte cu amendă de la 200 la 400 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 100 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 3 ani, sau cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de pînă la 3 ani.

[Art.178 al.(2) modificat prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

[Art.178 al.(2) modificat prin LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

 Articolul 179. Violarea de domiciliu

(1) Pătrunderea sau rămînerea ilegală în domiciliul sau în reşedinţa unei persoane fără consimţămîntul acesteia ori refuzul de a le părăsi la cererea ei, precum şi percheziţiile şi cercetările ilegale,

se pedepsesc cu amendă în mărime de pînă la 300 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 100 la 200 de ore, sau cu închisoare de pînă la 2 ani.

(2) Aceleaşi acţiuni săvîrşite cu aplicarea violenţei sau cu ameninţarea aplicării ei

se pedepsesc cu amendă în mărime de la 200 la 600 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 140 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 3 ani.

[Art.179 al.(2), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2), săvîrşite:

a) cu folosirea situaţiei de serviciu;

b) de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală,

se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 5 ani.

[Art.179 al.(3), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

[Art.179 modificat prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

Articolul 180. Încălcarea intenţionată a legislaţiei

                                    privind accesul la informaţie

Încălcarea intenţionată de către o persoană cu funcţie de răspundere a procedurii legale de asigurare şi de realizare a dreptului de acces la informaţie, încălcare ce a cauzat daune în proporţii considerabile drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanei care a solicitat informaţii referitoare la ocrotirea sănătăţii populaţiei, la securitatea publică, la protecţia mediului,

se pedepseşte cu amendă de la 150 la 300 unităţi convenţionale cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 3 ani.

[Art.180 sancţiunea în redacţia LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

Articolul 181. Împiedicarea exercitării libere a dreptului

                                   electoral sau a activităţii organelor electorale

Împiedicarea prin orice mijloace a exercitării libere a dreptului electoral sau împiedicarea activităţii organelor electorale:

a) săvîrşită prin blocarea sau atacarea localurilor secţiilor de votare prin orice mijloc şi în orice formă;

b) săvîrşită prin sustragerea urnelor de vot sau a documentelor electorale;

c) săvîrşită cu periclitarea vieţii persoanei;

d) însoţită de vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii;

e) soldată cu alte urmări grave,

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 400 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 3 ani.

[Art.181 sancţiunea în redacţia LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

Articolul 182. Falsificarea rezultatelor votării

Falsificarea, prin orice mijloace, a rezultatelor votării

            se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 400 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 100 la 200 de ore, sau cu închisoare de pînă la 2 ani.

            [Art.182 sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

[Art.182 modificat prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

Articolul 183. Încălcarea regulilor de

                      protecţie a muncii

(1) Încălcarea de către o persoană cu funcţie de răspundere ori de către o persoană care gestionează o organizaţie comercială, obştească sau altă organizaţie nestatală a tehnicii securităţii, a igienei industriale sau a altor reguli de protecţie a muncii, dacă această încălcare a provocat accidente cu oameni sau alte urmări grave,

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 500 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 100 la 200 de ore, sau cu închisoare de pînă la 2 ani.

(2) Aceeaşi acţiune care a provocat din imprudenţă decesul unei persoane

se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 6 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 3 ani.

[Art.183 al.(2), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

Articolul 184. Violarea dreptului la libertatea

                       întrunirilor

(1) Violarea dreptului la libertatea întrunirilor prin împiedicarea ilegală a desfăşurării mitingului, demonstraţiei, manifestaţiei, procesiunii sau oricărei alte întruniri ori a participării cetăţenilor la acestea fie prin constrîngerea lor la participare:

a) săvîrşită de o persoană cu funcţie de răspundere;

b) săvîrşită de două sau mai multe persoane;

c) însoţită de violenţă nepericuloasă pentru viaţă sau sănătate,

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 400 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 2 ani.

[Art.184 al.(1) modificat prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

(2) Aceeaşi acţiune:

a) săvîrşită cu aplicarea armei sau a altor obiecte care au servit drept armă ori au fost special adaptate pentru vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii;

b) însoţită de violenţă periculoasă pentru viaţă sau sănătate;

c) soldată cu cauzarea de daune în proporţii mari;

d) soldată cu alte urmări grave

se pedepseşte cu închisoare de pînă la 5 ani.

[Art.184 al.(2), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

Articolul 185. Atentarea la persoană şi la drepturile

                                   cetăţenilor sub formă de propovăduire

                                   a credinţelor religioase şi de îndeplinire

                                   a riturilor religioase

Organizarea, conducerea sau participarea activă la un grup a cărui activitate, desfăşurată sub formă de propovăduire a credinţelor religioase şi de îndeplinire a riturilor religioase, este însoţită fie de cauzarea de daune sănătăţii cetăţenilor, fie de alte atentate la persoană sau la drepturile acesteia, fie de instigarea cetăţenilor la refuzul de a îndeplini obligaţiile cetăţeneşti

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 300 la 700 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 5 ani.

 [Art.185 modificat prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

 [Art.185 modificat prin LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

Articolul 1851. Încălcarea dreptului de autor şi a

                         drepturilor conexe

(1) Însuşirea dreptului la paternitate (plagiatul) sau altă violare a dreptului de autor şi/sau a drepturilor conexe, dacă valoarea drepturilor violate sau valoarea exemplarului licenţiat de operă, de program de computer, de bază de date, de interpretare, de fonogramă, de emisiune, care formează obiectul dreptului de autor sau al drepturilor conexe, este de proporţii mari, aceasta fiind săvîrşită prin:

a) reproducerea integrală sau parţială, modificarea sub orice formă a obiectului protejat de dreptul de autor sau de drepturile conexe;

b) comercializarea, închirierea, importarea, exportarea, transportarea, depozitarea sau publicarea obiectului protejat de dreptul de autor sau de drepturile conexe;

c) comunicarea publică a unei opere cinematografice sau a unei opere audiovizuale pe cale radioelectrică sau prin cablu în regim interactiv, inclusiv prin Internet ori prin alt procedeu similar;

d) demonstrarea publică a originalului sau a unui exemplar de operă;

e) interpretarea publică a operei sau a fonogramei;

f) transmiterea simultană sau retransmiterea operei, fonogramei, interpretării sau emisiunii pe cale radioelectrică sau prin cablu, prin alt procedeu similar ori în localurile unde intrarea este cu plată;

g) fixarea pe suport material a operei audiovizuale, emisiunii sau interpretării în săli de concerte, cinematografe, precum şi în alt loc public, fără acordul titularului de drepturi asupra operei, emisiunii sau interpretării;

h) permiterea accesului public la bazele de date din computer care conţin sau constituie opere protejate de dreptul de autor;

i) traducerea, publicarea în culegeri, adaptarea sau transformarea operei, precum şi prelucrarea, aranjamentul acesteia,

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 800 la 1.000 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 2.000 la 4.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 1 la 5 ani.

(2) Comercializarea, închirierea sau schimbul de exemplare de opere sau de fonograme cu violarea drepturilor de autor şi/sau a drepturilor conexe prin anunţuri publice, prin mijloace electronice de comunicare sau prin expunere publică a cataloagelor cu coperte ori a copertelor operelor sau fonogramelor, punerea cu bună ştiinţă la dispoziţie de către agenţii economici a spaţiilor, echipamentelor, mijloacelor de transport, bunurilor sau serviciilor proprii în vederea valorificării ilegale de către o altă persoană fizică sau juridică a operelor şi/sau a interpretărilor, fonogramelor, emisiunilor care formează obiectul dreptului de autor sau al drepturilor conexe, precum şi refuzul de a declara provenienţa exemplarelor de opere sau de fonograme comercializate, închiriate sau schimbate cu violarea drepturilor de autor şi/sau a drepturilor conexe,

se pedepsesc cu amendă de la 800 la 1.000 de unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, cu amendă, aplicată persoanei juridice, de la 2.000 la 4.000 de unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 1 la 5 ani.

(3) Comercializarea, închirierea, schimbul, transmiterea cu titlu gratuit, exportarea, depozitarea sau altă valorificare a exemplarelor de opere şi/sau fonograme, de programe de computer, de baze de date fără marcajele de control corespunzătoare şi fără deţinerea, la momentul controlului, a contractelor de autor încheiate cu titularii de drepturi asupra lor, precum şi aplicarea necorespunzătoare a marcajelor de control, altele decît pentru suporturile materiale specificate în anexele la cererea de eliberare a marcajelor sau aplicarea marcajelor de control pe exemplarele de operă sau fonograme valorificate fără consimţămîntul titularului de drepturi, dacă valoarea acestor obiecte este de proporţii mari,

se pedepsesc cu amendă de la 800 la 1.000 de unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, cu amendă, aplicată persoanei juridice, de la 2.000 la 4.000 de unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 1 la 5 ani.

[Art.1851 al.(2-3) în redacţia LP110-XVI din 27.04.07, MO78-81/08.06.07, art.360]

(4) Eludarea mijloacelor tehnice de protecţie a dreptului de autor şi a drepturilor conexe, precum şi înlăturarea sau schimbarea informaţiei privind administrarea drepturilor de autor şi a drepturilor conexe, indiferent de faptul dacă au fost încălcate aceste drepturi,

se pedepsesc cu amendă în mărime de la 800 la 1.000 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 2.000 la 4.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 1 la 5 ani.

(5) Marcarea, comercializarea, importarea, exportarea, transportarea sau depozitarea ilegală a marcajelor de control, falsificarea acestora, care au cauzat daune în proporţii mari,

se pedepsesc cu amendă în mărime de la 2.000 la 4.000 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 2.000 la 6.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 1 la 5 ani.

(6) Acţiunile prevăzute la alineatele (1), (2), (3), (4) sau (5), săvîrşite:

[Art.1851 al.(6), lit.a) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

b) de două sau mai multe persoane;

c) de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală;

d) prin constrîngere fizică sau psihică;

e) în proporţii deosebit de mari,  

se pedepsesc cu amendă în mărime de la 4.000 la 5.000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 3 la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 8.000 la 10.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 1 la 5 ani sau cu lichidarea ei.

[Art.1851 introdus prin LP446-XV din 30.12.04, MO17-19/28.01.05 art.64]

Articolul 1852. Încălcarea dreptului asupra

                                    obiectelor de proprietate industrială

(1) Răspîndirea informaţiilor privind invenţia, modelul de utilitate, desenul sau modelul industrial, soiul de plantă, topografia circuitului integrat fără consimţămîntul autorului (creatorului) sau al succesorului său în drepturi, pînă la publicarea oficială a datelor din cererea de înregistrare, de către o persoană căreia aceste informaţii i-au fost încredinţate sau i-au devenit cunoscute în alt mod, precum şi însuşirea frauduloasă de către un terţ a calităţii de autor al invenţiei, al modelului de utilitate, al desenului sau al modelului industrial, al soiului de plantă, al topografiei circuitului integrat sau constrîngerea la coautorat

se pedepsesc cu amendă de la 500 la 1.000 de unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore.

(2) Folosirea ilicită a mărcii sau a denumirii de origine a produsului protejate, folosirea unor semne identice ori similare care pot fi confundate cu mărcile sau cu denumirile de origine ale produsului înregistrate sau a căror înregistrare este solicitată în numele unor alte persoane pentru marcarea de produse ori servicii identice cu cele pentru care marca (denumirea de origine) a fost înregistrată, fabricarea, folosirea, importul, exportul, transportarea, oferirea spre vînzare, vînzarea, orice alt mod de punere în circulaţie economică sau stocarea în aceste scopuri a produselor marcate cu astfel de semne, precum şi îndemnarea terţilor la efectuarea acestor acţiuni, care au cauzat daune în proporţii mari,

se pedepsesc cu amendă de la 500 la 1.000 de unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, cu amendă, aplicată persoanei juridice, de la 3.500 la 5.000 de unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 1 la 5 ani.

(3) Fabricarea, importul, exportul, transportarea, oferirea spre vînzare, vînzarea, alt mod de punere în circulaţie economică sau stocarea în aceste scopuri a produsului, folosirea de procedee, ceea ce constituie invenţii sau modele de utilitate ori include obiectul invenţiei sau al modelului de utilitate protejate, pentru care, în conformitate cu legislaţia, este necesară autorizare din partea titularului, efectuate fără această autorizare, precum şi îndemnarea terţilor la efectuarea acestor acţiuni, care au cauzat daune în proporţii mari,

se pedepsesc cu amendă de la 500 la 1.000 de unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, cu amendă, aplicată persoanei juridice, de la 3.500 la 5.000 de unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 1 la 5 ani.

(4) Fabricarea, importul, exportul, oferirea spre vînzare, vînzarea, alt mod de punere în circulaţie economică sau stocarea în aceste scopuri a produsului obţinut prin aplicarea desenului sau modelului industrial protejate, dacă acest produs, integral sau într-o măsură substanţială, este o copie a desenului sau a modelului industrial protejate, pentru care, în conformitate cu legislaţia, este necesară autorizare din partea titularului, efectuate fără această autorizare, precum şi îndemnarea terţilor la efectuarea acestor acţiuni, care au cauzat daune în proporţii mari,

se pedepsesc cu amendă de la 500 la 1.000 de unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, cu amendă, aplicată persoanei juridice, de la 3.500 la 5.000 de unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 1 la 5 ani.

(5) Producerea, reproducerea, condiţionarea în scop de înmulţire, oferirea spre vînzare, vînzarea sau alte forme de comercializare, importul, exportul sau stocarea în aceste scopuri a materialului soiului de plantă pentru care, în conformitate cu legislaţia, este necesară autorizare din partea titularului, efectuate fără această autorizare, precum şi îndemnarea terţilor la efectuarea acestor acţiuni, care au cauzat daune în proporţii mari,

se pedepsesc cu amendă de la 500 la 1.000 de unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, cu amendă, aplicată persoanei juridice, de la 3.500 la 5.000 de unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 1 la 5 ani.

(6) Reproducerea topografiei circuitului integrat sau a unei părţi a acesteia, importul, exportul, oferirea spre vînzare, vînzarea sau distribuirea în orice alt mod în scopuri comerciale a topografiei circuitului integrat pentru care, în conformitate cu legislaţia, este necesară autorizare din partea titularului, efectuate fără această autorizare, precum şi îndemnarea terţilor la efectuarea acestor acţiuni, care au cauzat daune în proporţii mari,

se pedepsesc cu amendă de la 500 la 1.000 de unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, cu amendă, aplicată persoanei juridice, de la 3.500 la 5.000 de unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 1 la 5 ani.

(7) Acţiunile de la alin.(1), (2), (3), (4), (5) şi (6) săvîrşite:

[Art.1852 al.(7), lit.a) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

b) de două sau mai multe persoane;

c) de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală;

d) prin constrîngere fizică sau psihică;

e) în proporţii deosebit de mari

se pedepsesc cu amendă de la 3.000 la 5.000 de unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 3 la 5 ani, cu amendă, aplicată persoanei juridice, de la 7.000 la 10.000 de unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 1 la 5 ani sau cu lichidarea ei.

Articolul 1853. Declaraţiile intenţionat false în

                                      documentele de înregistrare ce ţin de

                                      protecţia proprietăţii intelectuale

Declaraţiile intenţionat false, operarea intenţionată cu înscrieri false în documentele ce ţin de protecţia proprietăţii intelectuale, precum şi falsificarea documentelor necesare eliberării titlului de protecţie, perfectarea intenţionată a documentelor falsificate sau prezentarea intenţionată de documente cu date care subminează autoritatea solicitantului de protecţie a obiectului de proprietate intelectuală

se pedepsesc cu amendă de la 800 la 1.000 de unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, cu amendă, aplicată persoanei juridice, de la 3.500 la 5.000 de unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 1 la 5 ani.

[Art.1852-1853 introduse prin LP110-XVI din 27.04.07, MO78-81/08.06.07, art.360]

 

Capitolul VI

INFRACŢIUNI CONTRA PATRIMONIULUI

 

Articolul 186. Furtul

(1) Furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane,

se pedepseşte cu amendă în mărime de pînă la 300 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 120 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 2 ani.

[Art.186 al.(1), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

[Art.186 al.(1) modificat prin LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

(2) Furtul săvîrşit:

[Art.186 al.(2), lit.a) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

b) de două sau mai multe persoane;

c) prin pătrundere în încăpere, în alt loc pentru depozitare sau în locuinţă;

d) cu cauzarea de daune în proporţii considerabile

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 300 la 1000 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 4 ani.

[Art.186 al.(2), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

 [Art.186 al.(2) modificat prin LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

(3) Furtul săvîrşit:

a) în timpul unei calamităţi;

b) de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală

            se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 6 ani cu (sau fără) amendă în mărime de la 1.000 la 3.000 unităţi convenţionale.

            [Art.186 al.(3), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(4) Acţiunile prevăzute la alin. (1), (2) sau (3) săvîrşite în proporţii mari
            se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 10 ani.

[Art.186 al.(4) în redacţia LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(5) Acţiunile prevăzute la alin.(1), (2) sau (3) săvîrşite în proporţii deosebit de mari
            se pedepsesc cu închisoare de la 7 la 12 ani.

[Art.186 al.(5)  introdus prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

            [Art.186 modificat prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

Articolul 187. Jaful

(1) Jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane,

             se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 500 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 3 ani.

            [Art.187 al.(1), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

[Art.187 al.(1) modificat prin LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

(2) Jaful săvîrşit:

[Art.187 al.(2), lit.a) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

b) de două sau mai multe persoane;

c) de o persoană mascată, deghizată sau travestită;

d) prin pătrunderea în încăpere, în alt loc pentru depozitare sau în locuinţă;

e) cu aplicarea violenţei nepericuloase pentru viaţa sau sănătatea persoanei ori cu ameninţarea aplicării unei asemenea violenţe;

f) cu cauzarea de daune în proporţii considerabile

            se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 6 ani cu (sau fără) amendă în mărime de la 500 la 1000 unităţi convenţionale.

           [Art.187 al.(2), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(3) Jaful săvîrşit:

a) în timpul unei calamităţi;

b) de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală

            se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 10 ani.

           [Art.187 al.(3), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

          4) Acţiunile prevăzute la alin.(1), (2) sau (3) săvîrşite în proporţii mari
          se pedepsesc cu închisoare de la 7 la 12 ani.
          (5) Acţiunile prevăzute la alin. (1), (2) sau (3) săvîrşite în proporţii deosebit de mari
          se pedepsesc cu închisoare de 8 la 15 ani.

           [Art.187 al.(4)-(5) introduse prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

[Art.187 modificat prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

Articolul 188. Tîlhăria

(1) Tîlhăria, adică atacul săvîrşit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoţit de violenţă periculoasă pentru viaţa sau sănătatea persoanei agresate ori de ameninţarea cu aplicarea unei asemenea violenţe,

se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 6 ani cu (sau fără) amendă în mărime de la 400 la 1000 unităţi convenţionale.

            [Art.188 al.(1) modificat prin LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

(2) Tîlhăria săvîrşită:

[Art.188 al.(2), lit.a) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

b) de două sau mai multe persoane;

c) de o persoană mascată, deghizată sau travestită;

d) prin pătrundere în încăpere, în alt loc pentru depozitare sau în locuinţă;

e) cu aplicarea armei sau altor obiecte folosite în calitate de armă;

f) cu cauzarea de daune în proporţii considerabile

se pedepseşte cu închisoare de la 6 la 10 ani.

[Art.188 al.(2), sancţiunea în redacţia LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(3) Tîlhăria săvîrşită:

a) în timpul unei calamităţi;

b) de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală;

c) cu vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii;

d) prin schingiuire, tortură, tratament inuman sau degradant

se pedepseşte cu închisoare de la 7 la 12 ani.

[Art.188 al.(3), sancţiunea în redacţia LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

4) Acţiunile prevăzute la alin. (1), (2) sau (3) săvîrşite în proporţii mari
           se pedepsesc cu închisoare de la 9 la 14 ani.
           (5) Acţiunile prevăzute la alin. (1), (2) sau (3) săvîrşite în proporţii deosebit de mari
            se pedepsesc cu închisoare de la 10 la 15 ani.

[Art.188 al.(4)-(5) introduse prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

[Art.188 modificat prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

Articolul 189. Şantajul

(1) Şantajul, adică cererea de a se transmite bunurile proprietarului, posesorului sau deţinătorului ori dreptul asupra acestora sau de a săvîrşi alte acţiuni cu caracter patrimonial, ameninţînd cu violenţă persoana, rudele sau apropiaţii acesteia, cu răspîndirea unor ştiri defăimătoare despre ele, cu deteriorarea sau cu distrugerea bunurilor proprietarului, posesorului, deţinătorului ori cu răpirea proprietarului, posesorului, deţinătorului, a rudelor sau a apropiaţilor acestora,

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 500 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 4 ani.

            (2) Şantajul săvîrşit:

[Art.189 al.(2), lit.a) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

b) de două sau mai multe persoane;

c) cu aplicarea violenţei nepericuloase pentru viaţă sau sănătate;

d) prin ameninţare cu moartea;

e) cu deteriorarea ori distrugerea bunurilor

se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 7 ani cu amendă în mărime de la 500 la 1000 unităţi convenţionale.

[Art.189 al.(2) modificat prin LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

(3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2):

a) săvîrşite de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală;

b) săvîrşite cu aplicarea armei sau a altor obiecte folosite în calitate de armă;

c) însoţite de violenţă periculoasă pentru viaţă sau sănătate;

d) însoţite de schingiuire, tortură, tratament inuman sau degradant;

e) urmate de dobîndirea bunurilor cerute;

f) soldate cu alte urmări grave,

se pedepsesc cu închisoare de la 6 la 10 ani cu amendă în mărime de la 1.000 la 2000 unităţi convenţionale.

[Art.189 al.(3), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

            [Art.189 al.(3) modificat prin LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

(4) Acţiunile prevăzute la alin.(1), (2) sau (3), însoţite de răpirea proprietarului, posesorului sau deţinătorului, a rudelor sau a apropiaţilor acestora,

se pedepseşte cu închisoare de la 7 la 13 ani.

[Art.189 al.(3), sancţiunea în redacţia LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(5) Acţiunile prevăzute la alin. (1), (2), (3) sau (4) săvîrşite în proporţii mari
            se pedepsesc cu închisoare de la 9 la 13 ani.
            (6) Acţiunile prevăzute la alin. (1), (2), (3) sau (4) săvîrşite în proporţii deosebit de mari
            se pedepsesc cu închisoare de la 10 la 15 ani.

[Art.189 al.(5)-(6) introduse prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

Articolul 190. Escrocheria

(1) Escrocheria, adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înşelăciune sau abuz de încredere,

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 500 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 120 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 3 ani.

[Art.190 al.(1) modificat prin LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

(2) Escrocheria săvîrşită:

[Art.190 al.(2), lit.a) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

b) de două sau mai multe persoane;

c) cu cauzarea de daune în proporţii considerabile;

d) cu folosirea situaţiei de serviciu

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 500 la 1000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 2 la 6 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 3 ani.

[Art.190 al.(2), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(3) Escrocheria săvîrşită de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală

se pedepseşte cu închisoare de la 4 la 8 ani cu (sau fără) amendă în mărime de la 1000 la 3000 unităţi convenţionale.

[Art.190 al.(3), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

4) Acţiunile prevăzute la alin.(1), (2) sau (3) săvîrşite în proporţii mari
            se pedepsesc cu închisoare de la 7 la 10 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani.
            (5) Acţiunile prevăzute la alin.(1), (2) sau (3) săvîrşite în proporţii deosebit de mari
            se pedepsesc cu închisoare de la 8 la 15 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani.

[Art.190 al.(4)-(5) introduse prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

Articolul 191. Delapidarea averii străine

(1) Delapidarea averii străine, adică însuşirea ilegală a bunurilor altei persoane, încredinţate în administrarea vinovatului,

se pedepseşte cu amendă în mărime de pînă la 500 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 3 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 3 ani.

[Art.191 al.(1), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(2) Delapidarea averii străine, săvîrşită:

[Art.191 al.(2), lit.a) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

b) de două sau mai multe persoane;

c) cu cauzarea de daune în proporţii considerabile;

d) cu folosirea situaţiei de serviciu,

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 500 la 1.000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 2 la 6 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani.

[Art.191 al.(2), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2), săvîrşite de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală,

se pedepsesc cu închisoare de la 4 la 8 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

[Art.191 al.(3), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(4) Acţiunile prevăzute la alin.(1), (2) sau (3) săvîrşite în proporţii mari
            se pedepsesc cu închisoare de la 7 la 12 ani.
            (5) Acţiunile prevăzute la alin.(1), (2) sau (3) săvîrşite în proporţii deosebit de mari
            se pedepsesc cu închisoare de la 8 la 15 ani.

[Art.191 al.(4)-(5) introduse prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

Articolul 192. Pungăşia

(1) Pungăşia, adică acţiunea în scopul sustragerii bunurilor altei persoane din buzunare, genţi sau din alte obiecte prezente la persoană,

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 300 la 500 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 2 ani.

[Art.192 al.(1), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

 [Art.192 al.(1) modificat prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

 [Art.192 al.(1) modificat prin LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

(2) Pungăşia săvîrşită:

[Art.192 al.(2), lit.a) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

b) de două sau mai multe persoane,

se pedepseşte cu închisoare de pînă la 4 ani cu amendă în mărime de la 200 la 1.000 unităţi convenţionale.

[Art.192 al.(2), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2) săvîrşite în proporţii mari
            se pedepsesc cu închisoare de la 4 la 7 ani.
            (4) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2) săvîrşite în proporţii deosebit de mari
            se pedepsesc cu închisoare de la 6 la 10 ani.

[Art.192 al.(3)-(4) introduse prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

 [Art.192 al.(2) modificat prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

    Articolul 1921. Răpirea mijlocului de transport
    (1) Răpirea mijlocului de transport fără scop de însuşire se pedepseşte cu amendă în mărime de la 500 la 1000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 1 la 3 ani.
    (2) Aceeaşi acţiune:
    a) săvîrşită de două sau mai multe persoane;
    b) însoţită de violenţă nepericuloasă pentru viaţa sau sănătatea victimei sau de ameninţarea cu aplicarea unei asemenea violenţe;
    c) săvîrşită prin pătrundere în garaj, în alte încăperi sau spaţii îngrădite ori păzite
    se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 5 ani.
    (3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2) însoţite de violenţă periculoasă pentru viaţa sau sănătatea victimei sau de ameninţarea cu aplicarea unei asemenea violenţe
    se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 7 ani.

[Art.1921 introdus prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

Articolul 1922Răpirea mijlocului de transport cu    
                                     tracţiune animală, precum şi a anima-
                                     lelor de tracţiune
    Răpirea mijlocului de transport cu tracţiune animală, precum şi a animalelor de tracţiune, fără scop de însuşire, urmată:
    a) de distrugerea de bunuri;
    b) de îmbolnăvirea gravă sau pieirea animalelor răpite,
    se pedepseşte cu amendă în mărime de la 300 la 700 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore.

[Art.1922 introdus prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

            Articolul 193. Tulburarea de posesie
            Ocuparea, în întregime sau în parte, fără drept, a unui imobil aflat în posesia altuia cu aplicarea violenţei sau cu ameninţarea aplicării violenţei ori prin distrugerea sau strămutarea semnelor de hotar
             se pedepseşte cu amendă în mărime de pînă la 1000 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 150 la 240 de ore, sau cu închisoare de la 1 la 2 ani.

[Art.193 în redacţia LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

 [Art.193 modificat prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

Articolul 194. Însuşirea sau utilizarea ilicită a energiei

                                    electrice, termice sau a gazelor naturale

(1) Însuşirea energiei electrice, termice sau a gazelor naturale ori utilizarea ilicită a acestora evitînd sistemele de evidenţă instalate în modul stabilit sau prin acestea, dar deteriorate de consumator, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii mari,

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 500 la 1.500 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore.

[Art.194 al.(2) modificat prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

[Art.194 al.(2) modificat prin LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

(2) Aceleaşi acţiuni care au cauzat daune în proporţii deosebit de mari

se pedepsesc cu amendă în mărime de la 1500 la 3000 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de 240 de ore.


[Art.195 exclus prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]


Articolul 196. Cauzarea de daune materiale prin

                                    înşelăciune sau abuz de încredere

(1) Cauzarea de daune materiale în proporţii mari proprietarului prin înşelăciune sau abuz de încredere, dacă fapta nu constituie o însuşire,

se pedepseşte cu amendă în mărime de pînă la 200 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

[Art.196 al.1) modificat prin LP292-XVI din 21.12.07, MO28-29/08.02.08 art.82]

(2) Aceeaşi acţiune săvîrşită:

[Art.196 al.(2), lit.a) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

b) de două sau mai multe persoane

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 500 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 2 ani.

[Art.196 al.(2), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

            [Art.196 al.(2) modificat prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

(3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2), săvîrşite:

a) de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală;

[Art.196 al.(3), lit.b) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

se pedepsesc cu amendă în mărime de la 500 la 1000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 3 ani.

[Art.196 al.(3), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

[Art.196 al.3) modificat prin LP292-XVI din 21.12.07, MO28-29/08.02.08 art.82]

 [Art.196 al.(3) modificat prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

[Art.196 al.4) exclus prin LP292-XVI din 21.12.07, MO28-29/08.02.08 art.82]

            (4) Cauzarea de daune materiale în proporţii deosebit de mari prin înşelăciune sau abuz de încredere, dacă fapta nu constituie o însuşire,
            se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1000 la 2000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 3 ani.

[Art.196 al.(3), lit.b) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

Articolul 197. Distrugerea sau deteriorarea

                       intenţionată a bunurilor

(1) Distrugerea sau deteriorarea intenţionată a bunurilor, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii mari,

se pedepseşte cu amendă în mărime de pînă la 1000 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de 240 de ore.

[Art.197 al.(1) modificat prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

[Art.197 al.(1) modificat prin LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

    (2) Aceleaşi acţiuni:
    a) săvîrşite prin incendiere, explozie sau prin o altă modalitate periculoasă;
    b) săvîrşite din motive de ură socială, naţională, rasială sau religioasă;
    c) săvîrşite asupra unei persoane în legătură cu îndeplinirea de către aceasta a obligaţiilor de serviciu sau obşteşti;
    d) care au provocat din imprudenţă decesul persoanei
    se pedepsesc cu închisoare de pînă la 6 ani.

[Art.197 al.(2) în redacţia LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]


[Art.198 exclus prin LP292-XVI din 21.12.07, MO28-29/08.02.08 art.82]

Articolul 199. Dobîndirea sau comercializarea bunurilor

                                    despre care se ştie că au fost obţinute pe

                                    cale criminală

(1) Dobîndirea sau comercializarea, fără o promisiune prealabilă, a bunurilor despre care se ştie că au fost obţinute pe cale criminală

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 400 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 120 la 180 de ore.

(2) Aceleaşi acţiuni săvîrşite:

a) de două sau mai multe persoane;

b) sub formă de îndeletnicire;

c) în proporţii mari

se pedepsesc cu amendă în mărime de la 300 la 600 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 3 ani.

 [Art.199 al.(2), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

 [Art.199 al.(2) modificat prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

(3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau la alin.(2) lit.a) şi b), săvîrşite în proporţii deosebit de mari,

 [Art.199 al.(3), dispoziţia modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

se pedepsesc cu amendă în mărime de la 500 la 1.000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 5 ani.

 [Art.199 al.(3), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]


[Art.200 exclus prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

[Art.200 modificat prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

Capitolul VII

INFRACŢIUNI CONTRA FAMILIEI

ŞI MINORILOR

Articolul 201. Incestul

(1) Raportul sexual între rude pe linie dreaptă pînă la gradul trei inclusiv, precum şi între rude pe linie colaterală (fraţi, surori),

[Art.201 al.(1), dispoziţia modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

se pedepseşte cu închisoare de pînă la 5 ani.

           (2) Persoanele prevăzute la alin.(1) nu sînt pasibile de răspundere penală dacă, la momentul săvîrşirii faptei, nu au împlinit vîrsta de 18 ani şi diferenţa de vîrstă între ei nu este mai mare de 2 ani.

[Art.201 al.(2) introdus prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

 [Art.201 modificat prin LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]


[Art.202 exclus prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]


[Art.203 exclus prin LP292-XVI din 21.12.07, MO28-29/08.02.08 art.82]

            Articolul 204. Divulgarea secretului adopţiei
            Divulgarea secretului adopţiei contrar voinţei adoptatorului, săvîrşită de o persoană obligată să păstreze faptul adopţiei ca un secret profesional sau de serviciu,
            se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 500 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 100 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 6 luni, în toate cazurile cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de 2 ani.

[Art.204 în redacţia  LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

 [Art.204 al.(2) modificat prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

 Articolul 205. Abuzul părinţilor şi altor persoane

                         la adopţia copiilor

(1) Primirea de către părinte, tutore (curator) sau alt reprezentant legal al copilului, de către altă persoană a unei recompense sub orice formă pentru consimţămîntul la adopţie sau în alte scopuri legate de adopţie

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 150 la 400 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 3 ani.

(2) Intermedierea, facilitarea sau încurajarea adopţiei unui copil în scop de profit, beneficiu material sau alt beneficiu

se pedepseşte cu amendă de la 200 la 400 de unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 1 la 3 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, cu amendă, aplicată persoanei juridice, de la 2000 la 4000 de unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.

(3) Exercitarea sub orice formă a constrîngerii asupra părintelui, tutorelui (curatorului) copilului în scopul obţinerii consimţămîntului pentru adopţie sau prezentării de date neveridice pentru încuviinţarea adopţiei, instituirea tutelei (curatelei), plasamentul copilului într-o instituţie rezidenţială, într-o familie sau casă de copii de tip familial

se pedepseşte cu amendă de la 250 la 400 de unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 3 la 5 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, cu amendă, aplicată persoanei juridice, de la 2.500 la 5.000 de unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

(4) Acţiunile prevăzute la alineatele (1)-(3), săvîrşite:

[Art.205 al.(4), lit.a) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

      b) în privinţa a doi sau mai mulţi copii;

      c) de o persoană cu înaltă funcţie de răspundere;

      d) de două sau mai multe persoane;

      e) de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 7 ani cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, cu amendă, aplicată persoanei juridice, de la 3.000 la 6.000 de unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

 [Art.205 al.(3), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

[Art.205 modificat prin LP235-XVI din 08.11.07, MO188-191/07.12.07 art.732]

[Art.205 modificat prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

Articolul 206. Traficul de copii

(1) Recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea unui copil, precum şi darea sau primirea unor plăţi ori beneficii pentru obţinerea consimţămîntului unei persoane care deţine controlul asupra copilului, în scopul:

a) exploatării sexuale, comerciale şi necomerciale, în prostituţie sau în industria pornografică;

b) exploatării prin muncă sau servicii forţate;

b1) practicării cerşetoriei sau în alte scopuri josnice;

[Art.206  al.(1), lit.b1) introdusă prin LP193-XVI din 26.09.08, MO189/21.10.08 art.677]

c) exploatării în sclavie sau în condiţii similare sclaviei, inclusiv în cazul adopţiei ilegale;

d) folosirii în conflicte armate;

e) folosirii în activitate criminală;

f) prelevării organelor sau ţesuturilor umane;

[Art.206  al.(1), lit.f) modificată prin LP193-XVI din 26.09.08, MO189/21.10.08 art.677]

[Art.206 al.1), lit.f) modificată prin LP235-XVI din 08.11.07, MO188-191/07.12.07 art.732]

g) abandonării în străinătate,

h) vînzării sau cumpărării,

[Art.206 al.1), lit.h) introdusă prin LP235-XVI din 08.11.07, MO188-191/07.12.07 art.732]

se pedepseşte cu închisoare de la 8 la 12 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 3000 la 5000 de unităţi convenţionale, cu privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate, sau cu lichidarea persoanei juridice.

 [Art.206 al.(1), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(2) Aceleaşi acţiuni însoţite:

a) de violenţă fizică şi psihică, de aplicare a armei de foc sau de ameninţare cu aplicarea acesteia;
b) de abuz şi violenţă sexuală;

c) de profitare de abuz de autoritate sau de situaţia de vulnerabilitate a copilului, de ameninţare cu divulgarea informaţiilor confidenţiale familiei copilului sau altor persoane;

f) de prelevare a organelor sau ţesuturilor umane

[Art.206  al.(2), lit.f) modificată prin LP193-XVI din 26.09.08, MO189/21.10.08 art.677]

se pedepsesc cu închisoare de la 10 la 15 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 5000 la 7000 de unităţi convenţionale, cu privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate, sau cu lichidarea persoanei juridice.

 [Art.206 al.(2), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

            [Art.206 al.2) modificat prin LP235-XVI din 08.11.07, MO188-191/07.12.07 art.732]

(3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2):

a) săvîrşite de o persoană care anterior a săvîrşit aceleaşi acţiuni;

[Art.206 al.(3), lit.a) în redacţia LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

b) săvîrşite asupra a doi sau mai multor copii;

c) săvîrşite de o persoană cu funcţie de răspundere sau de o persoană cu înaltă funcţie de răspundere;

d) săvîrşite de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală;

e) soldate cu vătămarea gravă a integrităţii corporale sau cu o boală psihică a copilului, cu decesul sau sinuciderea acestuia,

f) săvîrşite asupra unui copil în vîrstă de pînă la 14 ani.

[Art.206 al.3), lit.f) introdusă prin LP235-XVI din 08.11.07, MO188-191/07.12.07 art.732]

se pedepsesc cu închisoare de la 15 la 20 de ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani sau cu detenţiune pe viaţă, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 7000 la 9000 de unităţi convenţionale, cu privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate, sau cu lichidarea persoanei juridice.

 [Art.206 al.(3), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(4) Victima traficului de copii este absolvită de răspundere penală pentru infracţiunile săvîrşite de ea în legătură cu această calitate procesuală.

[Art.206 modificat prin LP376 din 29.12.05, MO20/31.01.06 art.89]

            [Art.206 al.(4) introdus prin LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

Articolul 207. Scoaterea ilegală a copiilor din ţară

Scoaterea copilului din ţară în baza unor acte false sau pe altă cale ilegală, precum şi abandonarea lui în străinătate în scopuri altele decît cele indicate la art.206,

se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 6 ani.

 [Art.207 sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

Articolul 208. Atragerea minorilor la activitate criminală

                                   sau determinarea lor la săvîrşirea unor

                                   fapte imorale

(1) Atragerea minorilor la activitatea criminală sau instigarea lor la săvîrşirea infracţiunilor, precum şi determinarea minorilor la săvîrşirea unor fapte imorale (cerşetorie, jocuri de noroc, desfrîu etc.), săvîrşite de o persoană care a atins vîrsta de 18 ani,

se pedepsesc cu amendă în mărime de la 200 la 500 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 150 la 200 de ore, sau cu închisoare de pînă la 5 ani.

 [Art.208 al.(1) sancţiunea în redacţia LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(2) Aceleaşi acţiuni săvîrşite de părinţi sau de alţi ocrotitori legali ai copilului, precum şi de pedagogii acestuia

 [Art.208 al.(2) dispoziţia modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

se pedepsesc cu amendă în mărime de la 300 la 700 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 6 ani.

 [Art.208 al.(2) sancţiunea în redacţia LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2), săvîrşite:

a) cu aplicarea violenţei sau cu ameninţarea aplicării ei;

b) prin atragerea minorilor într-un grup criminal organizat sau într-o organizaţie criminală,

           c) prin atragerea minorului la săvîrşirea unei infracţiuni cu caracter terorist,

[Art.208 lit.c) introdusă prin LP136-XVI din 19.06.08, MO145-151/08.08.08 art.591]

se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 7 ani.

[Art.208 al.(3) modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]


[Art.208 al.(4) exclus prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

Articolul 2081. Pornografia infantilă

Producerea, distribuirea, difuzarea, importarea, exportarea, oferirea, vinderea, schimbarea, folosirea sau deţinerea de imagini sau alte reprezentări ale unui sau mai mulţi copii implicaţi în activităţi sexuale explicite, reale sau simulate, ori de imagini sau alte reprezentări ale organelor sexuale ale unui copil, reprezentate de manieră lascivă sau obscenă, inclusiv în formă electronică,

se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 3 ani, cu amendă, aplicată persoanei juridice, de la 2.000 la 4.000 de unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.

[Art.2081 introdus prin LP235-XVI din 08.11.07, MO188-191/07.12.07 art.732]

Articolul 209. Atragerea minorilor la consumul ilegal de

                                    droguri, medicamente şi alte substanţe cu

                                    efect narcotizant

(1) Atragerea de către o persoană care a atins vîrsta de 18 ani a minorilor la consumul ilegal de droguri, medicamente sau alte substanţe cu efect narcotizant

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 600 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 5 ani.

(2) Aceeaşi acţiune săvîrşită:

[Art.209 al.(2), lit.a) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

b) cu aplicarea violenţei sau cu ameninţarea aplicării ei

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 400 la 800 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 3 la 6 ani.

Articolul 210. Antrenarea minorilor în acţiuni militare

                                    sau propaganda războiului în rîndurile lor

Antrenarea minorilor în acţiuni militare sau propaganda războiului în rîndurile lor

            se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 600 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 2 la 5 ani.

 

Capitolul VIII

INFRACŢIUNI CONTRA SĂNĂTĂŢII PUBLICE

ŞI CONVIEŢUIRII SOCIALE

Articolul 211. Transmiterea unei boli venerice

(1) Persoana care, ştiind că suferă de o boală venerică, o transmite altei persoane

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 150 la 500 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 120 la 200 de ore, sau cu închisoare de pînă la 1 an.

[Art.211 al.(1) sancţiunea în redacţia LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(2) Aceeaşi acţiune săvîrşită:

[Art.211 al.(2), lit.a) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

b) asupra a două sau mai multor persoane;

c) cu bună-ştiinţă asupra unui minor

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 700 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 2 ani.

[Art.211 al.(2) sancţiunea în redacţia LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

Articolul 212. Contaminarea cu maladia SIDA

(1) Punerea intenţionată a altei persoane în pericol de contaminare cu maladia SIDA

se pedepseşte cu închisoare de pînă la 1 an.

[Art.212 al.(1) sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(2) Contaminarea cu maladia SIDA de către o persoană care ştia că suferă de această boală 

se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani.

[Art.212 al.(2) sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(3) Acţiunea prevăzută la alin.(2), săvîrşită:

a) asupra a două sau mai multor persoane;

b) cu bună-ştiinţă asupra unui minor,

se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 8 ani.

[Art.212 al.(3) sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(4) Contaminarea cu maladia SIDA ca urmare a neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare de către un lucrător medical a obligaţiilor sale profesionale

se pedepseşte cu închisoare de pînă la 5 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 3 ani.

[Art.212 al.(4) modificat prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

            (5) Persoana care a săvîrşit acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2) nu este pasibilă de răspundere penală dacă a comunicat din timp persoanei puse în pericol de a fi contaminată despre existenţa la primul a maladiei SIDA sau dacă persoana pusă în pericol de a fi contaminată ştia despre existenţa acestei maladii, dar benevol a săvîrşit acţiuni ce au constituit pericol de contaminare.

[Art.212 al.(5) introdus prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120]

Articolul 213. Încălcarea din neglijenţă a regulilor şi

                                   metodelor de acordare a asistenţei

                                   medicale

Încălcarea din neglijenţă de către medic sau de către un alt lucrător medical a regulilor sau metodelor de acordare a asistenţei medicale, dacă aceasta a cauzat:

[Art.213 dispoziţia modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

a) vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii;

b) decesul pacientului,

se pedepseşte cu închisoare de pînă la 3 ani cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

[Art.213 sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

Articolul 214. Practicarea ilegală a medicinei sau a

                                    activităţii farmaceutice

(1) Practicarea medicinei ca profesie sau a activităţii farmaceutice de către o persoană care nu are licenţă sau altă autorizaţie, dacă aceasta a cauzat din imprudenţă o vătămare a sănătăţii,

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 500 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 2 ani.

(2) Aceleaşi acţiuni care au cauzat din imprudenţă decesul victimei

se pedepsesc cu închisoare de pînă la 3 ani.

 [Art.214 al.(2) modificat prin LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

    Articolul 2141. Producerea sau comercializarea    
                             medicamentelor contrafăcute
    (1) Producerea sau comercializarea medicamentelor contrafăcute
    se pedepsesc cu amendă în mărime de la 1000 la 2000 unităţi convenţionale cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 3 ani, cu amendă, aplicată persoanei juridice, în mărime de la 3000 la 5000 unităţi convenţionale cu (sau fără) privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 3 ani.
    (2) Aceleaşi acţiuni dacă au provocat din imprudenţă vătămarea gravă sau medie a sănătăţii ori decesul persoanei
    se pedepsesc cu închisoare de pînă la 5 ani, cu amendă, aplicată persoanei juridice, în mărime de la 3000 la 5000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani sau cu lichidarea întreprinderii.

[Art.2141 introdus prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

Articolul 215. Răspîndirea bolilor epidemice

(1) Nerespectarea măsurilor de prevenire sau combatere a bolilor epidemice, dacă aceasta a provocat răspîndirea unei asemenea boli,

[Art.215 al.(1), dispoziţia în redacţia LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 400 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 1 an, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1.000 la 2.000 unităţi convenţionale cu (sau fără) lichidarea persoanei juridice.

[Art.215 al.(1), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(2) Aceleaşi fapte soldate din imprudenţă cu vătămarea gravă sau medie a sănătăţii sau cu decesul persoanei
    se pedepsesc cu închisoare de pînă la 5 ani, cu amendă, aplicată persoanei juridice, de la 1000 la 2000 unităţi convenţionale cu lichidarea întreprinderii.

[Art.215 al.(2) introdus prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

[Art.215 modificat prin LP211 din  29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

Articolul 216. Producerea (falsificarea), transportarea,

                                    păstrarea, comercializarea, oferirea cu titlu

                                    oneros sau gratuit a produselor (mărfurilor),

                                    prestarea serviciilor, periculoase pentru viaţa

                                    sau sănătatea consumatorilor

            [Titlul articolului modificat prin LP3-XVI din 07.02.08, MO42-44/29.02.08 art.123]

          (1) Producerea (falsificarea), transportarea, păstrarea, comercializarea, oferirea cu titlu oneros sau gratuit a produselor (mărfurilor), prestarea serviciilor, periculoase pentru viaţa sau sănătatea consumatorilor, săvîrşite în proporţii mari,

se pedepsesc cu amendă în mărime de la 600 la 800 unităţi convenţionale, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1.000 la 5.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 2 ani sau cu lichidarea persoanei juridice.

            [Art.216 al.1) modificat prin LP3-XVI din 07.02.08, MO42-44/29.02.08 art.123]

(2) Aceleaşi acţiuni:

[Art.216 al.(2), lit.a) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

b) dacă au provocat din imprudenţă vătămarea gravă sau medie a sănătăţii ori decesul persoanei,

c) săvîrşite în proporţii deosebit de mari

[Art.216 al.(2), lit.c) introdusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

se pedepsesc cu amendă în mărime de la 800 la 1.000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 3 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 5.000 la 8.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 3 ani sau cu lichidarea persoanei juridice.

[Art.216 al.(2), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2):

[Art.216 al.(3), lit.a) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

b) săvîrşite de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală;

c) dacă au provocat decesul a două sau mai multe persoane,

          se pedepsesc cu amendă în mărime de la 1.000 la 1.500 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 3 la 7 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 8.000 la 10.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani sau cu lichidarea persoanei juridice.
             [Art.216  modificat prin LP158-XV din 20.05.04, MO96-99/18.06.04 art.497]

 [Art.216 modificat prin LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

Articolul 217.  Circulaţia ilegală a substanţelor narcotice,

                                    psihotrope sau a analoagelor lor fără scop

                                    de înstrăinare

(1) Semănatul sau cultivarea ilegală a plantelor care conţin substanţe narcotice sau psihotrope, prelucrarea sau utilizarea a astfel de plante, săvîrşite în proporţii mari şi fără scop de înstrăinare,

[Art.217 al.(1), dispoziţia în redacţia LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

se pedepsesc cu amendă în mărime de la 200 la 400 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de pînă la 100 de ore, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 2000 la 4000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

[Art.217 al.(1), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(2) Producerea, prepararea, experimentarea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea substanţelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor, săvîrşite în proporţii mari şi fără scop de înstrăinare,

se pedepsesc cu amendă în mărime de la 400 la 700 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de pînă la 150 de ore, sau cu închisoare de pînă la 1 an, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 4000 la 6000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

[Art.217 al.(2), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2), săvîrşite:

[Art.217 al.(3), lit.a) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

b) de două sau mai multe persoane;

           b1) de o persoană care a împlinit vîrsta de 18 ani cu atragerea minorilor;

[Art.217 al.(3), lit.b1) introdusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

c) cu utilizarea substanţelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor, a căror circulaţie în scopuri medicinale este interzisă;

d) cu folosirea situaţiei de serviciu;

e) pe teritoriul instituţiilor de învăţămînt, instituţiilor de reabilitare socială, penitenciarelor, unităţilor militare, în locurile de agrement, în locurile de desfăşurare a acţiunilor de educaţie, instruire a minorilor sau tineretului, a altor acţiuni culturale sau sportive ori în imediata apropiere a acestora,

se pedepsesc cu închisoare de pînă la 4 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 6000 la 8000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

(4) Acţiunile prevăzute la alin.(1), (2) sau (3), săvîrşite:

[Art.217 al.(4), lit.a) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

b) în proporţii deosebit de mari,

se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 6 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 6000 la 10000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

[Art.217 al.(4), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(5) Persoana care a săvîrşit acţiunile prevăzute la art.217 sau 217este liberată de răspundere penală dacă a contribuit activ la descoperirea sau contracararea infracţiunii ce ţine de circulaţia ilegală a substanţelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor, după caz, prin autodenunţare, predare benevolă a substanţelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor, indicare a sursei de procurare a acestor substanţe, la divulgarea persoanelor care au contribuit la săvîrşirea infracţiunii, la indicarea mijloacelor băneşti, a bunurilor sau a veniturilor rezultate din infracţiune. Nu poate fi considerată predare benevolă a substanţelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor ridicarea acestora la reţinerea persoanei, precum şi la efectuarea acţiunilor de urmărire penală pentru depistarea şi ridicarea lor.

 [Art.217 în redacţia LP277din 04.11.05, MO161/02.12.05 art.795]

 [Art.217 modificat prin LP211din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

Articolul 2171. Circulaţia ilegală a substanţelor narcotice,

                                    psihotrope sau a analoagelor lor în scop

                                    de înstrăinare

(1) Semănatul sau cultivarea de plante care conţin substanţe narcotice sau psihotrope, prelucrarea sau utilizarea a astfel de plante fără autorizaţie, săvîrşite în scop de înstrăinare,

se pedepsesc cu amendă în mărime de la 600 la 900 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 2 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 3000 la 5000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

[Art.2171 al.(1), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(2) Producerea, prepararea, experimentarea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea sau alte operaţiuni ilegale cu substanţele narcotice, psihotrope sau cu analoagele lor, săvîrşite în scop de înstrăinare, ori înstrăinarea ilegală a substanţelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor,

se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 4000 la 6000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

(3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2), săvîrşite:

a) de o persoană care anterior a săvîrşit aceleaşi acţiuni;

[Art.2171 al.(3), lit.a) în redacţia LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

b) de două sau mai multe persoane;

b1) de o persoană care a împlinit vîrsta de 18 ani cu atragerea minorilor;

[Art.2171 al.(3), lit.b1) introdusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

c) cu utilizarea substanţelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor, a căror circulaţie în scopuri medicinale este interzisă;

d) cu folosirea situaţiei de serviciu;

e) pe teritoriul instituţiilor de învăţămînt, instituţiilor de reabilitare socială, penitenciarelor, unităţilor militare, în locurile de agrement, în locurile de desfăşurare a acţiunilor de educaţie, instruire a minorilor sau tineretului, a altor acţiuni culturale sau sportive ori în imediata apropiere a acestora;

f) în proporţii mari,

se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 7 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 6000 la 8000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

[Art.2171 al.(3), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(4) Acţiunile prevăzute la alin.(1), (2) sau (3), săvîrşite:

[Art.2171 al.(4), lit.a) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

b) de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală ori în favoarea acestora;

[Art.2171 al.(4), lit.c) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

d) în proporţii deosebit de mari,

se pedepsesc cu închisoare de la 7 la 15 de ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 8000 la 10000 unităţi convenţionale cu lichidarea acesteia.

[Art.2171 al.(4), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

Articolul 2172. Circulaţia ilegală a precursorilor în

                         scopul producerii sau prelucrării

                                     substanţelor narcotice, psihotrope

                                     sau analoagelor lor

Producerea, prepararea, prelucrarea, experimentarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, înstrăinarea sau efectuarea oricăror alte operaţiuni cu precursori în scopul producerii sau prelucrării substanţelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor,

se pedepsesc cu amendă în mărime de la 800 la 1000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 2 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 7000 la 10000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

[Art.2172 sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

Articolul 2173. Circulaţia ilegală a materialelor şi utilajelor

                          destinate producerii sau prelucrării substanţelor

                          narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor

(1) Producerea, fabricarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transmiterea, transportarea sau înstrăinarea materialelor ori a utilajelor destinate producerii, preparării sau prelucrării substanţelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor ori cultivării plantelor care conţin aceste substanţe

se pedepsesc cu amendă în mărime de la 150 la 300 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 2 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă de la 1000 la 3000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.

[Art.2173 al.(1), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

2) Aceleaşi acţiuni săvîrşite:

[Art.2173 al.(2), lit.a) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

b) de două sau mai multe persoane;

c) cu folosirea situaţiei de serviciu

se pedepsesc cu amendă în mărime de la 500 la 1000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 3 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă de la 2000 la 5000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.

[Art.2173 al.(2), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2), săvîrşite:

a) de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală ori în favoarea acestora;

b) pe teritoriul instituţiilor de învăţămînt, instituţiilor de reabilitare socială, penitenciarelor, unităţilor militare, în locurile de agrement, în locurile de desfăşurare a acţiunilor de educaţie, instruire a minorilor sau tineretului, a altor acţiuni culturale sau sportive ori în imediata apropiere a acestora;

[Art.2173 al.(3), lit.c) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 5 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 6000 la 8000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

[Art.2173 al.(3), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

            Articolul 2174. Sustragerea sau extorcarea substanţelor

                                      narcotice sau psihotrope

(1) Sustragerea sau extorcarea substanţelor narcotice sau psihotrope

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 300 la 2000 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 5 ani.

[Art.2174 al.(1), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(2) Aceleaşi acţiuni săvîrşite:

[Art.2174 al.(2), lit.a) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

b) de două sau mai multe persoane;

c) cu folosirea situaţiei de serviciu;

d) prin pătrundere în încăpere, într-un alt loc pentru depozitare sau în locuinţă;

e) cu aplicarea violenţei nepericuloase pentru viaţa sau sănătatea persoanei ori cu ameninţarea aplicării unei asemenea violenţe

           f) în proporţii mari,

[Art.2174 al.(2), lit.f) introdusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 8 ani cu (sau fără) amendă în mărime de la 500 la 3000 unităţi convenţionale.

[Art.2174 al.(2), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2), săvîrşite:

a) de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală ori în favoarea acestora;

b) cu aplicarea violenţei periculoase pentru viaţa sau sănătatea persoanei ori cu ameninţarea aplicării unei asemenea violenţe;

c) în proporţii deosebit de mari,

[Art.2174 al.(3), lit.c) modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

se pedepsesc cu închisoare de la 7 la 15 ani cu aplicarea unei amenzi în mărime de la 1000 la 5000 unităţi convenţionale.

Articolul 2175. Consumul ilegal public sau organizarea

                                      consumului ilegal de substanţe narcotice,

                                      psihotrope sau analoage ale acestora

(1) Consumul ilegal de substanţe narcotice, psihotrope sau analoage ale acestora, săvîrşit în mod public sau pe teritoriul instituţiilor de învăţămînt, instituţiilor de reabilitare socială, penitenciarelor, unităţilor militare, în locurile de agrement, în locurile de desfăşurare a acţiunilor de educaţie, instruire a minorilor sau tineretului, a altor acţiuni culturale sau sportive ori în imediata apropiere a acestora, 

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 400 la 700 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore.

[Art.2175 al.(1), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(2) Organizarea consumului ilegal de substanţe narcotice sau psihotrope

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 400 la 700 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 2 la 5 ani.

Articolul 2176. Introducerea ilegală intenţionată în organismul

                                     altei persoane, împotriva voinţei acesteia,

                                     a substanţelor narcotice, psihotrope sau

                                     a analoagelor acestora

(1) Introducerea ilegală intenţionată, indiferent de mod, în organismul altei persoane, împotriva voinţei acesteia, a substanţelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor acestora

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 400 la 700 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 150 la 200 de ore, sau cu închisoare de pînă la 3 ani.

[Art.2176 al.(1), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(2) Aceeaşi acţiune săvîrşită:

[Art.2176 al.(2), lit.a) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

b) faţă de două sau mai multe persoane;

c) cu bună ştiinţă faţă de un minor sau de o femeie gravidă ori profitînd de starea de neputinţă cunoscută sau evidentă a victimei, care se datorează vîrstei înaintate, bolii, handicapului fizic sau psihic ori altui factor;

[Art.2176 al.(2), lit.c) în redacţia LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

[Art.2176 al.(2), lit.d) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

e) cu substanţe narcotice sau psihotrope a căror circulaţie în scopuri medicinale este interzisă

se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.

[Art.2176 al.(2), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

[Art.2171-2176 introduse prin LP277 din 04.11.05, MO161/02.12.05 art.795]

Articolul 218.  Prescrierea ilegală sau încălcarea regulilor

                                   de circulaţie a substanţelor narcotice

                                   sau psihotrope

[Art.218 denumirea în redacţia LP277 din 04.11.05, MO161/02.12.05 art.795]

(1) Prescrierea fără necesitate a preparatelor narcotice sau psihotrope

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 800 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 3 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1.000 la 3.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.

[Art.218 al.(1), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(2) Falsificarea reţetei sau a altor documente care permit obţinerea preparatelor şi substanţelor narcotice sau psihotrope

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 400 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 1 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 3.000 la 5.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

[Art.218 al.(2), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

[Art.218 al.(2) modificat prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

(3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2), săvîrşite:

[Art.218 al.(3), lit.a) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

b) de două sau mai multe persoane;

c) cu scopul de a obţine preparatele ori substanţele narcotice sau psihotrope în proporţii deosebit de mari,

[Art.218 al.(3), lit.c) modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

se pedepsesc cu amendă în mărime de la 500 la 1000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 5 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 5.000 la 10.000 unităţi convenţionale cu lichidarea persoanei juridice.

[Art.218 al.(3), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(4) Încălcarea regulilor stabilite de producere, preparare, prelucrare, procurare, păstrare, evidenţă, eliberare, înstrăinare, distribuire, transportare, expediere, utilizare, import, export, nimicire a substanţelor narcotice sau psihotrope ori a materialelor sau utilajelor destinate producerii sau prelucrării substanţelor narcotice sau psihotrope, de cultivare a plantelor care conţin substanţe narcotice sau psihotrope, care a cauzat pierderea lor, săvîrşită de către persoana în obligaţiile căreia intră respectarea regulilor menţionate,

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 300 la 600 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 2 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 2000 la 4000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

(5) Acţiunile prevăzute la alin.(4), săvîrşite din interes material sau care au cauzat din imprudenţă vătămarea sănătăţii persoanei sau au avut alte urmări grave,

se pedepsesc cu amendă în mărime de la 600 la 1000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 5 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 4000 la 6000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

[Art.218 al.(4)-(5) introduse prin LP277 din 04.11.05, MO161/02.12.05 art.795]

[Art.218 modificat prin LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

 Articolul 219. Organizarea ori întreţinerea speluncilor

                                    pentru consumul substanţelor narcotice

                                    sau psihotrope

(1) Organizarea ori întreţinerea speluncilor pentru consumul substanţelor narcotice sau psihotrope, precum şi punerea la dispoziţie a localurilor în aceste scopuri,

se pedepsesc cu amendă în mărime de la 200 la 800 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 4 ani.

(2) Aceleaşi acţiuni săvîrşite de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală

se pedepsesc cu amendă în mărime de la 500 la 1.000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 3 la 7 ani.

Articolul 220. Proxenetismul

(1) Îndemnul sau determinarea la prostituţie ori înlesnirea practicării prostituţiei, ori tragerea de foloase de pe urma practicării prostituţiei de către o altă persoană

se pedepsesc cu amendă în mărime de la 200 la 800 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 2 la 5 ani.

(2) Aceleaşi acţiuni:

a) săvîrşite de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală;

[Art.220 al.(2), lit.b) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

c) săvîrşite faţă de două sau mai multe persoane;
            d) săvîrşite cu aplicarea violenţei nepericuloase pentru viaţa sau sănătatea persoanei ori cu ameninţarea aplicării ei faţă de persoana care practică prostituţia sau faţă de rudele sau apropiaţii acesteia,

 [Art.220 al.(2), lit.c-d) introduse prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

se pedepsesc cu închisoare de la 4 la 7 ani.

[Art.220 modificat prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

Articolul 221. Distrugerea sau deteriorarea intenţionată a

                                   monumentelor de istorie şi cultură

Distrugerea sau deteriorarea intenţionată a monumentelor de istorie şi cultură sau a obiectelor naturii, luate sub ocrotirea statului,

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 500 la 3.000 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 3.000 la 5.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.

           [Art.221 modificat prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

[Art.221 modificat prin LP211din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

Articolul 222. Profanarea mormintelor

(1) Profanarea prin orice mijloace a unui mormînt, a unui monument, a unei urne funerare sau a unui cadavru, precum şi însuşirea obiectelor ce se află în mormînt sau pe el,

se pedepsesc cu amendă în mărime de la 200 la 500 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 1 an.

[Art.222 al.(1), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(2) Aceleaşi acţiuni săvîrşite:

a) de două sau mai multe persoane;

b) din motive de ură socială, naţională, rasială ori religioasă

[Art.222 al.(2), lit.b) modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

se pedepsesc cu amendă în mărime de la 400 la 600 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 200 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 3 ani.

[Art.222 al.(2), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

 [Art.222 modificat prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

 

Capitolul IX

INFRACŢIUNI ECOLOGICE

Artiolul 223. Încălcarea cerinţelor securităţii ecologice

Încălcarea cerinţelor securităţii ecologice la proiectarea, amplasarea, construcţia sau punerea în exploatare, precum şi la exploatarea construcţiilor industriale, agricole, ştiinţifice sau a altor obiective de către persoanele responsabile de respectarea lor, dacă aceasta a provocat:

a) mărirea esenţială a nivelului radiaţiei;

b) daune sănătăţii populaţiei;

c) pieirea în masă a animalelor;

d) alte urmări grave,

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 300 la 600 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 2 la 5 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1.000 la 3.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

[Art.223 modificat prin LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

Articolul 224. Încălcarea regulilor de circulaţie a

                                    substanţelor, materialelor şi deşeurilor

                                    radioactive, bacteriologice sau toxice

(1) Încălcarea regulilor stabilite ce ţin de fabricarea, importul, exportul, îngroparea, păstrarea, transportarea sau utilizarea substanţelor, materialelor şi deşeurilor radioactive, bacteriologice sau toxice, precum şi a pesticidelor, erbicidelor sau a altor substanţe chimice, dacă aceasta creează pericolul cauzării de daune esenţiale sănătăţii populaţiei sau mediului,

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 600 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 3 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1.000 la 3.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.

[Art.224 al.(1) modificat prin LP136-XVI din 19.06.08, MO145-151/08.08.08 art.591]

(2) Aceleaşi acţiuni:

[Art.224 al.(2), lit.a) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

b) săvîrşite în zona situaţiei ecologice excepţionale sau în zona unei calamităţi naturale;

c) soldate cu impurificarea, otrăvirea sau infectarea mediului;

d) soldate cu pieirea în masă a animalelor

se pedepsesc cu amendă în mărime de la 300 la 800 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 3.000 la 5.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

[Art.224 al.(2) modificat prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

(3) Acţiunile prevăzute la alin.(1), care au provocat din imprudenţă:

[Art.224 al.(3), dispoziţia modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

a) îmbolnăvirea în masă a oamenilor;

b) decesul persoanei,

se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 7 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 5.000 la 10.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

[Art.224 al.(3), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(4) Acţiunile prevăzute la alin.(1), soldate cu decesul a două sau mai multor persoane,

[Art.224 al.(4), dispoziţia modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 10 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 5.000 la 10.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

[Art.224 al.(4), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

[Art.224 modificat prin LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

Articolul 225. Tăinuirea de date sau prezentarea

                                   intenţionată de date neautentice despre

                                   poluarea mediului

(1) Tăinuirea datelor sau prezentarea intenţionată de către o persoană cu funcţie de răspundere ori de către o persoană care gestionează o organizaţie comercială, obştească sau altă organizaţie nestatală, precum şi de către o persoană juridică, a datelor neautentice despre avariile cu poluare excesivă a mediului, cu poluare radioactivă, chimică, bacteriologică sau cu alte urmări periculoase pentru viaţa sau sănătatea populaţiei, precum şi despre starea sănătăţii populaţiei afectate de poluarea mediului, dacă aceasta a provocat din imprudenţă:

a) îmbolnăvirea în masă a oamenilor;

b) pieirea în masă a animalelor;

c) decesul persoanei;

d) alte urmări grave,

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 300 la 800 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 3 la 7 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1.000 la 3.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.

(2) Aceleaşi acţiuni soldate cu decesul a două sau   mai multor persoane

se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 10 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 3.000 la 6.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

            [Art.225 modificat prin LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

Articolul 226. Neîndeplinirea obligaţiilor de lichidare a

                                   consecinţelor încălcărilor ecologice

(1) Eschivarea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către o persoană cu funcţie de răspundere ori de către o persoană care gestionează o organizaţie comercială, obştească sau altă organizaţie nestatală, precum şi de către o persoană juridică, a obligaţiilor de lichidare a consecinţelor încălcărilor ecologice, dacă aceasta a provocat din imprudenţă:

a) îmbolnăvirea în masă a oamenilor;

b) pieirea în masă a animalelor;

c) decesul persoanei;

d) alte urmări grave,

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 500 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 5 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1.000 la 3.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.

 [Art.226 al.(1) modificat prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

(2) Aceleaşi acţiuni soldate cu decesul a două sau mai multor persoane

           se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 7 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 3.000 la 6.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

            [Art.226 modificat prin LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

Articolul 227. Poluarea solului

(1) Impurificarea, otrăvirea, infectarea sau altă poluare a solului cu produse nocive ale activităţii economice ori de altă natură ca urmare a încălcării regulilor de manipulare cu substanţe nocive, îngrăşăminte minerale, stimulenţi de creştere a plantelor şi cu alte substanţe chimice sau biologice în timpul transportării, utilizării sau păstrării lor, dacă aceasta a cauzat daune:

a) sănătăţii populaţiei;

b) mediului;

c) producţiei agricole,

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 500 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 2 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1.000 la 3.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.

(2) Aceleaşi acţiuni:

a) săvîrşite în zona situaţiei ecologice excepţionale sau în zona unei calamităţi naturale;

b) urmate de decesul persoanei din imprudenţă

se pedepsesc cu amendă în mărime de la 300 la 800 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 3.000 la 6.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

[Art.227 al.(2) modificat prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

            [Art.227 modificat prin L211/29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

Articolul 228. Încălcarea cerinţelor de protecţie a subsolului

Încălcarea cerinţelor de protecţie a zăcămintelor minerale sau a altor resurse ale subsolului, construcţia neautorizată sau amplasarea deşeurilor toxice pe terenurile cu zăcăminte minerale, precum şi deversarea nesancţionată a substanţelor nocive în subsol, dacă aceasta a provocat:

a) prăbuşiri sau alunecări de proporţii ale terenului;

b) poluarea apelor subterane, creînd pericol pentru sănătatea populaţiei;

c) decesul persoanei din imprudenţă;

d) alte urmări grave,

se pedepsesc cu amendă în mărime de la 300 la 800 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1.000 la 3.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.

 [Art.228 modificat prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

 [Art.228 modificat prin LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

Articolul 229. Poluarea apei

Infectarea sau altă impurificare a apelor de suprafaţă ori subterane cu ape uzate sau cu alte deşeuri ale întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor industriale, agricole, comunale şi de altă natură, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile regnului animal sau vegetal, resurselor piscicole, silviculturii, agriculturii sau   sănătăţii populaţiei ori a provocat decesul persoanei, -

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 300 la 800 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1.000 la 3.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.

 [Art.229 modificat prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

 [Art.229 modificat prin LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

Articolul 230. Poluarea aerului

Poluarea aerului cu depăşirea normelor stabilite, ca urmare a emisiei în atmosferă a poluanţilor sau a încălcării regulilor de exploatare, sau a neutilizării utilajului, aparatajului, instalaţiilor de purificare şi control al emisiilor în atmosferă, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile mediului, regnului animal sau vegetal, sănătăţii populaţiei ori a provocat decesul persoanei,

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 300 la 800 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1.000 la 3.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.

[Art.230 modificat prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

 [Art.230 modificat prin LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

 Articolul 231. Tăierea ilegală a vegetaţiei forestiere

Tăierea ilegală a arborilor şi arbuştilor din fondul silvic sau din fondul ariilor naturale protejate de stat, săvîrşită:

a) de persoane responsabile de protecţia şi paza vegetaţiei forestiere;

b) în proporţii ce depăşesc 500 de unităţi convenţionale,

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 500 la 1.000 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 3 ani, în toate cazurile cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 3 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1.000 la 3.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.

[Art.231 sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

[Art.231 lit.b) în redacţia LP292-XVI din 21.12.07, MO28-29/08.02.08 art.82]

 [Art.231 modificat prin LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

Articolul 232. Distrugerea sau deteriorarea masivelor forestiere

(1) Distrugerea sau deteriorarea în proporţii mari a masivelor forestiere în urma folosirii imprudente a focului sau a unor surse de pericol sporit

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 600 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 120 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 3 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1.000 la 3.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.

(2) Distrugerea sau deteriorarea intenţionată în proporţii ce depăşesc 500 de unităţi convenţionale a masivelor forestiere prin incendiere

se pedepseşte cu amendă de la 300 la 1.000 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de la 3 la 7 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 3.000 la 6.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

[Art.232 al.2) modificat prin LP292-XVI din 21.12.07, MO28-29/08.02.08 art.82]

 [Art.232 modificat prin LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

Articolul 233. Vînatul ilegal

Vînatul fără autorizaţia corespunzătoare fie în perioada interzisă, fie în locurile interzise, fie cu unelte şi metode nepermise (braconajul), fie cu folosirea situaţiei de serviciu, dacă acesta a cauzat daune ce depăşesc 200 de unităţi convenţionale,

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 500 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 3 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1.000 la 3.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.

[Art.233 modificat prin LP292-XVI din 21.12.07, MO28-29/08.02.08 art.82]

 [Art.233 modificat prin LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

Articolul 234. Îndeletnicirea ilegală cu pescuitul, vînatul

                                   sau cu alte exploatări ale apelor

Îndeletnicirea ilegală cu pescuitul, vînatul sau cu alte exploatări ale apelor, cu utilizarea substanţelor explozive şi otrăvitoare sau a altor mijloace de nimicire în masă a faunei, dacă aceasta a cauzat daune ce depăşesc 200 de unităţi convenţionale,

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 700 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 1 an, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1.000 la 3.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.

[Art.234 sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

[Art.234 modificat prin LP292-XVI din 21.12.07, MO28-29/08.02.08 art.82]

 [Art.234 modificat prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

 [Art.234 modificat prin LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

Articolul 235.  Încălcarea regimului de administrare şi

                                    protecţie a fondului ariilor naturale protejate de stat

Încălcarea regimului de administrare şi protecţie a fondului ariilor naturale protejate de stat, dacă aceasta creează pericolul cauzării de daune în proporţii mari sau a cauzat daune în proporţii mari,

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 500 la 1.000 unităţi convenţionale sau cu  închisoare de pînă la 3 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1.000 la 3.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.

[Art.235 sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

[Art.235 modificat prin LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

 
Capitolul X

INFRACŢIUNI ECONOMICE

Articolul 236. Fabricarea sau punerea în circulaţie a banilor

                                    falşi sau a titlurilor de valoare false

(1) Fabricarea în scopul punerii în circulaţie sau punerea în circulaţie a biletelor Băncii Naţionale a Moldovei, a monedelor, a valutei străine, a valorilor mobiliare de stat sau a altor titluri de valoare false, utilizate pentru efectuarea plăţilor,

se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 10 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1.000 la 3.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.

[Art.236 al.(1) sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

[Art.236 modificat prin LP231-XVI din 02.11.07, MO180-183/23.11.07 art.693]

(2) Aceleaşi acţiuni săvîrşite:

[Art.236 al.(2), lit.a) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

b) de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală;

c) în proporţii deosebit de mari,

[Art.236 al.(2), lit.c) în redacţia LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

se pedepsesc cu închisoare de la 7 la 15 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 3.000 la 6.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau lichidarea persoanei juridice.

[Art.236 al.(2) sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

[Art.236 modificat prin LP211 din 29.05.03, MO116/13.06.03 art.470]

Articolul 237. Fabricarea sau punerea în circulaţie a

                                    cardurilor sau a altor carnete de plată false

(1) Fabricarea în scopul punerii în circulaţie sau punerea în circulaţie a cardurilor sau a altor carnete de plată false, care nu constituie valută sau titluri de valoare, dar care confirmă, stabilesc sau acordă drepturi sau obligaţii patrimoniale,

    se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 700 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1000 la 3000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.

[Art.237 al.(1) modificat prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06 art.599]

(2) Aceleaşi acţiuni săvîrşite:

           [Art.237 al.(2), lit.a) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

            b) de un funcţionar ori alt salariat în exerciţiul funcţiunii;

            c) de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală;

d) în proporţii deosebit de mari

[Art.237 al.(2), lit.d) în redacţia LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

            se pedepsesc cu închisoare de la 4 la 8 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 3.000 la 6.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

           [Art.237 al.(2) sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

            Articolul 238. Dobîndirea creditului prin înşelăciune

Prezentarea cu bună-ştiinţă a unor informaţii false în scopul obţinerii unui credit sau majorării proporţiei acestuia, sau obţinerii unui credit în condiţii avantajoase, dacă prin aceasta au fost cauzate instituţiei financiare daune în proporţii mari,

[Art.238 dispoziţia modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1.500 la 3.000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 3 la 6 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1.000 la 3.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.

[Art.238  sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

            Articolul 239. Încălcarea regulilor de creditare

(1) Acordarea unui credit cu încălcarea intenţionată a regulilor de creditare, dacă prin aceasta au fost cauzate instituţiei financiare daune în proporţii mari,

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1000 la 2000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 3 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1.000 la 3.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.

[Art.239 al.(1) sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(2) Aceeaşi acţiune care:

a) a cauzat instituţiei financiare daune în proporţii deosebit de mari;

b) a condus la insolvabilitatea instituţiei financiare

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 2000 la 3000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 2 la 7 ani, în ambele cazuricu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 3.000 la 6.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

[Art.239 al.(2) sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

Articolul 240. Utilizarea contrar destinaţiei a mijloacelor

                                    din împrumuturile interne sau  externe

                                    garantate de stat

(1) Utilizarea contrar destinaţiei a mijloacelor din împrumuturile interne sau externe garantate de stat, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii mari,

se pedepseşte cu amendă in mărime de la 1000 la 2000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 2 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1.000 la 3.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.

[Art.240 al.(1) sancţiuneaa modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(2) Aceeaşi acţiune:

[Art.240 al.(2), lit.a) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

b) săvîrşită de două sau mai multe persoane;

c) soldată cu daune în proporţii deosebit de mari

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 2000 la 3000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 3 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 3.000 la 6.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

[Art.240 al.(2) sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

            Articolul 241. Practicarea ilegală a activităţii de întreprinzător

(1) Practicarea ilegală a activităţii de întreprinzător, soldată cu obţinerea unui profit în proporţii mari,

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1000 la 2000 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de pînă la 200 de ore, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1.000 la 3.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.

[Art.241 al.(1) sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(2) Aceeaşi acţiune săvîrşită:

[Art.241 al.(2), lit.a) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

b) de două sau mai multe persoane;

c) cu folosirea situaţiei de serviciu;

[Art.241 al.(2), lit.d) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

[Art.241 al.(2), lit.e) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

f) cu obţinerea unui profit în proporţii deosebit de mari

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 2000 la 3000 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 3.000 la 6.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

[Art.241 al.(2) sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

            Articolul 242. Pseudoactivitatea de întreprinzător

Pseudoactivitatea de întreprinzător, adică crearea de întreprinderi fără intenţia de a desfăşura activitatea de întreprinzător sau bancară pentru acoperirea genurilor activităţii de întreprinzător ilicite, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii mari,

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1000 la 2000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 3 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1.000 la 3.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.

[Art.242 sancţiuneaa modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

            Articolul 243. Spălarea banilor

(1) Spălarea banilor săvîrşită prin:

a) convertirea sau transferul bunurilor de către o persoană care ştie ori trebuia să ştie că acestea constituie venituri ilicite, în scopul de a tăinui sau de a deghiza originea ilicită a bunurilor sau de a ajuta orice persoană, implicată în comiterea infracţiunii principale, de a se sustrage de la consecinţele juridice ale acestor acţiuni;

b) tăinuirea sau deghizarea naturii, originii, amplasării, dispunerii, transmiterii, deplasării proprietăţii reale a bunurilor ori a drepturilor aferente de către o persoană care ştie sau trebuia să ştie că acestea constituie venituri ilicite;

c) achiziţionarea, deţinerea sau utilizarea bunurilor de către o persoană care ştie ori trebuia să ştie că acestea constituie venituri ilicite;

d) participarea la orice asociere, înţelegere, complicitate prin acordarea de asistenţă, ajutor sau sfaturi în vederea comiterii acţiunilor prevăzute la lit.a)-c)

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1000 la 2000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 5 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, cu amendă, aplicată persoanei juridice, de la 7.000 la 10.000 de unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

[Art.243 al.(1) sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

[Art.243 al.(1) în redacţia LP243-XVI din 16.11.07, MO194-197/14.12.07 art.744]

(2) Aceleaşi acţiuni săvîrşite:

[Art.243 al.(2), lit.a) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

b) de două sau mai multe persoane;

c) cu folosirea situaţiei de serviciu

se pedepsesc cu amendă în mărime de la 2000 la 5000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 4 la 7 ani.

[Art.243 al.(2) sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2), săvîrşite:

a) de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală;

b) în proporţii deosebit de mari,

[Art.243 al.(3), lit.b) în redacţia LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 10 ani.

(4) Acţiuni ilicite constituie şi faptele comise în afara teritoriului ţării dacă acestea conţin elementele constitutive ale unei infracţiuni în statul în care au fost comise şi pot constitui elementele constitutive ale unei infracţiuni comise pe teritoriul Republicii Moldova.

[Art.243 al.(4) introdus prin LP243-XVI din 16.11.07, MO194-197/14.12.07 art.744]

Articolul 244. Evaziunea fiscală a întreprinderilor,

                                    instituţiilor şi organizaţiilor

(1) Evaziunea fiscală a întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor prin includerea în documentele contabile, fiscale sau financiare a unor date vădit denaturate privind veniturile sau cheltuielile ori prin tăinuirea altor obiecte impozabile, dacă suma impozitului care trebuia să fie plătit depăşeşte 2.500 unităţi convenţionale,

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1000 la 2000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 2 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1.000 la 3.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.

[Art.244 al.(1) sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(2) Aceeaşi  acţiune:

[Art.244 al.(2), lit.a) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

b) care a condus la neachitarea impozitului în proporţii deosebit de mari

se pedepseşte cu amendă de la 2000 la 3000 de unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 3 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 3 ani, cu amendă, aplicată persoanei juridice, de la 3.000 la 6.000 de unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

[Art.244 al.(2) sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

[Art.244 modificat prin LP292-XVI din 21.12.07, MO28-29/08.02.08 art.82

Articolul 245. Abuzurile la emiterea titlurilor de valoare

(1) Includerea în prospectul emisiei sau în alte documente, în temeiul cărora se înregistrează emisia titlurilor de valoare, a informaţiilor neautentice sau care pot induce în eroare, aprobarea cu bună-ştiinţă a prospectului emisiei care conţine informaţii neautentice sau care pot induce în eroare, precum şi aprobarea rezultatelor emisiei vădit neautentice, dacă aceste acţiuni au cauzat daune în proporţii mari,

se pedepsesc au amendă în mărime de la 1000 la 2000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 3 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1.000 la 3.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.

[Art.245 al.(1) sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(2) Aceleaşi acţiuni:

[Art.245 al.(2), lit.a) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

b) săvîrşite de două sau mai multe persoane;

c) care au cauzat daune în proporţii deosebit de mari

         se pedepsesc cu amendă în mărime de la 2000 la 3000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 1 la 6 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 3.000 la 6.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

[Art.245 al.(1) sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

Articolul 2451.Abuzurile în activitatea participanţilor

                                     la piaţa valorilor mobiliare

(1) Activitatea participanţilor la piaţa valorilor mobiliare în scopul limitării circulaţiei libere a valorilor mobiliare pe piaţă, săvîrşirii unor acţiuni de înşelăciune sau efectuarea tranzacţiilor cu valori mobiliare de către insideri în interes personal ori în interesul unor terţe persoane, beneficiind de informaţia de insider, implicarea în aceste acţiuni a altor participanţi la piaţa valorilor mobiliare, dacă aceste acţiuni au cauzat daune în proporţii mari,

se pedepsesc cu amendă în mărime de la 1000 la 2000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 3 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a deţine anumite funcţii sau de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani, iar persoana juridică 

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1000 la 3000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

[Art.2451 al.(1) sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(2) Aceleaşi acţiuni:

[Art.2451 al.(2), lit.a) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

b) care au cauzat daune în proporţii deosebit de mari

    se pedepsesc cu amendă în mărime de la 2000 la 3000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 1 la 6 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a deţine anumite funcţii sau de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, iar persoana juridică

    se pedepseşte cu amendă în mărime de la 3000 la 6000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

  [Art.2451 al.(2) sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

[Art.2451 introdus prin LP353-XVI din 24.11.06, MO195-198/22.12.06 art.920]

Articolul 2452. Încălcarea legislaţiei la efectuarea

                                     înscrierilor în registrul deţinătorilor de

                                     valori mobiliare

(1) Includerea intenţionată în registrul deţinătorilor de valori mobiliare a informaţiilor neautentice, denaturate, false, urmată de transferul dreptului de proprietate către o altă persoană, dacă această acţiune a cauzat daune în proporţii mari,

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1000 la 2000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 3 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani, iar persoana juridică

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1000 la 3000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

[Art.2452 al.(1) sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(2) Aceeaşi acţiune săvîrşită din imprudenţă, care a cauzat daune în proporţii deosebit de mari,

se pedepseşte cu amendă în mărime de pînă la 500 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 2 ani.

(3) Acţiunea descrisă la alin.(1):

[Art.2452 al.(3), lit.a) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

b) care a cauzat daune în proporţii deosebit de mari,

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 2000 la 3000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 1 la 6 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani, iar persoana juridică

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 3000 la 6000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

[Art.2452 al.(3) sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

[Art.2452 introdus prin LP353-XVI din 24.11.06, MO195-198/22.12.06 art.920]

Articolul 246. Limitarea concurenţei libere

Limitarea concurenţei libere prin încheierea unui acord ilegal care prevede diviziunea pieţei, limitarea accesului la piaţă, cu înlăturarea altor agenţi economici, majorarea sau menţinerea preţurilor unice, dacă prin aceasta a fost obţinut un profit în proporţii deosebit de mari sau au fost cauzate daune în proporţii deosebit de mari unei terţe persoane,

[Art.246 dispoziţia modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

        se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1000 la 2000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 3 ani.

[Art.246 sancţiunea în redacţia LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

Articolul 2461. Concurenţa neloială

Orice act de concurenţă neloială, inclusiv:

a) crearea, prin orice mijloace, de confuzie cu întreprinderea, cu produsele sau cu activitatea industrială sau comercială a unui concurent;

b) răspîndirea, în procesul comerţului, de afirmaţii false, care discreditează întreprinderea, produsele sau activitatea de întreprinzător a unui concurent;

c) inducerea în eroare a consumatorului referitor la natura, la modul de fabricare, la caracteristicile, la aptitudinea de întrebuinţare sau la cantitatea mărfurilor concurentului;

d) folosirea denumirii de firmă sau a mărcii comerciale într-o manieră care să producă confuzie cu cele folosite legitim de un alt agent economic;

e) compararea în scopuri publicitare a mărfurilor produse sau comercializate ale unui agent economic cu mărfurile unor alţi agenţi economici

se pedepsesc cu amendă de la 1000 la 2000 de unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 1 an, cu amendă, aplicată persoanei juridice, de la 3.500 la 5.000 de unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 1 la 5 ani.

[Art.2461 sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

[Art.2461 introdus prin LP110-XVI din 27.04.07, MO78-81/08.06.07, art.360]

            Articolul 247. Constrîngerea de a încheia o tranzacţie

                                    sau de a refuza încheierea ei

(1) Constrîngerea de a încheia o tranzacţie sau de a refuza încheierea ei, însoţită de ameninţări cu aplicarea violenţei, cu nimicirea sau deteriorarea bunurilor, precum şi cu răspîndirea unor informaţii care ar cauza daune considerabile drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanei sau rudelor ei apropiate, în lipsa semnelor de şantaj,

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1000 la 2000 convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 2 ani.

[Art.247 sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(2) Aceeaşi acţiune săvîrşită:

a) repetat;

[Art.247 al.(2), lit.a) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

b) cu aplicarea violenţei, cu nimicirea sau cu deteriorarea bunurilor;

[Art.247 al.(2), lit.b) modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

c) de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 2000 la 3000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 5 ani.

[Art.247 al.(2), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

Articolul 248. Contrabanda

(1) Trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, obiectelor şi a altor valori în proporţii mari, eludîndu-se controlul vamal ori tăinuindu-le de el, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei,

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 150 la 300 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore sau cu închisoare de pînă la 2 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1.000 la 3.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.

         (2) Trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a substanţelor narcotice, psihotrope, cu efecte puternice, toxice, otrăvitoare, radioactive şi explozive, precum şi a deşeurilor nocive şi a produselor cu destinaţie dublă, eludîndu-se controlul vamal ori tăinuindu-le de el, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei,

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 600 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 3.000 la 5.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

 [Art.248 al.2) modificat prin LP27-XVI din 22.02.08, MO47-48/07.03.08 art.145]

(3) Trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a armamentului, a dispozitivelor explozive, a muniţiilor, eludîndu-se controlul vamal ori tăinuindu-le de el, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei,

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 300 la 800 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 4 la 6 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 5.000 la 10.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

(4) Trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a valorilor culturale, eludîndu-se controlul vamal ori tăinuindu-le de el prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, precum şi nereturnarea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a valorilor culturale scoase din ţară, în cazul în care întoarcerea lor este obligatorie,

se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 8 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 5.000 la 10.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

(5) Acţiunile prevăzute la alin.(1), (2), (3) sau (4), săvîrşite:

[Art.248 al.(3), lit.a) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

b) de două sau mai multe persoane;

c) de o persoană cu funcţie de răspundere, cu folosirea situaţiei de serviciu;

d) în proporţii deosebit de mari,

se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 5.000 la 10.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

Articolul 249. Eschivarea de la achitarea plăţilor vamale

(1) Eschivarea de la achitarea plăţilor vamale în proporţii mari

se pedepseşte cu amendă în mărime de pînă la 300 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 120 la 180 de ore, cu amendă, aplicată persoanei juridice, în mărime de la 1000 la 2000 unităţi convenţionale.

[Art.249 al.(1), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(2) Aceeaşi acţiune săvîrşită:

[Art.249 al.(2), lit.a) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

b) de două sau mai multe persoane

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 300 la 500 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, cu amendă, aplicată persoanei juridice, în mărime de la 1500 la 2000 unităţi convenţionale.

[Art.249 al.(2), sancţiunea în redacţia LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

    (3) Eschivarea de la achitarea plăţilor vamale în proporţii deosebit de mari
    se pedepseşte cu amendă în mărime de la 500 la 1000 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, cu amendă, aplicată persoanei juridice, în mărime de la 2000 la 5000 unităţi convenţionale.

[Art.249 al.(3) în redacţia LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

Articolul 250. Transportarea, păstrarea sau comercializarea

                                     mărfurilor supuse accizelor, fără marcarea

                                     lor cu timbre de control sau timbre de acciz

(1) Transportarea, păstrarea sau comercializarea mărfurilor supuse accizelor fără marcarea lor cu timbre de control sau timbre de acciz de modelul stabilit, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii mari,

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 500 la 1000 unităţi convenţionale, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1.000 la 3.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.

[Art.250 al.(1), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(2) Aceleaşi acţiuni însoţite de:

a) marcarea cu alte timbre decît cele de modelul stabilit;

b) cauzarea de daune în proporţii deosebit de mari

se pedepsesc cu amendă în mărime de la 1000 la 1500 unităţi convenţionale, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 3.000 la 6.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

[Art.250 al.(2), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

Articolul 251. Însuşirea, înstrăinarea, substituirea sau

                                    tăinuirea bunurilor sechestrate

                                    sau confiscate

            [Art.251 denimirea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

Însuşirea, înstrăinarea, substituirea sau tăinuirea bunurilor sechestrate sau confiscate ori utilizarea lor în alte scopuri, săvîrşită de o persoană căreia i-au fost încredinţate aceste bunuri sau care era obligată, conform legii, să asigure integritatea lor,

[Art.251 dispoziţia modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1.000 la 1.500 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 3 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 3 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1.000 la 3.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.

[Art.251 sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

Articolul 252. Insolvabilitatea intenţionată

(1) Insolvabilitatea intenţionată care a cauzat creditorului daune în proporţii mari

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 300 la 600 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 2 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani.

[Art.252 al.(1), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(2) Aceeaşi acţiune săvîrşită:

a) de două sau mai multe persoane;

b) cu cauzarea de daune în proporţii deosebit de mari

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 500 la 1.000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 3 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani.

[Art.252 al.(2), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

            Articolul 253. Insolvabilitatea fictivă

(1) Insolvabilitatea fictivă care a cauzat creditorului daune în proporţii mari,

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 300 la 600 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 3 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani.

(2) Aceeaşi acţiune săvîrşită:

a) de două sau mai multe persoane;

b) cu cauzarea de daune în proporţii deosebit de mari

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 500 la 1.000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 4 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani.

[Art.253 al.(2), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]


[Art.254 exclus prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

            Articolul 255. Înşelarea clienţilor

(1) Depăşirea preţurilor cu amănuntul stabilite, precum şi a preţurilor şi tarifelor pentru serviciile sociale şi comunale prestate populaţiei, înşelarea la socoteală sau altă inducere în eroare a clienţilor, săvîrşite în proporţii mari,

se pedepseşte cu amendă în mărime de pînă la 300 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 100 la 240 de ore, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

(2) Aceleaşi acţiuni săvîrşite:

[Art.255 al.(2), lit.a) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

b) de două sau mai multe persoane;

c) în proporţii deosebit de mari

se pedepsesc cu amendă în mărime de la 500 la 1000 unităţi convenţionale cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

[Art.255 al.(2), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

[Art.255 modificat prin LP292-XVI din 21.12.07, MO28-29/08.02.08 art.82]

Articolul 256. Primirea unei remuneraţii ilicite pentru

                                   îndeplinirea lucrărilor legate de deservirea

                                   populaţiei

(1) Primirea, prin extorcare, de către un lucrător fără funcţie de răspundere dintr-o întreprindere, instituţie sau organizaţie, a unei remuneraţii pentru îndeplinirea unor lucrări sau pentru prestarea unor servicii în sfera comerţului, alimentaţiei publice, transportului, deservirii sociale, comunale, medicale sau de altă natură,   lucrări şi servicii ce ţin de obligaţiile de serviciu ale acestui lucrător,

se pedepseşte cu amendă în mărime de pînă la 200 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 120 la 180 de ore.

(2) Aceeaşi acţiune săvîrşită:

[Art.256 al.(2), lit.a) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

b) de două sau mai multe persoane;

c) în proporţii mari

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 400 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 2 ani.

Articolul 257. Executarea necalitativă a construcţiilor

(1) Darea în folosinţă a caselor de locuit, a obiectivelor industriale, a construcţiilor în domeniul transporturilor şi energeticii, a altor construcţii în stare necalitativă, neterminate sau necorespunzînd condiţiilor proiectului de către conducătorii organizaţiilor de construcţie, conducătorii de şantier şi persoanele cu funcţie de răspundere care exercită controlul calităţii în construcţii

[Art.257 al.(1), dispoziţia modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 300 la 600 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1.000 la 3.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.

[Art.257 al.(1), sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

(2) Continuarea de către persoanele responsabile a lucrărilor executate necorespunzător şi oprite prin acte de control, în cazul în care aceasta poate afecta rezistenţa şi stabilitatea construcţiilor,

se pedepseşte cu amendă în mărime de pînă la 200 unităţi convenţionale, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 3.000 la 5.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

(3) Proiectarea, verificarea, expertizarea, realizarea de către persoanele responsabile a unui complex urbanistic ori a unei construcţii sau executarea de modificări ale acestora fără respectarea prevederilor documentelor normative privind siguranţa, rezistenţa şi stabilitatea, dacă aceasta a avut drept urmare:

a) vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii persoanei ori pierderea de către aceasta a capacităţii de muncă;

b) distrugerea totală sau parţială a construcţiei;

c) distrugerea sau defectarea unor instalaţii sau utilaje importante;

d) daune în proporţii mari,

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 600 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 5.000 la 10.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

(4) Acţiunile prevăzute la alin.(3), care au provocat decesul persoanei,

se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 10 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 5.000 la 10.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

            Articolul 258. Încălcarea regulilor de exploatare, reparaţii

                                   şi modificare a locuinţelor dintr-un bloc de locuit

Încălcarea de către proprietari, sau locatari a regulilor de exploatare, reparaţie şi modificare a locuinţelor dintr-un bloc de locuit, precum şi a comunicaţiilor lor interne, fapt care cauzează daune deosebit de mari integrităţii structurale a blocului de locuit sau a locuinţelor altor proprietari, chiriaşi sau arendaşi ori înrăutăţeşte condiţiile locative ale acestora,

[Art.258 dispoziţia modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 500 la 1000 unităţi convenţionale.

[Art.258 sancţiunea în redacţia LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

           [Art.258 modificat prin LP292-XVI din 21.12.07, MO28-29/08.02.08 art.82]

 

Capitolul XI

IFRACŢIUNI INFORMATICE ŞI INFRACŢIUNI
 ÎN DOMENIUL TELECOMUNICAŢIILOR

          [Titlul cap.XI în redacţia LP278-XVI din 18.12.08, MO37-40/20.02.09 art.98]

 

Articolul 259. Accesul ilegal la informaţia computerizată

           (1) Accesul ilegal la informaţia computerizată, adică la informaţia din calculatoare, de pe suporţii materiali de informaţie, din sistemul sau reţeaua informatică, al unei persoane care nu este autorizată în temeiul legii sau al unui contract, depăşeşte limitele autorizării ori nu are permisiunea persoanei competente să folosească, să administreze sau să controleze un sistem informatic ori să desfăşoare cercetări ştiinţifice sau să efectueze orice altă operaţiune într-un sistem informatic, dacă este însoţit de distrugerea, deteriorarea, modificarea, blocarea sau copierea informaţiei, de dereglarea funcţionării calculatoarelor, a sistemului sau a reţelei informatice şi dacă a cauzat daune în proporţii mari,
           se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 500 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 150 la 200 de ore, sau cu închisoare de pînă la 2 ani, cu amendă, aplicată persoanei juridice, în mărime de la 1000 la 3000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.

[Art.259 al.(1) în redacţia LP278-XVI din 18.12.08, MO37-40/20.02.09 art.98]

(2) Aceeaşi acţiune săvîrşită:

[Art.259 lit.a) exclusă prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]

b) de două sau mai multe persoane; 

c) cu violarea sistemelor de protecţie;

d) cu conectarea la canalele de telecomunicaţii;

e) cu folosirea unor mijloace tehnice speciale

            f) cu utilizarea ilegală a calculatorului, sistemului sau reţelei informatice, în scopul săvîrşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la alin.(1), la art.2601−2603, 2605 şi 2606;
            g) în privinţa informaţiei protejată de lege;
             h) în proporţii deosebit de mari.

[Art.259 al.(2), lit.f-h) introduse prin LP278-XVI din 18.12.08, MO37-40/20.02.09 art.98]

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 500 la 1000 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 3 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 3000 la 6000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

[Art.259 sancţiunea modificată prin LP277-XVI din 18.12.08, MO41-44/24.02.09 art.120, în vigoare 24.05.09]