HGM1140/2005
ID intern unic:  294100
Версия на русском
Versiunea originala
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 1140
din  02.11.2005
pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale
prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova
Publicat : 25.11.2005 în Monitorul Oficial Nr. 157-160     art Nr : 1285
    MODIFICAT
   
HG200 din 03.04.19, MO132-138/12.04.19 art.253; în vigoare 12.04.19
   
HG40 din 30.01.19, MO30-37/01.02.19 art.49; în vigoare 01.02.19
   
HG1041 din 24.10.18, MO400-409/26.10.18 art.1102; în vigoare 26.10.18
    HG709 din 18.07.18, MO267-275/20.07.18 art.748; în vigoare 20.07.18
    HG327 din 17.04.18, MO126-132/20.04.18 art.369
    HG632 din 11.09.15, MO258-261/18.09.15 art.723
    HG279 din 20.05.15, MO124-130/22.05.15 art.305
    HG693 din 22.08.14, MO256-260/29.08.14 art.741
    HG516 din 02.07.14, MO178-184/11.07.14 art.560
   
HG295 din 23.04.14, MO104-109/06.05.14 art.326
    HG929 din 13.12.12, MO263-269/21.12.12 art.1002
    HG928 din 12.12.12, MO263-269/21.12.12 art.1001
    HG951 din 16.12.11, MO227-232/23.12.11 art.1038
    HG1007 din 27.10.10, MO213/29.10.10 art.1114
    HG1126 din 16.10.07, MO168-170/26.10.07 art.1174; în vigoare 01.11.07


    NOTĂ:
   
În tot textul Anexei nr.1 cuvintele „Nomenclatorul de mărfuri”, „Nomenclatorul de mărfuri al Republicii Moldova”, „Nomenclatorul mărfurilor” şi „Nomenclatorul mărfurilor al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1525 din 29 decembrie 2007”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „Nomenclatura combinată a mărfurilor”, la forma gramaticală corespunzătoare prin HG632 din 11.09.15, MO258-261/18.09.15 art.723
    În tot textul, cuvintele „act constatator” se substituie cu cuvintele „decizie de regularizare” la formele gramaticale corespunzătoare, iar cuvintele „Ministerul Economiei şi Comerţului”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „Ministerul Economiei” la formele gramaticale corespunzătoare prin HG929 din 13.12.12, MO263-269/21.12.12 art.1002




    În conformitate cu prevederile articolului IX al Legii nr.11-XV din 17 februarie 2005 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.46-50, art.165), Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă şi se pune în aplicare începînd cu data de 1 decembrie 2005:
    Regulamentul de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova, conform anexei nr. 1;
    [Pct.1 modificat prin HG929 din 13.12.12, MO263-269/21.12.12 art.1002]
2. Se abrogă unele hotărîri ale Guvernului, conform anexei nr.3.
3. Controlul asupra executării prevederilor prezentei hotărîri se pune în sarcina Serviciului Vamal.

PRIM-MINISTRU                                               Vasile TARLEV

Contrasemnează:
Ministrul economiei şi
comerţului                                                               Valeriu Lazăr
Ministrul finanţelor                                                Mihail Pop

Chişinău, 2 noiembrie 2005.
Nr. 1140.

Anexa nr.1
la Hotărîrea Guvernului nr.1140
din 2 noiembrie 2005
REGULAMENTUL
de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute
de Codul vamal al Republicii Moldova
CAPITOLUL I
Dispoziţii comune
SECŢIUNEA 1
Operaţiuni prealabile vămuirii
1. Se definesc ca operaţiuni prealabile vămuirii mărfurilor următoarele:
a) prezentarea la organele vamale de frontieră a mijloacelor de transport, a documentelor însoţitoare ale acestora, precum şi a documentelor privind mărfurile transportate;
b) controlul vamal al mijloacelor de transport la birourile vamale de frontieră;
c)  examinarea de către declaranţii vamali a mărfurilor şi prelevarea de eşantioane;
d)  declararea sumară şi depozitarea provizorie.
A. Prezentarea la birourile vamale de frontieră a mijloacelor de
transport, a documentelor
însoţitoare ale acestora, precum şi a
documentelor privind m
ărfurile transportate
2. Transportatorii mărfurilor ori reprezentanţii acestora sînt obligaţi să prezinte organelor vamale situate la frontiera de stat mijloacele de transport şi documentele de însoţire ale acestora.
3. La transportul mărfurilor pe cale rutieră, transportatorul este obligat să prezinte organului vamal certificatul de înmatriculare al mijlocului de transport şi documentele de însoţire a mărfurilor.
4. La transportul mărfurilor pe cale ferată, organele căilor ferate sau reprezentanţii acestora depun la organul vamal din staţia de frontieră documentele însoţitoare ale garniturii de tren.
5. La transportul mărfurilor pe cale maritimă sau fluvială, comandantul, armatorul sau agentul navei care transportă mărfuri ce urmează a fi descărcate sau transbordate este obligat să prezinte organului vamal, în termen de 24 de ore de la acostare, exemplarul original al manifestului încărcăturii şi să depună o copie a acestuia.
În cazul în care nu se efectuează operaţiuni de descărcare sau transbordare nu este necesară depunerea copiei manifestului încărcăturii.
După încărcarea navelor cu mărfuri destinate exportului, comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat să prezinte organului vamal originalul manifestului încărcăturii şi să depună o copie după acesta cu cel puţin 6 ore înainte de plecarea navei.
6. Comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat să solicite organului vamal un permis vamal pentru toate marfurile care se încarcă, se descarcă sau se transbordează.
7. Comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat ca în cel mult 12 ore de la acostarea navei în port să depună declaraţia proviziilor de bord.
Navele care staţionează mai puţin de 12 ore în port şi nu efectuează operaţiuni de încărcare, descărcare sau transbordare sînt exceptate de obligativitatea depunerii declaraţiei proviziilor de bord.
8. În declaraţia proviziilor de bord se înscriu următoarele bunuri aflate pe navă:
a) armamentul, muniţiile, materialele explozive, produsele şi substanţele stupefiante, psihotrope sau explozive, precum şi alte bunuri prohibite la introducerea sau scoaterea din ţară;
b)  produsele din tutun şi băuturile alcoolice care aparţin navei, precum şi cele aparţinînd membrilor echipajului care depăşesc cantitatea necesară uzului personal;
c) alimentele şi obiectele noi de uz curent aparţinînd navei;
d) bunurile, inclusiv cele de valoare, aparţinînd membrilor echipajului, care depăşesc cantitatea necesară uzului personal.
Bunurile menţionate la lit. a) - c) se păstrează sub sigiliu vamal pe toată durata staţionării navei în port.
9. Prevederile pct.5 se aplică în mod corespunzător şi mărfurilor transportate pe calea aerului, dar, în acest caz, termenul de depunere a manifestului încărcăturii este de 3 ore.
Comandantul aeronavei este obligat să declare organului vamal produsele menţionate la pct.8 lit.a) aflate la bord.
10. La transportul trimiterilor poştale internaţionale, organele poştale sînt obligate să prezinte la biroul vamal de frontieră, direct sau prin reprezentant, lista sacilor poştali.
11. La transportul de mesagerie, transportatorul este obligat să prezinte biroului vamal de frontieră lista coletelor.
B. Controlul vamal al mijloacelor de transport al
mărfurilor la birourile vamale de frontieră
12. La trecerea frontierei de stat, organele vamale efectuează identificarea mijloacelor de transport pe baza documentelor de însoţire.
13. La transportul mărfurilor pe calea rutieră, organul vamal controlează exteriorul autovehiculului, cabina acestuia şi, după caz, agregatul frigorific. La mijloacele de transport fără încărcătură se efectuează şi controlul compartimentului de mărfă.
Dacă la controlul exterior al autovehiculului se constată sigilii lipsă sau în cazul în care sigiliile aplicate la expediere au fost violate ori compartimentul de marfă prezintă urme de violare, se efectuează şi controlul vamal al mărfurilor. În acest caz, organul vamal consemnează rezultatul controlului într-un proces-verbal de constatare, care se semnează şi de transportator.
14. La transportul mărfurilor pe cale ferată, organul vamal verifică:
a) exteriorul vagoanelor acoperite care conţin mărfuri, prin controlul integrităţii sigiliilor, ferestrelor, acoperişului, pereţilor şi platformei;
b) interiorul şi exteriorul vagoanelor descoperite care conţin mărfuri;
c)  exteriorul locomotivei;
d) exteriorul şi interiorul anexelor tehnice ale locomotivei şi cabinei mecanicului.
15. Vagoanele cu sigilii lipsă sau violate, precum şi vagoanele care nu pot fi sigilate se supun şi controlului vamal interior. Organul vamal consemnează rezultatul controlului într-un proces-verbal de constatare, care se semnează şi de organele căilor ferate. Aceeaşi procedură se aplică şi sacilor poştali şi coletelor.
16. La transportul mărfurilor pe cale maritimă, controlul vamal la sosirea navei se efectuează în prezenţa organelor portuare, a comandantului ori a armatorului, precum şi a reprezentantului agenţiei de navigaţie.
Controlul vamal al navei la sosire constă în verificarea prin sondaj a cabinelor, sălilor, cambuzelor, restaurantelor şi a sălii maşinilor, pentru a constata dacă există concordanţă între declaraţia proviziilor de bord şi bunurile supuse declarării. Comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat să prezinte organului vamal originalul manifestului încărcăturii.
După efectuarea controlului vamal la sosire, în folosinţa comandantului, echipajului şi pasagerilor se lasă cantităţi uzuale de produse din tutun şi băuturi alcoolice, în raport cu durata staţionării navei în port, potrivit normelor stabilite în anexa nr. 1.
La scoaterea sau introducerea pe navă a proviziilor de bord, organul vamal face menţiunea de rigoare în declaraţia proviziilor de bord.
Pe timpul staţionării navei, comandantul sau armatorul este obligat  să folosească proviziile şi bunurile înscrise în inventar în exclusivitate la bord.
Comandantul, armatorul şi agentul navei răspund solidar în faţa organului vamal pentru nedeclararea bunurilor, pentru lipsa sau de substituirea bunurilor înscrise în declaraţia proviziilor de bord, precum şi pentru cele aflate în inventarul navei.
17. Comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat să comunice organului vamal plecarea navei cu cel puţin 6 ore înainte, în vederea efectuării controlului vamal.
Controlul vamal la plecarea navei constă în verificarea concordanţei manifestului încărcăturii cu declaraţiile vamale sau permisele de transbordare eliberate, precum şi situaţia proviziilor de bord.
În timpul efectuării controlului vamal la plecare este permisă coborîrea sau urcarea la bord numai a comandantului sau secundului navei.
18. Organele portuare permit plecarea navelor în trafic internaţional numai după autorizarea trecerii frontierei de stat de către organele Serviciului Grăniceri, în comun acord cu organele Serviciului Vamal. Organul Serviciului Vamal vizează manifestul încărcăturii şi declaraţia proviziilor de bord.
19. La transportul mărfurilor cu aeronave autohtone, controlul vamal se efectuează imediat după aterizare, precum şi înainte de decolare. La acest control se urmăreşte dacă la bord există şi alte bunuri decît cele din dotarea aeronavelor, pentru a li se aplica regimul vamal corespunzător destinaţiei lor.
Controlul vamal în interiorul aeronavelor străine se efectuează numai în cazul în care există indicii temeinice privind nerespectarea reglementărilor vamale sau dacă nava staţionează pe aeroport mai mult de 6 ore peste ora de decolare prevăzută în orarul de zbor.
În cazul aeronavelor autohtone de pasageri, controlul vamal în interior se efectuează la sosire, după debarcarea pasagerilor, şi  la plecare, înainte de îmbarcarea acestora.
20.Controlul vamal al containerelor transportate cu orice mijloc de transport se efectuează în conformitate cu normele prevăzute pentru controlul vagoanelor acoperite.
C. Examinarea mărfurilor de către declaranţii vamali
ş
i prelevarea eşantioanelor
21. Declarantul vamal sau reprezentantul acestuia poate să verifice, înainte de depunerea declaraţiei vamale, felul şi cantitatea mărfurilor sosite sau care se expediază. De asemenea, el poate solicita organelor vamale permisiunea de a preleva eşantioane.
22. Examinarea prealabilă a mărfurilor şi prelevarea de eşantioane se efectuează sub supraveghere vamală.
Serviciul Vamal este în drept să stabilească  metodologia respectivă.
D. Declararea sumară şi depozitarea provizorie
23. Declaraţia sumară se completează pe formularul elaborat  în conformitate cu normele emise de Serviciul Vamal privind declaraţia sumară şi depozitul provizoriu.
24. Serviciul Vamal poate aproba depunerea declaraţiei sumare în formă electronică.
SECŢIUNEA 2
Vămuirea mărfurilor
25.  Etapele operaţiunii de vămuire sînt următoarele:
a)  declararea mărfurilor şi prezentarea acestora pentru vămuire;
b)  controlul vamal al mărfurilor;
c)  acordarea liberului de vamă.
A. Declararea mărfurilor şi prezentarea acestora
pentru v
ămuire
26. Declararea mărfurilor şi prezentarea lor pentru vămuire se efectuează de către declaranţi sau reprezentanţii acestora, prin depunerea unei declaraţii vamale în detaliu, în formă scrisă, la încheierea procedurii de tranzit sau în termen de 20 de zile de la data depunerii declaraţiei sumare.
Termenul legal de depunere a declaraţiei vamale poate fi prelungit de către organul vamal, în cazuri justificate, în condiţiile stabilite prin Codul vamal al Republicii Moldova.
27. Declaraţia vamală în detaliu, semnată de declarant sau de reprezentantul acestuia care a întocmit declaraţia vamală respectivă, are valoarea unei declaraţii pe răspundere personală în ceea ce priveşte:
a) exactitatea datelor înscrise în declaraţia vamală;
b) autenticitatea documentelor anexate la declaraţia vamală;
c) plasarea mărfurilor sub destinaţia vamală solicitată.
28. Serviciul Vamal stabileşte prin ordin condiţiile în care declaraţia vamală se poate depune în formă electronică
29. Declaranţii vamali sînt obligaţi să depună cîte o declaraţie vamală pentru fiecare document de transport. În cazul mărfurilor care au acelaşi destinatar şi care se prezintă simultan organului vamal, se poate aproba depunerea unei singure declaraţii vamale pentru mai multe documente de transport.

[Pct.29 modificat prin HG1126 din 16.10.07, MO168-170/26.10.07 art.1174]

291. Declaraţia vamală se depune la organele vamale fiind însoţită de acte care confirmă datele înscrise în declaraţie, dar minimum de următoarele acte obligatorii:
    a) factura;
    b) documentele de transport;
    c) actele permisive, necesare pentru acordarea liberului de vamă.

[Pct.291 introdus prin HG279 din 20.05.15, MO124-130/22.05.15 art.305]

292. La efectuarea controlului documentar (culoarul galben de control vamal), controlului fizic (culoarul roşu de control vamal) sau controlului ulterior (culoarul albastru de control), suplimentar la actele menţionate la pct. 291  se vor prezenta acte care confirmă toate datele indicate în declaraţia vamală. În cazul în care actele prezentate de declarant nu confirmă toate datele din declaraţia vamală, organul vamal poate solicita prezentarea altor informaţii necesare acordării liberului de vamă.

[Pct.292 introdus prin HG279 din 20.05.15, MO124-130/22.05.15 art.305]

B. Controlul vamal al mărfurilor
30. Controlul vamal are drept scop prevenirea încălcării reglementărilor vamale, respectarea condiţiilor şi termenelor legale, precum şi descoperirea fraudelor vamale.
31. Etapele controlului vamal al mărfurilor sînt următoarele:
a)  verificarea existenţei documentelor necesare vămuirii în funcţie de destinaţia vamală solicitată pentru mărfurile ce fac obiectul declarării;
b)  controlul documentar;
c)  verificarea efectuării plăţii sau garantării obligaţiei vamale, după caz;
d) controlul fizic al mărfurilor.
32. Controlul vamal se efectuează obligatoriu, în conformitate cu metodologia de prelucrare a declaraţiilor vamale în detaliu stabilită prin ordinul Serviciului Vamal şi constă, cel puţin, în verificarea existenţei documentelor necesare vămuirii în funсţie de destinaţia vamală solicitată pentru mărfurile ce fac obiectul declarării, precum şi a efectuării plăţii ori garantării obligaţiei vamale, după caz.
33. Serviciul Vamal este în drept să stabilească proceduri simplificate de vămuire.
34. Controlul documentar constă în verificarea:
a)  corectitudinii completării declaraţiei vamale în detaliu;
b)  existenţei documentelor anexate la declaraţia vamală în detaliu potrivit destinaţiei vamale solicitate;
c)  concordanţei dintre datele înscrise în declaraţia vamală şi cele din documentele anexate;
d)  formei documentelor anexate.
   
35. Controlul vamal fizic al mărfurilor constă în verificarea mărfurilor prin identificarea acestora, numărarea locurilor sau coletelor, cîntărirea, măsurarea, fotografierea, prelevarea de probe şi mostre, aplicarea echipamentului special de control vamal şi alte instrumente de control în vederea confirmării datelor indicate în declaraţia vamală şi/sau în actele de însoţire.
    Organul vamal poate aplica următoarele tipuri de control vamal fizic al mărfurilor:
    a) total (cu verificarea întregului lot de mărfuri);
    b) parţial (cu verificarea unei părţi din lotul de marfă, suficiente pentru asigurarea respectării legislaţiei vamale); sau
    c) efectuat în vederea prelevării de probe şi mostre pentru cercetarea (expertiza) mărfurilor.
    Rezultatele şi tipul controlului fizic al mărfurilor aplicat se consemnează într-un act, întocmit conform procedurii stabilite de Serviciul Vamal.
    Dacă controlul fizic se execută parţial, rezultatul acestuia este luat în considerare pentru întreaga partidă de mărfuri indicate în declaraţia vamală.

[Pct.35 în redacția HG279 din 20.05.15, MO124-130/22.05.15 art.305]

36.  Controlul vamal fizic se efectuează după cum urmează:
a)  mărfurile transportate în vrac se controlează prin observare sau prin sondare pe mijloacele de transport pe care se află, pe rampe sau cheiuri ori pe platformele din terminalele de manipulare a containerelor;
b)  mărfurile ambalate în colete se controlează prin sondaj pe mijloacele de transport pe care se află. În cazul în care nu există condiţii de control pe mijlocul de transport, oganele vamale sînt în drept să solicite descărcarea mărfurilor;
c)  mărfurile ambalate în colete care se află în magazii, pe rampe sau cheiuri ori pe platformele din terminale de manipulare a containerelor se controlează prin sondaj pe fiecare partidă de marfă;
d) mărfurile transportate prin conducte, precum şi curentul electric se controlează din punсt de vedere al cantităţii, prin citirea contoarelor instalate.
   
37. Organele vamale efectuează controlul vamal fizic total în situaţiile în care există indicii temeinice privind nerespectarea legislaţiei vamale în vigoare sau criteriul de selectivitate indică expres asupra necesităţii verificării întregului lot de marfă, precum şi în cazurile în care, în baza analizei de risc, s-a stabilit că un control parţial nu va fi suficient pentru asigurarea respectării legislaţiei vamale.

[Pct.37 în redacția HG279 din 20.05.15, MO124-130/22.05.15 art.305]

38. Organul vamal înscrie în declaraţia vamală modalitatea de control rezultatul acestuia şi menţionează numărul şi mărcile de identificare a coletelor deschise pentru control.
39. În cazul controlului vamal fizic, organul vamal indică mărfurile sau părţile din acestea pe care declarantul vamal sau reprezentantul lui este obligat să le prezinte.
40. Declarantul sau reprezentantul acestuia este obligat ca, la cererea organului vamal, să manipuleze, să dezambaleze şi să reambaleze mărfurile, fară să provoace degradarea acestora. Cheltuielile legate de aceste operaţiuni vor fi acoperite de declarant.
41. Controlul vamal fizic se face în prezenţa declarantului sau a reprezentantului său, precum şi a transportatorului, cu excepţia transporturilor pe cale maritimă sau fluvială, cînd prezenţa transportatorului este facultativă.
Controlul mărfurilor aflate în magazii sau pe rampe se face  în prezenţa gestionarului spaţiilor.
Atunci cînd declarantul sau transportatorul refuză să asiste la controlul vamal fizic, organul vamal fixează în scris un termen pentru executarea acestei obligaţii. În cazul în care la expirarea termenului fixat declarantul sau reprezentantul său nu a dat curs somaţiei, organul vamal procedează din oficiu la controlul vamal fizic al mărfurilor, pe riscul şi pe cheltuiala declarantului, recurgînd, atunci cînd este cazul, la prestatori de servicii sau la experţi, în cazurile în care natura mărfurilor impune o verificare de specialitate.
Constatările organului vamal în cazul controlului vamal fizic din oficiu au aceeaşi valoare ca şi în cazul în care controlul vamal se efectuează în prezenţa declarantului sau a reprezentantului său.
C. Acordarea liberului de vamă
42. Liberul de vamă se acordă în scris dacă sînt îndeplinite condiţiile şi dacă sînt efectuate formalităţile de vămuire în conformitate cu prevederile pct.32.
În baza metodologiei elaborate de Serviciul Vamal, se permite ca liberul de vamă să fie acordat şi în formă electronică.
43. Organul vamal desemnat să acorde liberul de vamă verifică dacă a fost respectată schema tehnologică de prelucrare a declaraţiei vamale.
Răspunderea cu privire la controlul documentar sau controlul vamal fizic al mărfurilor  revine persoanelor care au efectuat acest control, în măsura în care schema tehnologică de prelucrare a declaraţiei vamale a impus efectuarea unui astfel de control. De asemenea, răspunderea cu privire la verificarea încasării sau garantării obligaţiei vamale, după caz, revine organului vamal care a efectuat această verificare.
44. Mărfurile pentru care nu s-a acordat liberul de vamă rămîn sub supraveghere vamală pe cheltuiala exportatorului sau a importatorului sau pot fi păstrate în custodie de transportator ori de brokerul vamal, pe un termen stabilit de organul vamal pentru clarificarea situaţiei.
Mărfurile destinate exportului pentru care nu s-a acordat liberul de vamă pot fi înapoiate în interiorul ţării de către transportator, la cererea şi pe cheltuiala exportatorului.
SECŢIUNEA 3
Supravegherea vamală
Subsecţiunea 1
Supravegherea executată de biroul vamal
45. Supravegherea vamală cuprinde orice acţiune a organelor vamale în vederea asigurării respectării reglementărilor vamale şi a altor norme aplicabile mărfurilor şi mijloacelor de transport aflate sub supraveghere vamală.
46.  Sînt supuse supravegherii vamale:
a) mărfurile, mijloacele de transport şi bunurile nevămuite la intrarea în ţară;
b) mărfurile şi bunurile aflate în regimuri suspensive;
c) navele sub pavilion străin şi aeronavele străine, pe timpul staţionării în apele teritoriale sau în porturi şi, după caz, pe aeroporturi;
     
d) mărfurile care au beneficiat de tratamente tarifare favorabile şi au fost puse în liberă circulaţie cu acordarea de facilităţi fiscale şi vamale.
      [Pct.46 lit.d) introdusă prin HG693 din 22.08.14, MO256-260/29.08.14 art.741]
47.  Supravegherea vamală se realizează prin una sau mai multe din operaţiunile de mai jos:
a)  ţinerea operativă a evidenţei mărfurilor şi bunurilor supuse regimului vamal prin înscrierea lor în registrele sau documentele vamale. În condiţiile stabilite de Serviciul Vamal, evidenţa operativă poate fi ţinută şi în formă electronică;
b) aplicarea de sigilii vamale la mărfurile, bunurile şi mijloacele de transport supuse regimului vamal, precum şi la accesul în spaţiile în care acestea se găsesc;
c) efectuarea de verificări selective inopinate la mijloacele de transport încărcate cu mărfuri nevămuite sau aflate în tranzit;
d)  stabilirea de posturi permanente sau temporare, fixe sau mobile, la locul de acces al persoanelor în porturi şi aeroporturi, la scara navelor şi aeronavelor, în depozite sau în alte locuri unde se află mărfuri şi alte bunuri supuse vămuirii, precum şi la mijloacele de transport;
e)  efectuarea, în cazuri de indicii privind încălcarea reglementărilor vamale, de verificări totale la mărfurile sau bunurile care trec frontiera în anumite perioade sau pentru unele categorii;
      f) prin control ulterior efectuat în conformitate cu prevederile secţiunii 291 din Codul vamal al Republicii Moldova nr. 1149-XIV din 20 iulie 2000 şi titlului V capitolul 11 din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997.
      [Pct.47 lit.f) introdusă prin HG693 din 22.08.14, MO256-260/29.08.14 art.741]
48.  În porturile şi zonele libere supravegherea vamală se efectuează în mod specific şi prin:
a) organizarea de echipe vamale mobile la limitele exterioare ale perimetrelor în care se efectuează operaţiuni specifice porturilor şi zonelor libere;
b) organizarea de posturi vamale fixe la locurile de acces al persoanelor şi bunurilor în porturile şi zonele libere;
c) alte măsuri proprii unor porturi şi zone libere, prevăzute în actele normative de înfiinţare şi funcţionare a acestora.
49.  Supravegherea vamală se organizează de fiecare birou vamal în funcţie de specificul şi cerinţele activităţii.
50.(1) Biroul vamal care funcţionează în porturi exercită supravegherea în incinta şi în raza acestora, asupra ambarcaţiunilor, pontoanelor, precum şi asupra bunurilor aparţinînd persoanelor care intră, ies sau îşi desfăşoară activitatea în porturi.
(2) Biroul vamal de frontieră care funcţionează în punctele rutiere şi în staţiile de cale ferată exercită supravegherea vamală în incinta acestora. Pe calea ferată, supravegherea vamală se realizează şi în timpul efectuării controlului vamal în trenurile de călători.
(3) Biroul vamal din interiorul ţării care funcţionează în staţiile de cale ferată, în oficii poştale sau în incinte proprii îşi exercită atribuţiile de supraveghere vamală în aceste locuri, precum şi în alte locuri unde organele vamale se deplasează în vederea executării unor operaţiuni vamale.
    501. (1) Pentru asigurarea supravegherii vamale prevăzute la pct. 46 lit. d), persoanele fizice şi juridice care au beneficiat de tratamente tarifare favorabile prin utilizarea facilităţilor vamale şi fiscale la importul mărfurilor în funcţie de destinaţia lor finală vor informa obligatoriu organele vamale care le-a acordat facilităţile în cauză asupra respectării condiţiilor de utilizare a mărfurilor respective.
    (2) Informarea prevăzută la alin. (1) va fi efectuată obligatoriu semestrial, pînă la sfîrşitul primei luni a semestrului ulterior celui de informare, prezentînd prin scrisoare recomandată copiile autentificate (prin semnătura şi ştampila agentului economic) de pe documentele contabile care confirmă sau infirmă respectarea condiţiilor de utilizare a mărfurilor în cauză, şi va continua pînă la încetarea supravegherii vamale în conformitate cu prevederile art. 35 din Codul vamal.
    (3) La momentul declarării mărfurilor cu utilizarea facilităţilor vamale şi fiscale în baza prevederilor art. 34 din Codul vamal al Republicii Moldova, declarantul sau persoana care îl reprezintă va anexa la declaraţia vamală Declaraţia – angajament prevăzută în anexa nr. 33 la prezentul Regulament.
    [Pct.501 introdus prin HG693 din 22.08.14, MO256-260/29.08.14 art.741]
Subsecţiunea 2
Aplicarea de sigilii vamale
51. (1) Sigiliile vamale se aplică la uşi, ferestre sau la alte sisteme de închidere a mijloacelor de transport.
(2) Coletele trebuie să fie ambalate astfel încît să nu se poată pătrunde la conţinutul lor fără ruperea sigiliului sau fără a lăsa urme vizibile.
52.  În vederea sigilării, mijloacele de transport şi spaţiile trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) construcţia să permită scoaterea sau introducerea de bunuri numai prin deschideri care pot fi sigilate;
b) construcţia să fie suficient de solidă pentru a nu permite spargerea pereţilor, podelelor sau acoperişului, fără a lăsa urme vizibile;
c) construcţia să nu permită scoaterea, în întregime sau în parte, a pereţilor, podelelor sau acoperişului şi repunerea lor la loc fără a lăsa urme vizibile;
d) uşile, ferestrele şi conductele pentru mărfurile în stare lichidă sau gazoasă să fie prevăzute cu inele sau alte dispozitive care să permită aplicarea cu uşurinţă a sigiliilor vamale.
Subsecţiunea 3
Supravegherea şi controlul vamal exercitate
î
n afara birourilor vamale
53. Supravegherea şi controlul vamal în afara birourilor vamale se realizează de către organele vamale abilitate de Serviciul Vamal, în scopul prevenirii, combaterii şi sancţionării încălcărilor reglementărilor în domeniul vamal pe întreg teritoriul naţional.
54.  Organele vamale abilitate potrivit pct. 53 îndeplinesc următoarele atribuţii principale:
a) exercită, prin mijloace şi procedee specifice, supravegherea mărfurilor şi a bunurilor care sînt supuse vămuirii pe întreg teritoriul naţional;
b) constată şi încasează diferenţele de drepturi de import sau de export cauzate de nedeclararea conform prevederilor legale a bunurilor în cadrul operaţiunilor de import, export şi tranzit, ca urmare a acţiunilor proprii întreprinse;
c) constată şi sancţionează nerespectarea reglementărilor în domeniul vamal;
d) constată şi reţin în vederea confiscării bunurile care fac obiectul încălcării legislaţiei vamale;
e) previn şi combat traficul ilicit de arme, muniţii, materiale explozive şi radioactive, produse şi substanţe narcotice şi psihotrope, precursori ai acestora şi substanţe chimice esenţiale, produse şi substanţele toxice, obiecte din patrimoniul cultural naţional, metale şi pietre preţioase.
55.  Pe întreg teritoriul naţional, organul vamal abilitat are, în condiţiile legii, următoarele drepturi:
a) să opereacă orice mijloace de transport utilizînd semnale formale specifice;
b) să verifice documentele mijlocului de transport, precum şi cele care demonstrează provenienţa şi regimul vamal al bunurilor, inclusiv documentele de transport internaţional;
c)  să controleze mijloacele de transport, aplicînd sigilii vamale asupra compartimentului de marfă atunci cînd este cazul;
d)  să controleze clădiri, depozite, terenuri, sedii şi alte obiective unde se găsesc sau ar putea să se găsească bunuri supuse vămuirii ori cu regim special.
56.  (1) La semnalul funcționarului vamal abilitat, conducătorul mijlocului de transport este obligat să oprească şi să creeze condiţiile necesare verificării acestuia.
   
[Pct.56 al.(1) modificat prin HG709 din 18.07.18, MO267-275/20.07.18 art.748; în vigoare 20.07.18]
(2) Nesupunerea la semnal determină luarea tuturor măsurilor necesare pentru oprirea mijlocului de transport, în conformitate cu prevederile legale şi, de asemenea, se poate solicita sprijinul organelor de poliţie.
(3)  În cazul în care nu se poate realiza controlul mijlocului de transport în locul unde a fost oprit, se procedează la însoţirea acestuia pînă la cel mai apropiat birou vamal, în vederea realizării controlului.    
57. În afara birourilor vamale pot fi create posturi fixe sau mobile în vederea realizării supravegherii şi controlului vamal.
58. Pe întreg teritoriul naţional mijloacele de transport aflate în tranzit pot fi însoţite de funcționarul vamal abilitat între două birouri vamale pe cheltuiala titularului de tranzit, în cazul în care există suspiciunea descărcării frauduloase.
      [Pct.58 modificat prin HG709 din 18.07.18, MO267-275/20.07.18 art.748; în vigoare 20.07.18]
59.  În exercitarea atribuţiunilor de control vamal în afara birourilor vamale, organul vamal abilitat are dreptul de a realiza următoarele activităţi pe întreg teritoriul naţional în condiţiile legii:
a)  efectuarea de investigaţii, supravegheri şi verificări în cazurile în care sînt semnalate încălcări ale legislaţiei vamale;
b)  verificarea de registre, evidenţe financiar-contabile, orice înscrisuri, inclusiv cele pe suport electronic, care au legătură directă sau indirectă cu bunurile importate, exportate sau tranzitate pe teritoriul naţional;
c)  prelevarea de probe din mărfurile supuse vămuirii pentru a fi analizate în laboratoarele proprii sau abilitate în vederea identificării şi expertizării acestora;
d) în cazul în care consideră că, prin încălcarea reglementărilor vamale, au fost săvîrşite infracţiuni, desfăşoară urmărirea penală potrivit legii.
60. În baza acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte, organul vamal abilitat realizează cu alte instituţii vamale din străinătate schimbul de informaţii necesar prevenirii şi combaterii încălcărilor reglementărilor vamale.
61.  În scopul stabilirii modului în care persoanele fizice sau juridice au respectat reglementările vamale, organul vamal abilitat efectuează controlul ulterior al operaţiunilor de vămuire.
62.  Activitatea de control vamal ulterior se realizează prin programe aprobate de Serviciul Vamal sau inopinat.
63. Controlul vamal ulterior se exercită pe perioada de prescripţie a drepturilor de import sau de export, calculată de la data acordării liberului de vamă. În cadrul aceluiaşi termen pot fi încasate sau restituite diferenţe de drepturi vamale constatate.
64.  Normele tehnice privind realizarea supravegherii vamale în afara birourilor vamale, precum şi a controlului vamal  postvămuire se stabilesc de către Serviciul Vamal.
CAPITOLUL II
Dispoziţii specifice regimurilor şi altor destinaţii vamale
SECŢIUNEA 1
Importul mărfurilor
65.  Importul mărfurilor se face cu respectarea normelor prevăzute în Codul vamal al Republicii Moldova şi în Legea cu privire la tariful vamal şi în alte acte normative care reglementează importul mărfurilor.
66. (1) Notele explicative, avizele de clasificare şi alte avize referitoare la interpretarea Sistemului armonizat, precum şi recomandările emise de Comitetul Sistemului armonizat şi aprobate de Consiliul de cooperare vamală conform Convenţiei internaţionale privind Sistemul armonizat de denumire şi codificare a mărfurilor, încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983, se aplică de birourile vamale pe baza actelor normative ale Serviciului Vamal.
(2) Reglementările adoptate de Comisia Europeană privind încadrarea tarifară a unor anumite mărfuri se aplică de organele vamale pe baza actelor normative ale Serviciului Vamal.
67. Tratamentul tarifar preferenţial stabilit prin tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte se acordă la depunerea certificatului de origine a mărfurilor, înscrierea codului stabilit pentru fiecare acord sau convenţie în rubrica corespunzătoare din declaraţia vamală în detaliu şi, după caz, îndeplinirea altor condiţii speciale stipulate de respectivele tratate.
68.  Biroul vamal poate solicita organului emitent a certificatului de origine a mărfurilor verificarea acestuia în următoarele cazuri:
a) cînd se constată neconcordanţe între datele înscrise în dovada de origine şi celelalte documente care însoţesc declaraţia vamală. În acest caz, regimul preferenţial se acordă numai după recepţionarea rezultatului verificării, care atestă conformitatea;
b) cînd se constată neconcordanţe formale care nu afectează fondul. În aceste cazuri, organul vamal acordă regimul tarifar preferenţial şi, ulterior, solicită verificarea dovezii de origine;
c) atunci cînd tratatul internaţional în baza căruia a fost emisă dovada originii prevede alte reguli privind verificarea acesteia se vor aplica acele reguli.
69. În toate cazurile în care în urma verificării dovezilor de origine rezultă că acordarea regimului tarifar preferenţial a fost neîntemeiată, organele vamale vor lua măsuri pentru recuperarea obligaţiei vamale prin întocmirea de decizii de regularizare.
70.  Cînd regimul tarifar preferenţial priveşte un contingent cantitativ sau valoric, acordarea preferinţelor tarifare se face numai în limitele contingentului prevăzut. În acest caz, pe lîngă dovada originii bunurilor este obligatorie şi prezentarea certificatului de import a mărfurilor contingentate, emis de organul competent.
71. (1) Determinarea valorii în vamă a mărfurilor care fac obiectul unor tranzacţii, atît comerciale, cît şi necomerciale, se efectuează potrivit regulilor cuprinse în Legea cu privire la tariful vamal.
(2) Pentru mărfurile ale căror preţuri definitive se stabilesc pe bază de cotaţii bursiere, precum şi pentru mărfurile a căror valoare definitivă se determină pe baza rezultatelor determinărilor cantitative şi calitative efectuate potrivit condiţiilor menţionate în contractele comerciale, valoarea în vamă se determină pe baza facturii pro forma, emisă de furnizor, cu preţurile cunoscute la data întocmirii acesteia. În termen de 150 de zile de la data declaraţiei vamale se depune factura definitivă, pe baza căreia se fac regularizările privind obligaţiile de plată în vamă. Regularizările privind obligaţiile de plată în vamă se fac pe bază de decizie de regularizare.
72. Deciziile şi normele privind avizele de evaluare în vamă, precum şi recomandările Comitetului tehnic de evaluare în vamă, constituit pe baza Acordului privind aplicarea art. VII din Acordul de la Marrakech privind constituirea Organizaţiei Mondiale de Comerţ, se aplică de birourile vamale pe baza actelor normative ale Serviciului Vamal.
73. (1) Dacă există îndoieli privind exactitatea informaţiilor sau a documentelor furnizate pentru determinarea valorii în vamă, organul vamal poate solicita importatorului să prezinte justificări suplimentare, inclusiv documente sau alte evidenţe.
(2) Dacă informaţiile şi documentele prezentate nu sînt în măsură să dovedească exactitatea valorii în vamă declarate, organul vamal are dreptul să refuze determinarea valorii în vamă pe baza preţului de tranzacţie. Înainte de a lua o decizie finală, biroul vamal comunică importatorului, în scris, la cerere, motivele refuzului. În acelaşi mod se procedează şi în cazul în care importatorul nu prezintă, în termenul stabilit, documentele solicitate de organul vamal.
74.  Clasificarea mărfurilor din Nomenclatura combinată a mărfurilor, precum şi regulile de clasificare tarifară se utilizează la întocmirea declaraţiei vamale în detaliu şi la alte regimuri sau destinaţii vamale decît importul.
SECŢIUNEA 2
Exportul mărfurilor
75. Regimul vamal de export este regimul în care mărfurile sînt scoase din teritoriul vamal al Republicii Moldova fără obligaţia returnării lor în acest  teritoriu.
76.  Sînt admise la export mărfurile produse în ţară, precum şi cele importate şi puse în liberă circulaţie anterior, cu excepţia mărfurilor care sînt supuse unor măsuri de prohibiţie în cadrul politicii economice. Mărfurile restricţionate la export, în cadrul măsurilor de politică economică, sînt admise în codiţiile prevăzute de actele normative care reglementeză exportul acestora.
77. Exportul mărfurilor se face cu încasarea drepturilor de export, dacă legislaţia în vigoare prevede existenţa unor astfel de drepturi.
78. (1)  Exportator este considerată acea persoană în numele căreia este făcută declaraţia de export şi care este fie proprietarul mărfurilor ce se exportă, fie o persoană învestită cu drept de înstrăinare asupra mărfurilor în momentul în care este înregistrată declaraţia vamală de export.
(2)  Atunci cînd dreptul de proprietate sau de înstrăinare asupra unor mărfuri aparţine unei persoane stabilite în afara Republicii Moldova, conform contractului pe care se bazează exportul, partea contractantă din Republica Moldova este considerată ca fiind exportatorul.
79.  Exportatorul este obligat să depună o declaraţie vamală de export pentru mărfurile pe care intenţionează să le exporte, fie la biroul vamal în raza de activitate a căruia se află sediul lui, fie la biroul vamal  în raza de activitate a căruia se află locul de încărcare a mărfurilor pentru export.
În cazuri temeinic justificate, declaraţia vamală de export poate fi depusă şi la un birou vamal de frontieră.
Serviciul Vamal poate stabili ca exportul unor mărfuri sau categorii de mărfuri să poată fi făcut numai prin anumite birouri vamale interne sau de frontieră.
80. (1) Mărfurile vămuite la export la un birou vamal din interiorul ţării, imediat după efectuarea controlului vamal, se plasează în regim de tranzit pînă la un birou vamal de frontieră, cu excepţia cazurilor stabilite de legislaţie.
    (2) Serviciul Vamal poate stabili ca unele mărfuri sau categorii de mărfuri vămuite în interiorul ţării să poată fi tranzitate în vederea scoaterii din ţară numai către anumite birouri vamale de frontieră.
    [Pct.80 în redacţia HG1007 din 27.10.10, MO213/29.10.10 art.1114]
81. Mărfurile destinate exportului, controlate şi vămuite în interiorul ţării, se supun, la trecerea frontierei de stat controlului vamal stabilit, în funcţie de tipul mijlocului de transport, în conformitate cu prevederile pct. 12-15 şi  17-20.
82. (1) Mijloacele de transport şi coletele destinate exportului, vămuite în interiorul ţării, sosite la frontieră fără sigilii, cu sigilii violate, neaplicate corect sau cu sigilii care nu corespund celor menţionate în documente, precum şi mijloacele de transport şi coletele care nu mai îndeplinesc condiţiile de sigilare se controlează de organele vamale de la frontieră. Controlul vamal se efectuează şi atunci cînd sînt prezumţii că în mijloacele de transport se află şi alte bunuri decît cele indicate în documente.
(2) Cînd nu există condiţii corespunzătoare de control la birourile vamale de frontieră, mijloacele de transport se îndrumă cu însoţire la cel mai apropiat birou vamal unde există condiţii de efectuare a controlului.
(3) Transportul, manipularea, ambalarea şi dezambalarea mărfurilor în vederea controlului vamal se efectuează de către titularul de tranzit, pe cheltuiala acestuia sau, după caz, a reprezentantului acestuia.
83. Valoarea în vamă a mărfurilor de export ale căror preţuri definitive se stabilesc pe bază de cotaţii bursiere sau pe baza rezultatelor determinărilor cantitative şi calitative efectuate potrivit condiţiilor menţionate în contractele comerciale se determină pe baza facturii pro forma emisă de exportator, cu preţurile cunoscute la data întocmirii acesteia. În termen de 150 zile de la data declaraţiei vamale se depune factura definitivă pe baza căreia se fac regularizările privind obligaţiile de plată în vamă.
84. Scoaterea mărfurilor din teritoriul vamal al Republicii Moldova se autorizează de către organul vamal de frontieră numai dacă mărfurile sînt scoase în aceeaşi stare în care se aflau la momentul acordării liberului de vamă la export,  cu excepţia uzurii lor normale şi a pierderilor naturale.
85. În scopul aplicării pct.84 cu privire la pierderile naturale, organele vamale, la cererea persoanei interesate, iau în considerare cantităţile lipsă ori de cîte ori se poate demonstra că pierderile constatate se datorează exclusiv unor cauze legate de natura mărfurilor şi nu neglijenţei din partea acesteia.
Prin neglijenţă trebuie să se înţeleagă îndeosebi orice încălcare a regulilor de transport, stocare, manipulare, prelucrare sau transformare a mărfurilor respective, impuse de organele vamale sau care decurg din practica obişnuită
Organele vamale pot scuti persoana interesată de obligaţia de a furniza dovada că mărfurile au fost pierdute iremediabil din motive inerente propriului lor caracter în cazul în care sînt convinse că pierderea lor nu se explică în alt mod.  
86. (1)  Mărfurile autohtone pot fi exportate temporar, în situaţia în care urmează a fi reintroduse în ţară, fără să fi suferit vreo modificare, cu excepţia uzurii lor normale.
(2) Organul vamal fixează un termen în cadrul căruia mărfurile trebuie să fie reintroduse sau să primească o altă destinaţie vamală. Termenul aprobat trebuie să permită ca scopul utilizării să fie realizat, dar totuşi nu trebuie să depăşească 3 ani.
(3) Serviciul Vamal, la solicitarea titularului operaţiunii, în cazuri excepţionale, temeinic justificate, poate prelungi termenul iniţial.
    [Pct.86 al.(3) modificat prin HG1007 din 27.10.10, MO213/29.10.10 art.1114]
87.  Operaţiunile de export temporar se încheie prin:
a) reimportul mărfurilor trimise temporar sau prin exportul definitiv al acestora;
b) emiterea, din oficiu, a unei decizii de regularizare de către biroul vamal care are operaţiunea în evidenţă, în cazul în care mărfurile nu se înapoiază din considerente economice. Cînd mărfurile care fac obiectul regimului de export temporar sînt supuse licenţierii la export, considerentele economice se confirmă de Guvernul Republicii Moldova;
c) emiterea din oficiu a unei decizii de regularizare de către biroul vamal care are operaţiunea în evidenţă, cînd nu se respectă termenul stabilit. În acest caz, biroul vamal sesizează organele de control financiar în vederea verificării legalităţii operaţiunii.
88. (1) Exportul temporar este supus, de asemenea, măsurilor de politică economică.
(2) Operaţiunile de export temporar se pot încheia pentru toate mărfurile care fac obiectul operaţiunii sau pentru o parte din acestea.
(3) Birourile vamale şi titularii operaţiunilor sînt obligaţi să ţină evidenţa exporturilor temporare pînă la încheierea totală a acestora.
(4) La încheierea totală sau parţială a exporturilor temporare, titularul operaţiunii este obligat să prezinte la biroul vamal declaraţia vamală cu care s-a efectuat exportul temporar, împreună cu documentele necesare identificării mărfurilor.
(5) În cazul în care exportul temporar se încheie prin alt birou vamal, acesta este obligat să transmită o copie certificată de pe declaraţia vamală de încheiere biroului vamal prin care operaţiunea a fost iniţial efectuată, în termen de 15 zile.
89. Atunci cînd exportul temporar se face în baza unor convenţii internaţionale la care Republica Moldova este parte, documentele internaţionale de export temporar înlocuiesc documentele interne şi produc aceleaşi efecte.
90. Dacă mărfurile care au primit liberul de vamă la export din anumite motive nu părăsesc teritoriul vamal al Republicii Moldova, exportatorul este obligat să informeze imediat biroul vamal de export. Exemplarul trei, în original, al declaraţiei respective se înapoiază biroului vamal respectiv care va proceda la anularea lui.
SECŢIUNEA 3
Tranzitul vamal
91. În sensul prezentei secţiuni:
(a)  mijloace de transport reprezintă:
orice vehicul rutier, remorcă sau semiremorcă;
orice vagon de cale ferată;
orice navă sau ambarcaţiune;
orice aeronavă;
orice container agreat pentru transportul mărfurilor sub sigiliu vamal;
(b) birou de plecare reprezintă biroul vamal la care începe operaţiunea de tranzit;
(c) birou de destinaţie reprezintă biroul vamal unde mărfurile plasate sub regim de tranzit trebuie prezentate pentru încheierea operaţiunii de tranzit.
92.  Se plasează în regim vamal de tranzit de la un birou vamal de plecare pînă la un birou vamal de destinaţie:
a) mărfurile străine a căror intrare pe teritoriul Republicii Moldova este permisă potrivit măsurilor de politică economică şi care urmează să traverseze acest teritoriu fără descărcare şi reîncărcare pînă la un alt birou vamal de frontieră;
b) mărfurile străine a căror intrare în teritoriul vamal al Republicii Moldova este permisă potrivit măsurilor de politică economică şi care urmează a fi plasate sub o anumită destinaţie vamală la un alt birou vamal situat pe teritoriul Republicii Moldova;
c)  mărfurile vămuite la export în interiorul ţării.
În cazurile prevăzute la lit. a) şi b) ale prezentului punct, tranzitul, cu excepţia transporturilor pe cale ferată, se efectuează cu garantarea obligaţiei vamale care ar putea să apară dacă mărfurile nu sînt prezentate la biroul vamal de destinaţie sau sînt prezentate cu lipsuri.
Modalitatea de garantare a obligaţiei vamale va fi cea specifică sistemului de tranzit folosit.
93. Pentru mărfurile transportate pe mijloace de transport rutiere şi pe calea ferată se aplică sistemul de tranzit comun al Uniunii Europene şi statelor-membre ale acestora, conform normelor metodologice emise prin ordinul Serviciului Vamal.
Prevederile alineatului precedent nu exclud utilizarea sistemului de tranzit prevăzut de Convenţia T.I.R., încheiată la Geneva la 14 iunie 1975, potrivit domeniului său de aplicare, ori a altor convenţii internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Transportatorul mărfurilor decide cu privire la sistemul de tranzit pe care doreşte să îl utilizeze, cu excepţia cazurilor  restricţionate prin reglementări legale.
94. (1) Pentru trimiterile poştale internaţionale nu se îndeplinesc formalităţi de tranzit şi nu se garantează obligaţia vamală. În acest caz, borderoul întocmit de organul vamal înlocuieşte documentul de tranzit, iar răspunzătoare de sosirea mărfurilor la destinaţie sînt organele poştale. Totodată, în cazul trimiterilor internaţionale poştale destinate agenţilor economici din raze de activitate a diferitelor birouri vamale, transportarea acestora se va efectua cu respectarea procedurii de tranzit şi depunerea declaraţiilor de tranzit.
    [Pct.94 al.(1) modificat prin HG1007 din 27.10.10, MO213/29.10.10 art.1114]
(2) Nu se îndeplinesc formalităţi de tranzit şi nu se garantează obligaţia vamală pentru mărfurile transportate pe calea aerului şi pe apă. Răspunderea cu privire la marfa tranzitată revine transportatorului.
(3) De asemenea, nu se îndeplinesc formalităţi de tranzit pentru mărfurile în stare lichidă sau gazoasă transportate prin conducte, precum şi pentru curentul electric. În acest caz, răspunderea cu privire la mărfurile tranzitate revine persoanei juridice care administrează instalaţia de transport. Prin excepţie de la aceste dispoziţii, pentru gazul natural care tranzitează teritoriul Republicii Moldova avînd ca destinaţie o ţară terţă se va depune o declaraţie vamală de tranzit, lunar, pînă la data de 20 a lunii, pentru cantitatea de gaz tranzitată în cursul lunii precedente. În aplicarea acestor dispoziţii Serviciul Vamal va stabili norme tehnice de lucru.
(4)  În cazul transporturilor de mesagerie, formalităţile vamale de tranzit se efectuează în concordanţă cu tipul mijlocului de transport pe care sînt încărcate coletele.
95. (1) În vederea admiterii tranzitului vamal, biroul vamal de frontieră efectuează controlul vamal exterior al mijloacelor de transport şi verifică concordanţa documentelor de tranzit vamal cu documentele de transport însoţitoare.
(2) În caz de indicii privind încălcarea regulilor vamale, biroul vamal procedează la controlul vamal al mărfurilor în tranzit.
96.(1) Titularul de tranzit vamal este transportatorul mărfurilor, iar în cazul mărfurilor tranzitate conform prevederilor tranzitului comun, titularul de tranzit este principalul obligat. Titularul de tranzit este obligat să depună la biroul vamal de plecare, direct sau prin reprezentant, o declaraţie vamală de tranzit.
(2) Formularul declaraţiei vamale de tranzit este prevăzut în ordinul Serviciului Vamal referitor la Normele tehnice privind imprimarea, utilizarea şi completarea declaraţiei vamale în detaliu.
(3) Atunci cînd tranzitul se efectuează potrivit convenţiilor internaţionale la care Republica Moldova este parte, organul vamal acceptă formularele de tranzit internaţional fără să mai solicite întocmirea de documente interne.
(4) Declaraţia vamală de tranzit este însoţită de specificaţii, facturi sau de alte documente din care să rezulte valoarea şi datele de identificare a mărfurilor tranzitate.
97.  Biroul vamal de plecare acordă regimul de tranzit vamal dacă datele înscrise în declaraţia vamală de tranzit corespund cu cele din documentele de transport şi din celelalte documente.
98.  (1) Termenul de încheiere pentru regimul de tranzit vamal se stabileşte de biroul vamal de plecare în funcţie de tipul mijlocului de transport, de distanţa de parcurs şi de condiţiile atmosferice, fără ca durata tranzitului să depăşească 8 zile. În cazul mărfurilor tranzitate conform prevederilor tranzitului comun pe calea ferată acesta este unic, de 8 zile.
(2) În cadrul termenului stabilit, titularul de tranzit vamal este obligat să prezinte mărfurile, împreună cu declaraţia vamală de tranzit şi documentele însoţitoare, la biroul vamal de destinaţie.
(3) Biroul vamal de destinaţie înregistrează mijlocul de transport şi mărfurile prezentate şi confirmă documentar biroului vamal de plecare primirea mărfurilor în termen de 3 zile.
99. (1) Declaraţia vamală de tranzit vamal constituie titlu executoriu pentru plata drepturilor de import, în cazul în care titularul de tranzit nu prezintă mărfurile la biroul vamal de destinaţie în termenul stabilit sau le prezintă cu lipsuri.
(2) Biroul vamal de plecare percepe drepturile de import devenite exigibile potrivit alin. (1) după ce a solicitat biroului vamal de destinaţie informaţii cu privire la sosirea mărfurilor tranzitate şi a primit, în scris, răspunsul acesteia. Încasarea drepturilor de import se face potrivit dispoziţiilor care reglementează sistemul de tranzit folosit.
100. Mărfurile aflate în regim de tranzit vamal care, din cauze fortuite, se valorifică pe teritoriul Republicii Moldova sînt supuse plăţii drepturilor de import.
101. Pentru bunurile aparţinînd persoanelor fizice ce tranzitează teritoriul Republicii Moldova şi care prin natura, cantitatea sau valoarea lor sînt susceptibile de a fi înstrăinate pe teritoriul naţional, organele vamale solicită efectuarea de formalităţi vamale specifice şi constituirea unei garanţii care să asigure plata obligaţiei vamale ce ar putea să apară dacă mărfurile nu sînt scoase din ţară.
SECŢIUNEA 4
Antrepozitul vamal
Subsecţiunea 1
Dispoziţii generale
102. Regimul vamal de antrepozitare este regimul care permite depozitarea într-un antrepozit a mărfurilor străine sub supraveghere vamală, fără perceperea drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică în perioada de depozitare. Mărfurile autohtone destinate exportului în conformitate cu regimul vamal de export pot fi plasate în antrepozit pe o perioadă aprobată de organele vamale, beneficiind de facilităţile acordate de Codul vamal, de prezentul regulament şi de alte acte normative.
103. Deţinătorul de antrepozit (în continuare - antrepozitar) este persoana juridică din Republica Moldova care administrează şi gestionează antrepozitul conform unei autorizaţii eliberate de organele vamale, iar titularul operaţiunii de plasare a mărfurilor sub regimul vamal de antrepozitare va fi numit în continuare depozitar.
Nu se eliberează autorizaţie de antrepozitare pentru antrepozitele gestionate de organele vamale.
104. Antrepozitul vamal reprezintă orice loc aprobat de organele vamale, aflat sub supravegherea lor, unde mărfurile pot fi depozitate în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare şi/sau de prezentul regulament.
105. Antrepozitul vamal poate fi antrepozit public sau antrepozit privat.
106. Antrepozitul vamal  public este destinat depozitării de mărfuri de către orice persoană, iar cel  privat este destinat, exclusiv, depozitării mărfurilor proprietarului antrepozitului.
107. Antrepozitele vamale se clasifică după cum urmează:
antrepozit public de tip A, în care depozitul şi mărfurile sînt sub răspunderea deţinătorului antrepozitului (antrepozitarului);
antrepozit public de tip B, în care mărfurile antrepozitate sînt sub responsabilitatea fiecărui depozitar;
antrepozit privat de  tip C, în care deţinătorul antrepozitului este şi depozitar al mărfurilor;
antrepozit public de tip D, care este cel gestionat de organele vamale.
Subsecţiunea 2
Condiţiile plasării mărfurilor în antrepozit
108. În antrepozitele vamale pot fi plasate orice fel de mărfuri, inclusiv produsele compensatoare obţinute în urma prelucrării mărfurilor plasate anterior sub regimul vamal de perfecţionare activă sau de transformare sub control vamal, precum şi deşeurile şi resturile ce s-au format după distrugerea mărfurilor, cu excepţia următoarelor:
mărfurile prohibite introducerii sau scoaterii din teritoriul naţional;
mărfurile folosite pentru funcţionarea normală a antrepozitului vamal (de exemplu, utilajele de încărcare-descărcare, utilajele frigorifice, calculatoarele, îmbrăcămintea specială etc.);
alte mărfuri a căror plasare în regim de antrepozitare este interzisă de legislaţia în vigoare.
109. Mărfurile periculoase, susceptibile să deterioreze alte mărfuri sau cele care necesită condiţii speciale de păstrare vor fi depozitate în încăperi special amenajate.
110. Pentru antrepozitele de tip A şi C, solicitarea plasării mărfurilor în regim de antrepozit vamal se face prin depunerea declaraţiei vamale de antrepozitare de către persoana juridică care deţine o autorizaţie de antrepozitare valabilă, în concordanţă cu tipul de antrepozit autorizat. În cazul antrepozitului public de tip B, titularul declaraţiei vamale de antrepozitare va fi depozitarul mărfurilor, care va anexa la declaraţia vamală copia autorizaţiei deţinută de antrepozitar, precum şi acceptul scris al acestuia de a antrepozita respectivele mărfuri. Pentru mărfurile ce se plasează în antrepozite publice de tip D, declaraţia vamală de antrepozitare se depune, de asemenea, de către depozitarul mărfurilor.
111. Păstrarea mărfurilor plasate în regim de antrepozit vamal este asigurată prin folosirea încăperilor special amenajate sau a altor locuri destinate depozitării.
112. Antrepozitul vamal este considerat zonă de control vamal. Teritoriul aferent antrepozitului vamal se consideră, de asemenea, zonă de supraveghere vamală.
113. În incinta antrepozitului vamal şi în teritoriul aferent nu se permite efectuarea de operaţiuni de producţie ori de comercializare a mărfurilor antrepozitate, cu excepţia celor autorizate de organele vamale.
114. Antrepozitul vamal trebuie să fie creat şi să funcţioneze în conformitate cu cerinţele legislaţiei privind protecţia mediului.
115. Responsabilitatea deţinătorului de antrepozit vamal sau, după caz, a depozitarului începe din momentul acceptării de către birourile vamale a declaraţiei vamale de antrepozitare, cu excepţia antrepozitului de tip D, pentru care răspunzătoare de gestionarea mărfurilor sînt organele vamale.
116. În acelaşi amplasament nu pot fi autorizate antrepozite de diferite tipuri.
117. Antrepozitele de tip A - C se înfiinţează în amplasamente sau în perimetre precis determinate, acceptate de biroul vamal în a căruia rază teritorială se află. În cazul antrepozitului de tip D, organul vamal desemnează amplasamentul acestuia.
Subsecţiunea 3
Autorizaţia de antrepozitare
118. Antrepozitele vamale pot fi autorizate dacă sînt îndeplinite următoarele condiţii:
a fost demonstrată raţiunea economică  privind necesitatea înfiinţării antrepozitului vamal;
sînt respectate cerinţele privind amplasarea şi dotarea tehnică a antrepozitului vamal (inclusiv a teritoriului aferent) stipulate în pct. 148 şi 149 ale prezentului regulament şi/sau de legislaţia în vigoare;
încăperile sau alte locuri declarate în calitate de antrepozit vamal se află la aceeaşi adresă poştală;
biroul vamal în raza de activitate a căruia se află antrepozitul vamal a elaborat şi aprobat schema tehnologică de lucru;
   
sistemul de supraveghere video corespunde cerințelor Serviciului Vamal.
    [Pct.118 modificat prin HG40 din 30.01.19, MO30-37/01.02.19 art.49; în vigoare 01.02.19]
119. Autorizarea antrepozitelor vamale se face de către Serviciul Vamal, la cererea scrisă a persoanelor interesate depusă în conformitate cu modelul din anexa nr. 2.
Serviciul Vamal analizează dacă sînt îndeplinite condiţiile prevăzute la pct. 118, după care eliberează autorizaţia de antrepozitare.
În caz de refuz a autorizării, Serviciul Vamal comunică în scris solicitantului motivul refuzului, în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării cererii.
120. În cazul mărfurilor care prezintă pericol, a celor susceptibile de a altera alte mărfuri sau a celor care necesită instalaţii speciale, în autorizaţie se precizează obligaţia de plasare în locuri special amenajate.
121. Autorizaţia de antrepozitare intră în vigoare la data menţionată în autorizaţie.
122. Termenul de valabilitate a autorizaţiei de antrepozitare se stabileşte în funcţie de raţiunile economice care au stat la baza eliberării sale.
123. Autorizaţia de antrepozitare poate fi retrasă sau suspendată de Serviciul Vamal atunci cînd nu mai sînt îndeplinite condiţiile avute în vedere la acordarea autorizaţiei.
124. Autorizaţia de antrepozitare se eliberează potrivit modelului prevăzut în anexa nr.3, iar instrucţiunile de completare a acesteia sînt stipulate în  anexa nr.4.
Subsecţiunea 4
Obligaţiile antrepozitarului
125. Deţinătorul antrepozitului vamal  are următoarele obligaţii faţă de organele vamale :
să excludă posibilitatea introducerii sau scoaterii de mărfuri din antrepozit fără permisiunea organelor vamale;
să  amenajeze antrepozitul astfel încît controlul vamal să poată fi efectuat cu uşurinţă;
să asigure integritatea mărfurilor depozitate;
să ţină evidenţa mărfurilor antrepozitate;
să îndeplinească toate obligaţiile ce decurg din antrepozitarea mărfurilor, în conformitate cu tipul de antrepozit autorizat, şi să respecte condiţiile speciale precizate în autorizaţie;
să prezinte organelor vamale, în orice moment, evidenţele şi mărfurile antrepozitate şi să asigure toate condiţiile pentru efectuarea controlului vamal;
   
să acorde acces organului vamal la sistemul de supraveghere video.
    [Pct.125 modificat prin HG40 din 30.01.19, MO30-37/01.02.19 art.49; în vigoare 01.02.19]
126. Organul vamal poate solicita în orice moment antrepozitarului efectuarea inventarierii mărfurilor aflate în antrepozit.
Subsecţiunea 5
Termenul de păstrare a mărfurilor în antrepozitul vamal
127. Mărfurile se pot afla în regimul vamal de antrepozitare pe un termen ce nu depăşeşte termenul de depozitare prevăzut în autorizaţie.
128. La expirarea termenului stabilit la pct. 122 al prezentului regulament, mărfurile urmează să fie plasate sub un alt regim sau destinaţie vamală ori pot fi transferate la un alt antrepozit vamal, dacă autorizarea antrepozitului nu a fost prelungită de Serviciul Vamal.
129. Mărfurile care au termen limitat de valabilitate, folosire sau comercializare trebuie plasate într-un alt regim sau destinaţie vamală, în conformitate cu dispoziţiile legale privind protecţia consumatorilor.
130. Dacă pînă la expirarea termenului de antrepozitare stabilit prin autorizaţie, calculat de la data acceptării declaraţiei vamale de antrepozitare, mărfurile nu au primit o altă destinaţie vamală, biroul vamal încheie regimul vamal de antrepozitare din oficiu  şi încasează obligaţia vamală, pe baza unei decizii de regularizare.
Subsecţiunea 6
Operaţiunile efectuate cu mărfurile plasate
în regim de antrepozit vamal
131. Mărfurile plasate în regim de antrepozit vamal, în vederea asigurării integrităţii lor, pot fi supuse la următoarele operaţiuni:
curăţire;
ventilare;
uscare (inclusiv prin încălzire);
refrigerare, congelare, climatizare;
amplasarea în ambalaj protector;
tratament cu lubrifianţi de protecţie sau conservanţi;
vopsirea pentru protecţia împotriva coroziunii;
introducerea aditivilor de siguranţă;
aplicarea învelişului antioxidant înaintea transportării.
132. În afara operaţiunilor specificate la pct. 131 al prezentului regulament, mărfurile plasate în regim de antrepozit vamal pot fi supuse unor operaţiuni de pregătire pentru vînzare sau transport, precum:
divizarea în partide;
formarea expediţiilor;
sortarea;
împachetarea şi reambalarea;
marcarea;
încărcarea / descărcarea;
diferite operaţiuni simple legate de completarea sau de conservarea mărfurilor;
deplasarea mărfurilor în interiorul antrepozitului vamal în scopul raţionalizării spaţiului;
amplasarea mostrelor pe standurile de prezentare în incinta antrepozitului vamal;
testarea.
133. Operaţiunile efectuate cu mărfurile conform pct. 131 şi 132 ale prezentului regulament nu trebuie să modifice caracteristicile lor tehnice, calitative şi cantitative în asemenea mod încît să comporte schimbarea clasificării lor la nivelul primelor patru cifre din Nomenclatura combinată a mărfurilor.
134. Operaţiunile indicate la pct. 131 şi 132 ale prezentului regulament pot fi efectuate de către titularul mărfurilor numai cu autorizarea organelor vamale.
135. Formele de manipulare prevăzute la pct. 131 şi 132 trebuie să fie indicate în autorizaţie de către organele vamale, care stabilesc şi condiţiile în care pot avea loc.
136. Organele vamale pot permite ca mărfurile plasate în regim de antrepozit vamal să fie transferate de la un antrepozit la altul. Transferul mărfurilor de la un antrepozit vamal la un alt antrepozit vamal, fără încheierea regimului, se efectuează utilizîndu-se formularul de declaraţie vamală în detaliu şi potrivit procedurii stabilite în anexa nr. 5. Noul titular preia răspunderea asupra mărfurilor transferate la data acceptării noii declaraţii de antrepozitare cu regimul vamal extins 7371, indicat la rubrica 37 a declaraţiei vamale în detaliu.
Subsecţiunea 7
Introducerea în antrepozit a mărfurilor autohtone
v
ămuite la export
137. Procedura de introducere în antrepozit a mărfurilor autohtone vămuite pentru export se poate realiza la birouri vamale de frontieră sau de interior. În cazul birourilor vamale de interior mărfurile pot fi plasate numai în acele antrepozite care se află sub supravegherea respectivului birou vamal la care s-a acordat liberul de vamă la export.
138. Potrivit procedurii de plasare a mărfurilor în antrepozit la un birou vamal de interior, se întocmesc şi se prezintă simultan biroului vamal două declaraţii vamale:
a)  o declaraţie vamală de export, întocmită de exportator, în care la rubrica D organul vamal menţionează numărul şi data declaraţiei vamale de antrepozitare, cu regimul vamal extins 1000;
b) o declaraţie vamală de antrepozitare, depusă în concordanţă cu tipul antrepozitului autorizat, în care la rubrica 37 regimul vamal solicitat este cel de plasare a mărfurilor în antrepozit, iar regimul vamal precedent este cel de export. De asemenea, în rubrica 44 va fi înscrisă menţiunea "Livrare obligatorie în afara Republicii Moldova".
139. La încheierea regimului vamal de antrepozit, pentru mărfurile expediate în străinătate se întocmesc formalităţi vamale de tranzit.
Documentul de tranzit va fi însoţit de o factură pro forma emisă de depozitar, precum şi de documentul de transport internaţional, ambele întocmite conform dispoziţiilor proprietarului mărfurilor.
140. În situaţia în care antrepozitul se află sub supravegherea unui birou vamal de frontieră, la expedierea mărfurilor în străinătate operaţiunea de antrepozitare se scoate din evidenţă pe baza unei cereri întocmite de depozitar, la care se anexează documentul de transport internaţional.
Subsecţiunea 8
Stocarea în comun a mărfurilor în antrepozit
141. Într-un antrepozit vamal se permite stocarea în comun în acelaşi spaţiu, dar în partide separate:
a) a mărfurilor străine plasate în regim de antrepozitare;
b) a mărfurilor străine plasate în regim de perfecţionare activă în cadrul antrepozitului (regim vamal 55);
c) a mărfurilor autohtone.
142.Stocarea în comun se menţionează în rubrica 12 din autorizaţie. Această rubrică se utilizează şi pentru indicarea prescripţiilor speciale care trebuie luate în considerare la  identificarea mărfurilor.
143.Atunci cînd în antrepozit urmează să fie plasate atît mărfuri străine, cît şi mărfuri autohtone, acestea trebuie să facă obiectul unor autorizaţii distincte.
Subsecţiunea 9
Încheierea regimului de antrepozit vamal
144.Regimul vamal de antrepozitare se încheie prin:
importul mărfurilor străine;
plasarea mărfurilor străine într-un alt regim vamal suspensiv;
reexportul mărfurilor străine antrepozitate;
abandonarea mărfurilor străine în favoarea statului;
distrugerea mărfurilor străine sub control vamal;
exportul mărfurilor autohtone.
Încheierea regimului vamal de antrepozitare pentru mărfurile autohtone care anterior au fost vămuite la export se face numai prin plasarea mărfurilor în regim de tranzit către un birou vamal de frontieră în vederea scoaterii acestora din ţară.
145.(1)  Plasarea mărfurilor antrepozitate într-o nouă destinaţie vamală trebuie efectuată în cadrul termenului acordat în autorizaţie, prin depunerea unei declaraţii vamale corespunzătoare noii destinaţii.
(2) Responsabil de plata obligaţiei vamale ce rezultă din plasarea mărfurilor într-o nouă destinaţie vamală este titularul declaraţiei vamale prin care se încheie regimul vamal de antrepozitare.
(3) Elementele de taxare şi celelalte plăţi în baza cărora se stabileşte obligaţia vamală vor fi cele în vigoare la data înregistrării declaraţiei vamale prin care se încheie regimul de antrepozitare. Dacă la scoaterea mărfurilor din antrepozit are loc schimbarea metodei de evaluare în vamă, prin vînzarea mărfurilor străine antrepozitate aflate în proprietatea unei persoane stabilite în străinătate către o persoană juridică cu sediul în Republica Moldova, iar valoarea în vamă diferă în mod semnificativ faţă de valoarea cu care mărfurile au fost plasate, organul vamal are dreptul să refuze această valoare şi procedează în conformitate cu prevederile pct. 73 al prezentului regulament. Atunci cînd nu are loc o schimbare a metodei de evaluare în vamă la scoaterea mărfurilor din antrepozit, valoarea în vamă se determină pe baza aceloraşi elemente ca şi la plasarea lor în antrepozit.
(4) În cazul încheierii din oficiu a regimului vamal de antrepozitare de către organele vamale, în conformitate cu pct. 130, calculul obligaţiei vamale se face pe baza elementelor de taxare şi a celorlalte plăţi de la data plasării mărfurilor în antrepozit şi se încasează din garanţia constituită, după care operaţiunea se scoate din evidenţe.
146. În cazul distrugerii, totale sau parţiale, din cauze de forţă majoră sau caz fortuit a unor mărfuri plasate în regim vamal de antrepozit, acestea se scot din evidenţă, fără plata drepturilor de import, pe baza documentelor justificative, legal întocmite, prezentate şi acceptate de organul vamal.
147. Pentru mărfurile străine care se scot din antrepozit în vederea plasării lor sub o altă destinaţie vamală, la determinarea valorii în vamă nu se vor adăuga cheltuielile de antrepozitare, inclusiv cele legate de operaţiunile prevăzute la pct. 131 şi  132.
Subsecţiunea 10
Condiţiile pe care trebuie să le întrunească antrepozitul vamal
148. În scopul asigurării controlului vamal, antrepozitul vamal trebuie să fie astfel amenajat încît să permită accesul în depozit numai  persoanelor în drept.
Intrările şi ieşirile din antrepozit trebuie  marcate cu inscripţia "Antrepozit vamal - Zonă de control vamal", în limba de stat, precum şi în limbile rusă şi engleză.
149. Antrepozitul vamal trebuie să dispună de:
utilaje de descărcare-încărcare şi mijloace de transport;
echipamente de depozitare specializate care vor asigura păstrarea adecvată a mărfurilor
mijloace de cîntărire a mărfurilor;
mijloace de comunicaţie;
tehnică de birou;
mobilier şi alte echipamente necesare pentru funcţionarea sa normală;
     
specializate care vor asigura păstrarea adecvată a mărfurilor
    [Pct.149 modificat prin HG1007 din 27.10.10, MO213/29.10.10 art.1114]
Subsecţiunea 11
Garantarea obligaţiei vamale pentru mărfurile antrepozitate
150. Titularul declaraţiei vamale de antrepozitare este obligat să garanteze integral obligaţia vamală care ar putea să apară prin nerespectarea condiţiilor care reglementează regimul de antrepozitare. Garantarea obligaţiei vamale poate fi efectuată şi de către antrepozitar, atunci cînd titularul declaraţiei vamale este depozitarul mărfurilor, cu excepţia cazului în care antrepozitul aparţine organelor vamale.
151. Garantarea obligaţiei vamale se asigură în conformitate cu dispoziţiile cuprinse la art. 1271 din Codul vamal al Republicii Moldova.
152. Garanţia bancară expiră la data plasării mărfurilor într-un alt regim sau destinaţie vamală, conform legislaţiei în vigoare, şi poate fi utilizată pentru alte operaţiuni, în limitele valabilităţii ei.
Subsecţiunea 12
Lichidarea antrepozitului vamal şi consecinţele ei
153. Antrepozitul vamal poate fi lichidat voluntar la expirarea termenului de valabilitate a autorizaţiei sau în orice alt moment în cadrul acestui termen. De asemenea, antrepozitul poate fi lichidat şi prin dispoziţia organelor vamale, atunci cînd se constată săvîrşirea unor încălcări grave ale legislaţiei vamale.
154. Antrepozitarul este obligat să informeze biroul vamal în a cărui rază de activitate se află antrepozitul vamal, precum şi persoanele care au antrepozitat mărfuri despre intenţia sa de a lichida antrepozitul vamal, cu minimum trei luni înainte de data lichidării. În cazul în care lichidarea antrepozitului survine ca urmare a dispoziţiei organelor vamale, perioada de lichidare este de trei luni de la data luării deciziei de lichidare.
155. Pe perioada de lichidare, în antrepozitul vamal este interzisă plasarea altor mărfuri, iar scoaterea mărfurilor se efectuează în conformitate cu actele normative în vigoare.
156. În termen de trei zile de la data la care i-a fost înmînată hotărîrea de lichidare, a expirat termenul de valabilitate a Autorizaţiei de funcţionare, sau, după caz, de la data comunicării biroului vamal a hotărîrii de lichidare a antrepozitului vamal, deţinătorul antrepozitului prezintă Serviciului Vamal darea de seamă privind mărfurile înmagazinate, conform modelului elaborat de Serviciul Vamal, iar în termen de şapte zile face inventarierea mărfurilor păstrate în regim de antrepozit vamal. Organul vamal care supraveghează activitatea antrepozitului în proces de lichidare stabileşte, în funcţie de cantitatea mărfurilor antrepozitate, termenul limită pentru plasarea acestor mărfuri în alte destinaţii vamale, însă care nu poate depăşi trei luni din data expirării valabilităţii Autorizaţiei de funcţionare.
    [Pct.156 modificat prin HG1007 din 27.10.10, MO213/29.10.10 art.1114]
157. În cazul în care la data stabilită pentru încetarea activităţii în antrepozit se află mărfuri străine a căror situaţie nu a fost soluţionată, organele vamale încheie din oficiu operaţiunile în conformitate cu prevederile pct. 145 alin. (4).
Subsecţiunea 13
Darea de seamă
158. Biroul vamal în raza de activitate a căruia a fost creat antrepozitul vamal ţine evidenţa şi prezintă Serviciului Vamal, în modul stabilit, informaţiile necesare despre activitatea antrepozitului în cauză.
159. Evidenţa operativă trebuie să cuprindă toate elementele necesare în vederea supravegherii aplicării corecte a regimului de antrepozit vamal, în special următoarele:
menţiunile care figurează în rubricile 1,5,6,7,8, 31, 37 şi 38 ale declaraţiei vamale;
declaraţiile vamale prin care mărfurile respective au primit o destinaţie vamală ce încheie regimul de antrepozit vamal;
numărul şi data altor documente privitoare la plasarea în regim de antrepozit vamal şi încheierea acestuia;
menţiunile necesare pentru urmărirea mărfurilor, locul unde acestea se găsesc, informaţiile cu privire la eventualele transferuri ale mărfurilor dintr-un antrepozit vamal fără încheierea regimului de antrepozit vamal;
menţiunile privind stocajul în comun al mărfurilor avînd un statut vamal diferit;
orice alte detalii necesare pentru identificarea mărfurilor;
menţiunile privind operaţiunile uzuale la care sînt supuse mărfurile;
menţiunile privind scoaterea temporară a mărfurilor din antrepozitele vamale.
160. Evidenţa operativă trebuie să înfăţişeze în orice moment starea existentă a stocului de mărfuri care se află în regim de antrepozit vamal. Deţinătorul antrepozitului vamal este obligat să depună la organul vamal, în termenele stabilite de acesta, situaţia stocului de mărfuri.
SECŢIUNEA 5
Perfecţionarea activă
Subsecţiunea 1
Dispoziţii generale
    161. În sensul prezentului capitol se definesc următoarele noţiuni:
    produse compensatoare principale – produsele compensatoare pentru obţinerea cărora s-a acordat regimul de perfecţionare activă;
    produse compensatoare secundare – produsele compensatoare, altele decît produsele compensatoare principale, care sînt un produs derivat, rezultat în mod necesar din operaţiunea de transformare;
    produse compensatoare – atît produsele compensatoare principale, cît şi produsele compensatoare secundare, atunci cînd în text nu se precizează în mod explicit tipul lor;
    pierderi – cantitatea de mărfuri care se distruge şi se pierde în cursul operaţiunii de transformare, îndeosebi prin evaporare, uscare, pierderi sub formă de gaze, transpiraţie;
    metoda cheii cantitative – calcularea proporţiei de mărfuri de import încorporate în diferitele produse compensatoare prin raportare la cantitatea de mărfuri din import;
    metoda cheii valorice – calcularea proporţiei de mărfuri de import încorporate în diferitele produse compensatoare prin raportare la valoarea produselor compensatoare;
    operatori – persoanele care efectuează, integral sau parţial, operaţiunile de transformare;
    compensare prin echivalenţă – sistemul care permite obţinerea de produse compensatoare din mărfuri echivalente, definite la art.1 pct.39) din Codul vamal al Republicii Moldova, cu respectarea condiţiilor stipulate la pct.173 alin. a) din prezentul regulament;
    export anticipat – regimul care permite ca produsele compensatoare obţinute din mărfuri echivalente să fie exportate de pe teritoriul Republicii Moldova înaintea plasării mărfurilor de import în regim de perfecţionare activă cu suspendare;
    termen de reexport – termenul pînă la care produsele importate sau produsele compensatoare trebuie să primească o destinaţie vamală aprobată de organul vamal.
    [Pct.161 modificat prin HG40 din 30.01.19, MO30-37/01.02.19 art.49; în vigoare 01.02.19]
Subsecţiunea 2
Acordarea regimului de perfecționare activă
    [Subsecțiunea 2 denumirea în redacția HG40 din 30.01.19, MO30-37/01.02.19 art.49; în vigoare 01.02.19]
    162. Acordul de perfecționare activă se eliberează numai dacă solicitantul are intenţia efectivă de a reexporta sau de a exporta produsele compensatoare principale de pe teritoriul Republicii Moldova, indiferent de deţinerea dreptului de proprietate asupra mărfurilor de import care vor fi utilizate în procesul de perfecţionare.
    Acordul de perfecționare activă se eliberează numai atunci cînd mărfurile de import pot fi identificate în produsele compensatoare.
    Acordul de perfecționare activă se eliberează şi pentru mărfurile care nu se regăsesc printre produsele compensatoare, dar care permit sau facilitează fabricarea acelor produse, chiar dacă ele se consumă complet sau parţial în cursul acestui proces, cu excepţia:
    a) combustibililor şi surselor de energie, altele decît cele necesare pentru testarea produselor compensatoare sau pentru detectarea defectelor la mărfurile de import care necesită reparaţii;
    b) lubrifianţilor, alţii decît cei necesari pentru testarea, ajustarea sau retragerea produselor compensatoare;
    c) echipamentelor şi instrumentelor.
    [Pct.162 modificat prin HG40 din 30.01.19, MO30-37/01.02.19 art.49; în vigoare 01.02.19]
    163. Se eliberează acordul numai atunci cînd regimul de perfecţionare activă poate ajuta la crearea celor mai favorabile condiţii pentru exportul sau reexportul produselor compensatoare, cu condiţia ca interesele esenţiale ale producătorilor autohtoni de mărfuri similare să nu fie afectate în mod nefavorabil (condiţii economice).
    [Pct.163 modificat prin HG40 din 30.01.19, MO30-37/01.02.19 art.49; în vigoare 01.02.19]
    164. Condiţiile economice sînt considerate  îndeplinite în cazurile în care cererea se referă la:
    a) operaţiuni care implică mărfuri de import cu caracter  necomercial;
    b) operaţiuni de perfecţionare;
    c) transformarea produselor compensatoare obţinute în urma unei perfecţionări efectuată în cadrul unui acord eliberat anterior, ce a făcut deja obiectul verificării condiţiilor economice;
    [Pct.164 lit.c) modificată prin HG40 din 30.01.19, MO30-37/01.02.19 art.49; în vigoare 01.02.19]
    d) forme obişnuite de manipulare prevăzute în anexa nr. 32 la prezentul Regulament;
    e) reparaţii.
    165. În alte situaţii decît cele menţionate la pct. 164, organul vamal eliberează acordul numai în urma efectuării unei analize în baza următoarelor criterii:
    a) lipsa mărfurilor produse în Republica Moldova clasificate la aceeaşi poziţie tarifară conform Nomenclaturii combinate a mărfurilor cu aceeaşi calitate şi caracteristici tehnice ca mărfurile destinate importului pentru operaţiunile de transformare avute în vedere;
    b) diferenţele de preţ dintre mărfurile produse în Republica Moldova şi cele destinate importului, ceea ce ar face ca operaţiunea comercială avută în vedere să devină neviabilă economic;
    c) obligaţii contractuale, din care rezultă că mărfurile produse în Republica Moldova nu se conformează cerinţelor expres formulate de ţara terţă cumpărătoare a produselor compensatoare care trebuie obţinute din mărfuri străine, pentru a respecta dispoziţiile privind protecţia dreptului de proprietate industrială sau comercială.
    [Pct.165 modificat prin HG40 din 30.01.19, MO30-37/01.02.19 art.49; în vigoare 01.02.19]
    166. În cazurile în care condiţiile economice menţionate la pct. 164 sau 165 sînt îndeplinite, mărfurile de import urmează a fi plasate sub regimul vamal de perfecţionare activă, folosind sistemul cu suspendare dacă legislaţia nu prevede altfel.
    În cazul în care condiţiile economice menţionate la pct. 164 sau 165 sînt îndeplinite, dar legislaţia în vigoare stabileşte restricţii la utilizarea sistemului cu suspendare, sau, la solicitarea agentului economic, mărfurile de import vor fi plasate sub regimul vamal de perfecţionare activă, folosind sistemul cu restituire dacă legislaţia nu prevede altfel. Cu toate acestea, utilizarea regimului de perfecţionare activă cu restituire nu este posibilă atunci cînd, la momentul înregistrării declaraţiei de plasare sub regim:
    a) mărfurile importate sînt supuse unor restricţii sau prohibiţii la punerea în liberă circulaţie;
    b) produsele compensatoare principale sînt supuse unor restricţii sau prohibiţii la export, instituite de cadrul normativ din domeniul respectiv.
    167. Acordul de perfecţionare activă se eliberează de către biroul vamal din raza solicitantului în baza cererii-tip, conform modelului prevăzut în anexa nr.6 la prezentul Regulament, completată de solicitant în conformitate cu instrucţiunile cuprinse în anexa nr.7 la prezentul Regulament.
    Modelul acordului este stabilit în anexa nr.8 la prezentul Regulament şi se completează conform instrucţiunilor din anexa nr.9 la prezentul Regulament.
    [Pct.167 modificat prin HG40 din 30.01.19, MO30-37/01.02.19 art.49; în vigoare 01.02.19]
    168. Pentru a asigura aplicarea dispoziţiilor care reglementează regimul vamal, organul vamal solicită titularului acordului, în scopul facilitării controlului, să asigure păstrarea evidenţelor operative (în continuare – evidenţe de perfecţionare activă), care precizează cantităţile şi valoarea mărfurilor din import plasate sub regim vamal de perfecţionare activă, cantităţile şi valoarea produselor compensatoare obţinute, stocurile, precum şi toate datele necesare monitorizării operaţiunilor şi calculării corecte a tuturor obligaţiilor vamale plătibile.
    Evidenţele de perfecţionare activă trebuie să fie puse la dispoziţia organului vamal în orice moment şi în cazul oricărei încheieri, totale sau parţiale, a operaţiunilor de perfecţionare activă, astfel încît acestea să fie în măsură să efectueze verificările necesare derulării corespunzătoare a regimului. În cazul în care operaţiunile de transformare sînt efectuate în două sau mai multe amplasamente, evidenţele operative trebuie să prezinte în orice moment datele referitoare la implementarea regimului în fiecare amplasament.
    [Pct.168 modificat prin HG40 din 30.01.19, MO30-37/01.02.19 art.49; în vigoare 01.02.19]
    169. În cazul în care produsele compensatoare urmează a fi obţinute din alte produse compensatoare rezultate pe baza unui acord deja eliberat, persoana care efectuează operaţiunile ulterioare de transformare trebuie să înainteze o nouă cerere de acordare, prezentînd datele de referinţă ale acordului deja eliberat. În acest caz, condiţiile economice se consideră îndeplinite.
    [Pct.169 modificat prin HG40 din 30.01.19, MO30-37/01.02.19 art.49; în vigoare 01.02.19]
    170. Perioada de valabilitate a acordului se stabileşte de către organul vamal în funcţie de condiţiile şi necesităţile specifice ale solicitantului.
    În cazul în care perioada de valabilitatea depăşeşte 2 ani, condiţiile în baza cărora a fost eliberat acordul se revizuiesc periodic la intervale precizate în autorizaţie.
    [Pct.170 modificat prin HG40 din 30.01.19, MO30-37/01.02.19 art.49; în vigoare 01.02.19]
    171. La eliberarea acordului de perfecţionare activă, organul vamal specifică perioada în care produsele compensatoare trebuie reexportate sau exportate, luînd în considerare timpul necesar desfăşurării operaţiunilor de transformare indicate în acord pentru o anumită cantitate de mărfuri, cantitatea mărfurilor de import care se permit de a fi plasate în regim vamal de perfecţionare activă şi timpul necesar pentru atribuirea unei destinaţii vamale produselor compensatoare.
    Termenul de reexport începe să curgă de la data înregistrării declaraţiei vamale de plasare a mărfurilor în regim de perfecţionare activă.
    Perioada specificată pentru reexport poate fi prelungită chiar şi după expirarea termenului stabilit iniţial, în cazul în care agentul economic prezintă argumente concludente, cu excepţia cazului în care operaţiunea a fost deja încheiată din oficiu de către organul vamal.
    În cazul exportului anticipat, organul vamal stabileşte termenul menţionat la art.60 din Codul vamal al Republicii Moldova ţinînd seama de timpul necesar pentru procurarea şi transportul mărfurilor de import către Republica Moldova, fără ca acesta să depăşească 6 luni de la data înregistrării declaraţiei vamale de export. În cazuri suficient argumentate, acest termen poate fi prelungit pînă la 12 luni.
    [Pct.171 modificat prin HG40 din 30.01.19, MO30-37/01.02.19 art.49; în vigoare 01.02.19]
    172. La eliberarea acordului sau odată cu plasarea mărfurilor sub regim de perfecţionare activă se stabileşte o rată de randament sau metoda stabilirii ei, inclusiv ratele medii. Această rată se stabileşte în baza informaţiilor de producţie sau tehnice sau, atunci cînd acestea nu sînt disponibile, a informaţiilor legate de operaţiuni de acelaşi tip.
    Organul vamal este în drept să stabilească rata de randament după ce mărfurile au fost plasate sub regimul de perfecţionare activă, dar nu mai tîrziu de momentul în care acestea primesc o nouă destinaţie vamală.
    Rata de randament prezentată de solicitantul acordului se verifică de către organul vamal în baza informaţiilor de producţie sau tehnice aferente operaţiunilor respective. În cazul în care, la eliberarea acordului, acest lucru nu este posibil, se acceptă rata de randament propusă de solicitantul autorizaţiei, sub rezerva posibilităţii verificării ulterioare a exactităţii datelor declarate la locul unde se desfăşoară operaţiunile de perfecţionare activă. În scopul verificării ulterioare a ratei de randament sau a altor date din acordul de perfecţionare activă, organele vamale pot dispune efectuarea de expertize tehnice sau contabile de către experţii sau organizaţiile identificate de organul vamal, dar numai dacă acest lucru este absolut necesar. Atunci cînd se consideră necesară efectuarea unei contraexpertize, cheltuielile legate de aceasta vor fi suportate de solicitant. Dacă solicitarea contraexpertizei aparţine organului vamal, iar aceasta, prin rezultatele ei, se dovedeşte îndreptăţită, cheltuielile aferente vor fi restituite organului vamal de către titularul acordului.
    Dacă în urma verificărilor ulterioare rata de randament se dovedeşte a fi nejustificată, pentru partea aferentă de mărfuri importate şi declarate ca fiind încorporate în produsele compensatoare se calculează şi se încasează drepturile de import în baza elementelor de taxare şi a celorlalte plăţi specifice mărfurilor de import în vigoare la data înregistrării declaraţiei vamale de import. 
    Atunci cînd este necesar să se calculeze drepturile de import pentru produsele compensatoare, pierderile definite la pct.161 nu vor fi considerate.
    Pentru anumite mărfuri, organul vamal este în drept să aplice rate de randament standard stabilite de organele abilitate.
   
Orice modificare a ratei de randament stabilite iniţial, care apare după eliberarea acordului şi care poate influenţa conţinutul acestuia pe parcursul acordării regimului de perfecţionare activă trebuie să facă obiectul unei înştiinţări prealabile a organului vamal, care a acordat regimul de perfecţionare activă. Comunicarea modificării ratei de randament se face în scris şi este semnată de către titularul acordului. Notificarea trebuie făcută de către titularul acordului imediat ce se atestă modificarea acestuia, dar nu mai tîrziu de 5 zile lucrătoare, înainte de termenul de reexport al produselor compensatoare fixat în acord..
    [Pct.172 modificat prin HG40 din 30.01.19, MO30-37/01.02.19 art.49; în vigoare 01.02.19]
Subsecţiunea 3
Compensarea prin echivalenţă în sistemul
cu suspendare şi sistemul cu restituire
A. Sistemul cu suspendare
    173. a) În cazul în care se foloseşte compensarea prin echivalenţă, mărfurile echivalente trebuie să fie clasificate la aceeaşi subpoziţie a codului de nouă cifre din Nomenclatura combinată a mărfurilor, să prezinte aceleaşi calităţi comerciale şi aceleaşi caracteristici tehnice ca şi mărfurile de import.
    b) Folosirea compensării prin echivalenţă este posibilă numai în cazul în care persoana interesată solicită aceasta în cererea sa şi numai în cazul în care prin
acordul eliberat se precizează factorii menţionaţi la lit.a) a prezentului punct, comuni mărfurilor echivalente şi mărfurilor de import, precum şi mijloacele de verificare ale acestora.
   
[Pct.173 lit.b) modificată prin HG40 din 30.01.19, MO30-37/01.02.19 art.49; în vigoare 01.02.19]
    c) În cazul în care acordul prevede recurgerea la compensarea prin echivalenţă, în acord se înscriu măsurile specifice ce urmează a fi luate pentru a se asigura respectarea dispoziţiilor aplicabile acestui regim.
   
[Pct.173 lit.c) modificată prin HG40 din 30.01.19, MO30-37/01.02.19 art.49; în vigoare 01.02.19]
    d) În cazul în care acordul nu specifică utilizarea compensării prin echivalenţă, însă titularul acordului doreşte să recurgă la acest regim, acesta va solicita organului vamal modificarea acordului eliberat iniţial.
   
[Pct.173 lit.d) modificată prin HG40 din 30.01.19, MO30-37/01.02.19 art.49; în vigoare 01.02.19]
    174.  În cazuri suficient argumentate, organele vamale admit ca mărfurile echivalente să se afle într-un stadiu de fabricaţie mai avansat decît mărfurile de import, cu condiţia ca partea esenţială a transformării la care sînt supuse mărfurile echivalente să fie efectuată fie în întreprinderea titularului acordului, fie în întreprinderi aparţinînd operatorilor stabiliţi în acord.
    Pe perioada derulării regimului, titularul acordului este obligat să asigure în orice moment organelor vamale posibilitatea de identificare a elementelor prevăzute la pct.173 înainte de a putea folosi sistemul de compensare prin echivalenţă.
   
[Pct.174 modificat prin HG40 din 30.01.19, MO30-37/01.02.19 art.49; în vigoare 01.02.19]
    175. a) În cadrul regimului de perfecţionare activă cu compensare prin echivalenţă fără export anticipat, mărfurile străine se află în situaţia vamală a mărfurilor echivalente, iar asupra mărfurilor echivalente se vor aplica reglementările legale referitoare la mărfurile străine. În acest caz, modificarea situaţiei vamale intervine în momentul înregistrării declaraţiei vamale prin care se încheie regimul de perfecţionare activă.
    b) Dispoziţiile lit.a) a prezentului punct se aplică în mod corespunzător şi regimului de perfecţionare activă cu suspendare de la plata drepturilor de import şi export anticipat, cu deosebirea că în acest caz modificarea situaţiei vamale a mărfurilor are loc, pentru produsele compensatoare exportate, în momentul înregistrării declaraţiei vamale de export al acestora, iar pentru mărfurile străine şi mărfurile echivalente – în momentul înregistrării declaraţiei vamale de perfecţionare activă.
    c) Modificarea situaţiei vamale menţionată la lit.a) şi b) nu trebuie să modifice originea mărfurilor exportate.
    176. Normele prevăzute pentru
acordarea regimului de perfecţionare activă cu suspendarea plăţii drepturilor de import se aplică mărfurilor străine şi în cazul compensării prin echivalenţă cu sau fără export anticipat.
    Mărfurile echivalente nu sînt supuse procedurii de plasare sub regim de perfecţionare activă.
   
[Pct.176 modificat prin HG40 din 30.01.19, MO30-37/01.02.19 art.49; în vigoare 01.02.19]
B. Sistemul cu restituire
    177. În cazul regimului de perfecţionare activă cu restituire nu se aplică prevederile referitoare la produsele compensatoare obţinute din mărfuri echivalente cu sau fără export anticipat.
Subsecţiunea 4
Încheierea regimului de perfecţionare activă
A. Sistemul cu suspendare
    178. Regimul vamal de perfecţionare activă în sistemul cu suspendare de la plata drepturilor de import se încheie, pentru mărfurile străine, cînd produsele compensatoare sau mărfurile în aceeaşi stare sînt plasate sub o nouă destinaţie vamală aprobată de organul vamal.
    La plasarea sub o nouă destinaţie vamală a produselor compensatoare, atît a celor principale, cît şi a celor secundare, organele vamale vor aplica măsurile de politică economică instituite de cadrul normativ.
    179. Declaraţia vamală de încheiere a regimului de perfecţionare activă pentru produsele compensatoare sau pentru mărfurile străine se depune la biroul vamal care are în evidenţă operaţiunea sau la un alt birou vamal stabilit prin
acord.
   
[Pct.179 modificat prin HG40 din 30.01.19, MO30-37/01.02.19 art.49; în vigoare 01.02.19]
    180. Pentru produsele compensatoare sau mărfurile străine care sînt plasate într-o zonă liberă ori într-un regim vamal suspensiv, care încheie regimul de perfecţionare activă cu suspendare, în declaraţia vamală pentru aceste produse şi mărfuri, la rubrica rezervată descrierii mărfurilor, se va menţiona „Marfă PA/S”.
    181. Dacă mărfurile de import plasate în regimul de perfecţionare activă cu suspendarea plăţii drepturilor de import fac obiectul unor măsuri de politică economică care se aplică şi în momentul plasării acelor mărfuri, fie ca atare, fie ca produse compensatoare, într-o zonă liberă sau sub un regim vamal suspensiv de drepturi de import, în declaraţia vamală pentru aceste mărfuri se înscrie, la căsuţa rezervată descrierii mărfurilor, „măsuri de politică economică”.
    182. Biroul vamal la care se efectuează operaţiunile de încheiere a regimului de perfecţionare activă este obligat să transmită biroului vamal care a aprobat plasarea mărfurilor sub acest regim un exemplar al declaraţiei vamale de încheiere, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare.
    183. Mărfurile plasate în regim de perfecţionare activă cu suspendarea drepturilor de import pot fi importate, în cadrul termenului de reexport stabilit iniţial, cu respectarea dispoziţiilor privind importul mărfurilor. În aceste cazuri, cuantumul drepturilor de import se determină în baza elementelor de taxare şi a celorlalte plăţi specifice mărfurilor de import în vigoare la data înregistrării declaraţiei vamale de import.
    Dacă mărfurile de import plasate în regim de perfecţionare activă îndeplinesc, în momentul importului, condiţiile pentru a beneficia de un tratament tarifar preferenţial în cadrul contingentelor tarifare sau plafoanelor tarifare, aceste mărfuri pot beneficia de tratamentul preferenţial valabil în momentul înregistrării declaraţiei vamale de import.
    184. Dacă în termen de 15 zile de la expirarea termenului de reexport stabilit în declaraţia vamală de plasare sub regim, titularul nu prezintă dovada că operaţiunea a fost prelungită sau că mărfurile de import ori produsele compensatoare care figurează în evidenţele biroului vamal ca rămase neexportate au fost plasate totuşi, în termenul acordat iniţial, sub o nouă destinaţie vamală aprobată de organul vamal, operaţiunea se încheie de biroul vamal care are în evidenţă operaţiunea, din oficiu, în baza deciziei de regularizare, în termen de cel mult 30 de zile de la expirarea termenului de reexport acordat, calculîndu-se şi majorările de întîrziere prevăzute de lege începînd cu ziua imediat următoare expirării termenului-limită stabilit pentru încheierea operaţiunii. În aplicarea acestor dispoziţii, drepturile de import şi majorările de întîrziere aferente se vor calcula numai pentru mărfurile străine neexportate sub formă de produse compensatoare ori în aceeaşi stare.
    185. a) Atunci cînd produsele compensatoare sînt importate după reexportul lor, în totalitate sau în parte, cuantumul drepturilor de import se determină în baza cantităţii şi valorii mărfurilor de import intrate în componenţa produselor compensatoare.
    b) În completarea declaraţiei vamale de import depusă pentru produsele compensatoare se va avea în vedere ca la rubricile 15, 16, 34 şi 42 să se înscrie datele referitoare la mărfurile de import care au intrat în componenţa produselor compensatoare. Rubricile 31 şi 33 din declaraţia vamală, referitoare la descrierea mărfurilor, se completează cu datele aferente produselor compensatoare obţinute, identice cu cele menţionate în
acord. De asemenea, se va face referire la declaraţia vamală de export a produselor compensatoare.
    [Pct.185 lit.a) modificată prin HG40 din 30.01.19, MO30-37/01.02.19 art.49; în vigoare 01.02.19]
    c) Atunci cînd în urma operaţiunilor de perfecţionare activă produsele compensatoare dobîndesc statutul de mărfuri originare din Republica Moldova pentru care a fost emisă o dovadă de origine cu ocazia exportului acestora, fie prin supunerea mărfurilor străine unor operaţiuni de transformare considerate suficiente în virtutea acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte, fie prin aplicarea unor reguli de cumul bilateral sau diagonal, la importul acestora organele vamale nu le vor considera ca mărfuri autohtone şi, în consecinţă, mărfurile străine intrate în componenţa produselor compensatoare se supun plăţii drepturilor de import în conformitate cu prevederile lit.a) şi b) ale prezentului punct.
    d) Dacă mărfurile străine încorporate în produsele compensatoare îndeplinesc la momentul importului condiţiile pentru a beneficia de un tratament tarifar preferenţial în cadrul contingentelor tarifare sau a plafoanelor tarifare stabilite potrivit originii lor, ele vor beneficia de respectivul tratament la înregistrarea declaraţiei vamale de import.
    186. Determinarea cuantumului drepturilor de import se face prin metoda cheii cantitative sau metoda cheii valorice.
    187. Prin aplicarea metodei cheii cantitative de calcul se determină cantitatea pentru fiecare marfă de import în parte, pentru care apare o obligaţie vamală, ca urmare a importului unei părţi din produsele compensatoare rezultate în urma procesului de perfecţionare activă.
    Astfel, cantitatea unei anumite mărfi de import se determină prin înmulţirea rezultatelor obţinute la lit.a) şi b) din prezentul punct:
    a) raportul dintre cantitatea totală din marfa care a fost importată şi suma cantităţilor din marfa regăsită în fiecare din totalul produselor compensatoare rezultate în urma operaţiunii de perfecţionare;
    b) suma tuturor produselor ce rezultă din înmulţirea fiecărui raport dintre cantitatea fiecărui produs compensator ce urmează a fi importat şi cantitatea din acel produs compensator rezultat în procesul de perfecţionare, cu cantitatea de marfă de import pentru care se efectuează calculul, regăsibilă în acel produs compensator la care se referă raportul mai înainte amintit.
    Metoda cheii cantitative (în continuare – produs compensator), reprezintă cazul particular al metodei generale descrise mai sus, în care din operaţiunile de perfecţionare activă a uneia sau mai multor mărfuri de import rezultă un singur produs compensator.
    În cazul metodei produs compensator, pierderile definite la pct.161 nu influenţează calculul cantităţii de mărfuri de import pentru care apare o obligaţie vamală.
    Metoda cheii cantitative (în continuare – mărfuri de import), reprezintă cazul particular al metodei generale descrise mai sus, în care din operaţiunile de perfecţionare activă a uneia sau mai multe mărfuri de import rezultă mai multe produse compensatoare.
    În cazul metodei mărfuri de import, pierderile definite la pct.161 influenţează direct calculul cantităţii de mărfuri de import pentru care apare o obligaţie vamală.
    188. Modelul matematic pentru metoda cheii cantitative este stipulat în anexa nr.10 la prezentul Regulament.
    189. Atunci cînd metoda cheii cantitative nu poate fi aplicată, se aplică metoda cheii valorice. Prin aplicarea metodei cheii valorice de calcul se determină cantitatea pentru fiecare marfă de import în parte, pentru care apare o obligaţie vamală, ca urmare a importului unei părţi din produsele compensatoare rezultate în urma procesului de perfecţionare activă.
    Astfel, cantitatea de o anumită marfă de import se determină prin înmulţirea rezultatelor obţinute la lit.a) şi b) din prezentul punct:
    a) raportul dintre cantitatea totală din marfa care a fost importată cu suma preţurilor tuturor produselor compensatoare rezultate din procesul de perfecţionare activă;
    b) suma tuturor produselor ce rezultă din înmulţirea fiecărui raport dintre cantitatea fiecărui produs compensator ce urmează a fi importat şi cantitatea acelui produs compensator rezultat în procesul de perfecţionare, cu preţul corespunzător acestuia.
    190. Modelul matematic pentru metoda cheii valorice este stipulat în anexa nr.11 la prezentul Regulament.
    191.  Titularul acordului de perfecţionare activă este obligat să prezinte biroului vamal care are în evidenţă operaţiunea un decont de justificare.
    Decontul de justificare cuprinde următoarele menţiuni:
    a) numărul autorizaţiei de perfecţionare activă;
    b) cantitatea pe tip de marfă străină, cu menţionarea declaraţiilor de plasare în regim de perfecţionare activă;
    c) codul mărfurilor conform Nomenclaturii combinate a mărfurilor;
    d) valoarea în vamă a mărfurilor străine şi cuantumul drepturilor de import aferente;
    e) rata de randament stabilită, inclusiv modificările, dacă au parvenit ulterior eliberării autorizaţiei;
    f) felul, cantitatea şi destinaţia vamală ale produselor compensatoare, cu menţionarea declaraţiilor vamale potrivit cărora produsele compensatoare au primit o nouă destinaţie vamală;
    g) valoarea produselor compensatoare în cazul în care încheierea regimului se face în baza metodei cheii valorice;
    h) cuantumul drepturilor de import aferente pentru cantitatea mărfurilor străine care au fost importate;
    i) declaraţiile vamale de încheiere a regimului de perfecţionare activă.
   
[Pct.191 modificat prin HG40 din 30.01.19, MO30-37/01.02.19 art.49; în vigoare 01.02.19]
    192. Decontul de justificare se prezintă la biroul vamal care are în evidenţă acordul de perfecţionare activă, în termen de cel mult 15 zile calendaristice de la depunerea declaraţiilor vamale de încheiere a regimului de perfecţionare activă.
    În cazul exportului anticipat de produse compensatoare, decontul de justificare se depune odată cu declaraţia vamală pentru mărfurile de import.
    [Pct.192 modificat prin HG40 din 30.01.19, MO30-37/01.02.19 art.49; în vigoare 01.02.19]
    193. Biroul vamal, în baza verificărilor efectuate, vizează decontul de justificare, dacă este corespunzător întocmit şi corespunde menţiunilor prevăzute la pct. 191.
    În cazul în care s-au depistat neconcordanţe dintre datele indicate în decontul de justificare şi cele conţinute în declaraţiile vamale în baza cărora acesta este întocmit, ultimul nu este acceptat de către organul vamal, comunicînd în scris titularului acordului în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la momentul prezentării decontului respectiv.
    În cazul în care regimul de perfecţionare activă nu a fost încheiat în conformitate cu prevederile pct. 178 sau decontul de justificare nu a fost prezentat de către titularul regimului, fie nu a fost acceptat de către organul vamal, organul vamal întreprinde toate măsurile necesare pentru încasarea drepturilor de import aferente mărfurilor de import în privinţa cărora regimul nu a fost încheiat sau încheiat incorect. Concomitent, în situaţia în care acţiunile sau inacţiunile titularului regimului prezintă semne de fraudă vamală, organul vamal întreprinde măsurile necesare investigării cazului sub aspect contravenţional sau penal.
    [Pct.193 modificat prin HG40 din 30.01.19, MO30-37/01.02.19 art.49; în vigoare 01.02.19]
B. Sistemul cu restituire
    194. Regimul de perfecţionare activă cu restituire se încheie la exportul produselor compensatoare stabilite în acord în cadrul termenului de reexport acordat ori prin plasarea lor, în vederea exportului ulterior în destinaţia vamală zonă liberă.
   
[Pct.194 modificat prin HG40 din 30.01.19, MO30-37/01.02.19 art.49; în vigoare 01.02.19]
    195. a) Cînd produsele compensatoare primesc o destinaţie vamală dintre cele prevăzute la pct.194, caseta rezervată pentru descrierea mărfurilor din declaraţia vamală întocmită pentru acel regim poartă menţiunea „Marfă PA/R”.
    b) Organul vamal urmăreşte ca menţiunea de la lit.a) a prezentului punct să fie înscrisă pe toate documentele depuse în legătură cu admiterea sau cu încheierea regimului.
    196. În vederea restituirii drepturilor de import, declaraţia vamală depusă pentru produsele compensatoare trebuie să conţină toate elementele necesare justificării cererii de restituire.
    197. La restituirea drepturilor de import se aplică, în mod corespunzător, prevederile pct.187-193 ale prezentului Regulament.
    198. a) Restituirea drepturilor de import, cu excepţia taxei pentru proceduri vamale, se face la solicitarea titularului
acordului de perfecţionare activă în baza cererii de restituire PA.
    b) Cererea de restituire PA se depune la biroul vamal care are în evidenţă operaţiunea într-un termen ce nu va depăşi 30 de zile de la data la care produsele compensatoare au fost exportate (inclusiv în cazul exportului produselor compensatoare din zona liberă).
    c) În cazuri suficient argumentate, organul vamal aprobă restituirea drepturilor de import, cu excepţia taxei pentru proceduri vamale şi după expirarea termenului prevăzut la lit.b), însă fără ca noul termen să fie mai mare de 6 luni. După expirarea termenului de un an din data exportului produselor compensatoare, dreptul de restituire se prescrie.
    [Pct.198 modificat prin HG40 din 30.01.19, MO30-37/01.02.19 art.49; în vigoare 01.02.19]
    199. Cererea de restituire PA trebuie să cuprindă următoarele menţiuni:
    a) numărul acordului de perfecţionare activă;
    b) cantitatea, pe tip de marfă, a mărfurilor străine pentru care se solicită restituirea drepturilor de import;
    c) poziţia tarifară conform Nomenclaturii combinate a mărfurilor;
    d) valoarea în vamă, precum şi drepturile de import aferente mărfurilor străine, înscrise în declaraţia vamală de import a mărfurilor aferente regimului de perfecţionare activă – sistemul de restituire;
    e) data importului mărfurilor străine;
    f) numărul declaraţiilor vamale prin care mărfurile străine au fost importate în cadrul regimului;
    g) felul, cantitatea şi destinaţia vamală a produselor compensatoare;
    h) valoarea produselor compensatoare dacă încheierea se realizează în baza metodei cheii valorice;
    i) rata de randament stabilită, inclusiv modificările, dacă au parvenit ulterior eliberării acordului;
    j) numerele declaraţiilor vamale prin care produsele compensatoare au fost exportate de pe teritoriul Republicii Moldova;
    k) cuantumul drepturilor de import de restituit.
   
[Pct.199 modificat prin HG40 din 30.01.19, MO30-37/01.02.19 art.49; în vigoare 01.02.19]
    200. Cererea de restituire PA trebuie să fie însoţită de documentele confirmative care să justifice datele menţionate la pct.199.
    201. Biroul vamal care are în evidenţă operaţiunea respectivă verifică Cererea de restituire PA şi o aprobă, dacă sînt întrunite condiţiile de restituire, sau o respinge, în cazul nerespectării condiţiilor prevăzute în prezenta secţiune, informînd titularul acordului cu privire la rezultatul verificărilor.
    Organele vamale vor respinge cererile de restituire în toate cazurile în care constată că produsele compensatoare obţinute nu sînt cele specificate în acordul de perfecţionare activă ori dacă exportul produselor compensatoare a fost efectuat după expirarea termenului-limită prevăzut pentru încheierea operaţiunii.
   
[Pct.201 modificat prin HG40 din 30.01.19, MO30-37/01.02.19 art.49; în vigoare 01.02.19]
Subsecţiunea 5
Dispoziţii legate de transferul şi cesionarea mărfurilor
    202. În cadrul aceluiași acord de perfecţionare activă şi înainte de a se încheia regimul, mărfurile străine în aceaşi stare sau produsele compensatorii pot fi transferate temporar, cu aprobarea biroului vamal emitent al acordului, de la un operator la altul, în vederea efectuării unor operaţiuni de perfecţionare activă.
    Transferul mărfurilor plasate în regim de la titularul regimului către o altă persoană, se permite numai în cazul în care ultima este nominalizată în calitate de „operator” în rubrica 1 „b” a acordului. În vederea atribuirii statutului de „operator” terţei persoane, solicitantul urmează să prezinte biroului vamal emitent acte ce confirmă împuternicirile respective (contractul de subantrepriză, indicaţia clientului), precum şi confirmarea emisă de operator, prin care acesta acceptă transferul.
    Răspunderea juridică pentru operaţiunea de transfer rămîne în sarcina titularului acordului de perfecţionare activă.
    Transferul mărfurilor în regim de perfecţionare activă se efectuează fără depunerea declaraţiei vamale, cu informarea prealabilă scrisă a biroului vamal emitent, precum şi reflectarea operaţiunii în evidenţele de perfecţionare activă a noului operator.
    Pot fi transferate mărfuri numai operatorilor care se află pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, inclusiv celor care se află în afara razei de activitate a biroului vamal emitent.
    Operaţiunea de transfer nu modifică modul şi condiţiile de derulare a regimului vamal de perfecţionare activă, şi nu serveşte drept temei pentru modificarea termenului de reexport al mărfurilor.
    După finalizarea operaţiunilor de prelucrare de către operator, produsele compensatoare se restituie titularului regimului, care perfectează încheierea regimului pentru mărfurile respective.
   
[Pct.201 modificat prin HG40 din 30.01.19, MO30-37/01.02.19 art.49; în vigoare 01.02.19]
    203.  Mărfurile plasate în regim de perfecţionare activă pot fi cesionate altei persoane care se află pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, inclusiv celor care se află în afara razei de activitate a biroului vamal emitent, cu acordul acestuia.
    Cesiunea mărfurilor poate fi acceptată în baza următoarelor acte:
    a) cererea solicitantului, în formă scrisă;
    b) indicaţia proprietarului de a cesiona mărfurile;
    c) acceptul cesionarului de a primi mărfurile respective în regim vamal de perfecţionare activă.
    Cesiunea mărfurilor se permite cu acordul scris al biroului vamal emitent şi cel al biroului vamal recepţionar prin
acordarea regimului de perfecţionare activă. Biroul vamal recepţionar va perfecta declaraţia vamală de plasare a bunurilor sub regim.
    Cedentul poartă responsabilitate juridică pentru mărfurile destinate cesionării pînă la validarea declaraţiei vamale de cesiune, la rîndul său cesionarul poartă răspunderea juridică pentru derularea regimului de perfecţionare activă din momentul validării declaraţiei vamale de cesiune.
   
[Pct.203 modificat prin HG40 din 30.01.19, MO30-37/01.02.19 art.49; în vigoare 01.02.19]
Subsecţiunea 6
Dispoziţii finale
204.  Operaţiunile de perfecţionare activă cu suspendare de la plata drepturilor de import sînt scutite de la garantarea drepturilor de import.
    Totuşi, organul vamal va condiţiona plasarea mărfurilor sub regim de perfecţionare activă cu constituirea unei garanţii financiare pentru a se asigura achitarea oricărei obligaţii vamale care ar putea lua naştere în privinţa următoarelor categorii de mărfuri:
    a) în cazul importului mărfurilor realizate prin intermediul persoanelor rezidente înregistraţi în jurisdicţia ce nu implementează standardele internaţionale de transparenţă, potrivit listei aprobate prin Hotărîrea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr.91 din 2 mai 2013;
    b) solicitantul dispune de dreptul de proprietate asupra mărfurilor importate care vor fi utilizate în procesul de perfecţionare, cu excepţia agenţilor economici autorizaţi (AEO) care pot să utilizeze regimul de perfecţionare activă cu suspendare de la plata drepturilor de import şi cu scutirea de la garantare drepturilor de import, indiferent de deţinerea dreptului de proprietate asupra mărfurilor de import care vor fi utilizate în procesul de perfecţionare.
    În vederea aplicării dispoziţiilor menţionate la lit. a) şi b), organul vamal, la data solicitării eliberării
acordului de perfecţionare activă, va verifica dacă solicitantul acordului sau unul din operatori cade sub incidenţa condiţiilor enumerate mai sus. În cazul în care se solicită Serviciului Vamal informaţii, acesta are obligaţia să verifice şi să comunice imediat datele solicitate organului vamal, pentru a evita tergiversarea timpului de soluţionare a cererii de acordare.
    Dacă la data solicitării eliberării
acordului de perfecţionare activă, solicitantul operaţiunii figurează cu debite de orice natură faţă de organele vamale, acestea vor refuza emiterea acordului, comunicînd acest lucru în scris solicitantului.
   
[Pct.204 modificat prin HG40 din 30.01.19, MO30-37/01.02.19 art.49; în vigoare 01.02.19]
    205. Anumite mărfuri sau categorii de mărfuri stabilite expres de legislaţia în vigoare sînt plasate în regim de perfecţionare numai în sistemul cu restituire, cu respectarea prevederilor pct.166 din prezentul Regulament.
    206. Serviciul Vamal este îndreptăţit ca prin ordinul directorului general să condiţioneze plasarea anumitor mărfuri sau categorii de mărfuri în regim de perfecţionare activă cu suspendare de depunere a unei garanţii bancare, în cazuri suficient argumentate.
    207.  Produsele compensatoare sau mărfurile neprelucrate aflate în regim de perfecţionare activă pot face obiectul, total sau parţial, al unui export temporar pentru o operaţiune de perfecţionare pasivă complementară efectuată în afara teritoriului Republicii Moldova, în baza
acordului eliberat de biroul vamal şi cu respectarea condiţiilor prevăzute pentru regimul de perfecţionare pasivă.
    Produsele reimportate după perfecţionarea în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova sînt supuse plăţii drepturilor de import potrivit dispoziţiilor referitoare la regimul de perfecţionare pasivă.
    Exportul temporar de produse compensatoare, efectuat potrivit acestor dispoziţii, nu constituie temei pentru restituirea de drepturi de import, cu excepţia cazului în care operaţiunea se transformă în export definitiv.
    [Pct.207 modificat prin HG40 din 30.01.19, MO30-37/01.02.19 art.49; în vigoare 01.02.19]
    208. Titularul acordului este obligat să informeze imediat biroul vamal la care este înregistrată operaţiunea atunci cînd, în urma unui caz fortuit sau de forţă majoră, felul sau caracteristicile tehnice ale mărfurilor străine se modifică, astfel încît obţinerea de produse compensatoare devine imposibilă.
    În cazul distrugerii sau pierderii totale ori parţiale a mărfurilor străine ori a produselor compensatoare din cazuri fortuite sau de forţă majoră, titularul acordului de perfecţionare activă este obligat să anunţe şi să prezinte biroului vamal care are în evidenţă operaţiunea respectivă, dovada privind cantitatea reală a mărfurilor distruse sau pierdute, care urmează să fie scăzută, confirmată prin actele corespunzătoare.
   
[Pct.208 modificat prin HG40 din 30.01.19, MO30-37/01.02.19 art.49; în vigoare 01.02.19]
    209. Mărfurile exportate anterior, care, la recepţia lor sau în cadrul termenului de garanţie, s-a constatat că sînt defecte sau necorespunzătoare calitativ ori dacă acestea s-au defectat în această perioadă, se plasează în regim de perfecţionare activă cu suspendare de la plata drepturilor de import în vederea reparării sau înlocuirii cu produse identice sau echivalente dacă, potrivit dispoziţiilor contractuale, repararea sau înlocuirea se face cu titlu gratuit.
    210.  a) Organele vamale pot admite ca produsele de înlocuire menţionate la pct.209 să fie, în condiţiile fixate în
acord, exportate înainte de importul mărfurilor exportate anterior (export anticipat). În acest caz, operaţiunea de import trebuie efectuată în termen de cel mult 2 luni de la exportul produselor de înlocuire.
    [Pct.210 lit.a) modificată prin HG40 din 30.01.19, MO30-37/01.02.19 art.49; în vigoare 01.02.19]
    b) În cazul exportului anticipat al produselor de înlocuire, dacă mărfurile exportate iniţial nu se returnează din considerente economice ori din orice alte motive, operaţiunea se va încheia, în termenul prevăzut la lit.a), prin export definitiv, cu respectarea măsurilor de politică economică.
    c) Dacă după 15 zile de la expirarea termenului prevăzut la lit.a) titularul
acordului nu face dovada că mărfurile exportate iniţial au fost importate sau au fost plasate într-o zonă liberă ori în regim de antrepozitare în vederea importului ulterior ori dacă operaţiunea nu a fost încheiată prin exportul definitiv al produselor de înlocuire exportate anticipat, organele vamale vor încheia din oficiu operaţiunea, în bază deciziei de regularizare, în conformitate cu dispoziţiile referitoare la exportul definitiv, şi vor sesiza organele controlului de stat abilitate în vederea verificării legalităţii tranzacţiei.
    [Pct.210 lit.c) modificată prin HG40 din 30.01.19, MO30-37/01.02.19 art.49; în vigoare 01.02.19]
    211. Dacă operaţiunea de perfecţionare activă are ca obiect repararea de mărfuri exportate anterior în afara termenului de garanţie ori contra efectuării unei plăţi, acestea se plasează, de asemenea, în regim de perfecţionare activă cu suspendare de la plata drepturilor de import, dar nu se aplică dispoziţiile legate de înlocuire a acestora cu mărfuri identice ori cu mărfuri echivalente, precum şi dispoziţiile legate de exportul anticipat.
    212. Serviciul Vamal este în drept să emite norme tehnice de aplicare a prevederilor prezentei secţiuni.
    [Capitolul II secţiunea 5 în redacţia HG516 din 02.07.14, MO178-184/11.07.14 art.560]
    [Capitolul II secţiunea 5 modificat prin HG1007 din 27.10.10, MO213/29.10.10 art.1114]
SECŢIUNEA 6
Transformarea sub control vamal
Subsecţiunea 1
Dispoziţii generale
213. Procedura de transformare sub control vamal se poate folosi numai pentru bunurile din coloana 1 a listei din anexa nr. 12, care urmează să fie supuse numai transformărilor menţionate în coloana 2.
Subsecţiunea 2
Acordarea regimului
[Subsecțiunea 2 denumirea în redacția HG40 din 30.01.19, MO30-37/01.02.19 art.49; în vigoare 01.02.19]
214. Acordarea regimului de transformare sub control vamal se face de către Serviciul Vamal în baza cererii al cărei model figurează în anexa nr. 13. Completarea cererii se face în conformitate cu instrucţiunile din anexa nr. 14.
   
[Pct.214 modificat prin HG40 din 30.01.19, MO30-37/01.02.19 art.49; în vigoare 01.02.19]
215. Acordul eliberat de către organul vamal va fi în conformitate cu modelul din anexa nr. 15.
Pentru eliberarea acordului este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:
a)  mărfurile plasate în regim de transformare sub control vamal să se regăsească în produsele transformate;
b)  felul sau starea mărfii din momentul plasării în regim să nu mai poată fi reconstituită, după ce a avut loc transformarea, în formele iniţiale.
Nu poate fi acordat regimul de transformare sub control vamal atunci cînd prin utilizarea acestuia s-ar eluda regulile de origine şi restricţiile cantitative aplicabile mărfurilor importate.
   
[Pct.215 modificat prin HG40 din 30.01.19, MO30-37/01.02.19 art.49; în vigoare 01.02.19]
216. Pentru a asigura aplicarea corectă a dispoziţiilor care reglementează regimul, organele vamale pot cere titularului acordului, în scopul facilitării verificărilor, să întocmească şi să păstreze propriile evidenţe operative ale stocurilor, care să indice cantităţile de mărfuri de import plasate în regim, produsele transformate obţinute, precum şi toate datele de referinţă necesare pentru monitorizarea operaţiunilor şi calcularea corectă a obligaţiilor de import care trebuie plătite.
Evidenţele transformării sub control vamal se ţin la dispoziţia organului vamal, pentru a permite acestuia să efectueze toate verificările necesare implementării corespunzătoare a regimului.
În cazul în care evidenţele păstrate de către solicitant în scopuri comerciale permit supravegherea regimului, ele trebuie recunoscute de către organele vamale ca evidenţe ale transformării sub control vamal valabile.
   
[Pct.216 modificat prin HG40 din 30.01.19, MO30-37/01.02.19 art.49; în vigoare 01.02.19]
217. Perioada de valabilitate a acordului se stabileşte de la caz la caz de către organul vamal, ţinînd seama de cerinţele specifice ale solicitantului.
În cazul în care perioada depăşeşte doi ani, condiţiile în care a fost eliberat acordul trebuie revizuite periodic la intervale prevăzute în acord.
   
[Pct.217 modificat prin HG40 din 30.01.19, MO30-37/01.02.19 art.49; în vigoare 01.02.19]
218. (1) La eliberarea acordului, organele vamale trebuie să specifice perioada în care produsele transformate trebuie să primească o destinaţie vamală, luînd în considerare timpul necesar pentru efectuarea operaţiunilor de transformare şi timpul necesar pentru plasarea produselor transformate sub o destinaţie vamală.
(2) Termenul acordat iniţial poate fi prelungit în cazuri temeinic justificate.
(3) Dacă circumstanţele justifică acest lucru, perioada specificată în acord poate fi prelungită de către organul vamal, chiar dacă perioada stabilită iniţial a expirat, cu condiţia ca operaţiunea să nu fi fost încheiată din oficiu.
    [Pct.218 modificat prin HG40 din 30.01.19, MO30-37/01.02.19 art.49; în vigoare 01.02.19]
219. (1) Rata de randament se determină de titularul autorizaţiei pe baza datelor de producţie şi trebuie să fie identificabilă în evidenţele acestuia.
(2) Rata de randament se verifică de către organul vamal pe baza datelor de producţie sau, atunci cînd, la eliberarea acordului, acest lucru nu este posibil, se acceptă rata de randament propusă de titularul acordului, pe baza declaţiei pe propie răspundere a acestuia, anexată la cerere, sub rezerva posibilităţii verificării ulterioare a exactităţii datelor declarate la locul unde se desfăşoară operaţiunea de transformare. În scopul verificării ulterioare a ratei de randament sau a altor date din acordul de transformare sub control vamal, organele vamale pot dispune efectuarea de expertize tehnice sau contabile de către experţii sau organizaţiile indicate de organul vamal, pe cheltuiala titularului de acord, dar numai dacă acest lucru este absolut necesar. În acest sens, titularul de acord va înscrie în declaraţia pe propie răspundere şi angajamentul său cu privire la suportarea plăţii eventualelor expertize solicitate de organul vamal. Atunci cînd se consideră necesară efectuarea unei contraexpertize, cheltuielile legate de acesta va fi suportată de solicitant. Dacă solicitarea contraexpertizei aparţine organului vamal, iar aceasta, prin rezltatele ei, se dovedeşte îndreptăţită, cheltuielile aferente se vor restitui organului vamal de către titularul acordului.
    [Pct.119 modificat prin HG40 din 30.01.19, MO30-37/01.02.19 art.49; în vigoare 01.02.19]
Subsecţiunea 3
Plasarea mărfurilor în regim
220. (1) Declaraţia de plasare a mărfurilor în regim de transformare sub control vamal se depune la unul din birourile de plasare în regim precizate în acord.
(2) Descrierea mărfurilor în declaraţia menţionată la alin. (1) trebuie să corespundă specificaţiilor din acord.
   
[Pct.220 modificat prin HG40 din 30.01.19, MO30-37/01.02.19 art.49; în vigoare 01.02.19]
Subsecţiunea 4
Încheierea regimului
221. (1) Încheierea regimului de transformare sub control vamal se face de titularul acordului prin declaraţia vamală în detaliu.
(2) La întocmirea declaraţiei vamale în detaliu prevăzută la alin. (1) se ţine seama de cantitatea mărfurilor străine corespunzătoare produselor transformate, prin aplicarea ratei de randament, precum şi de cantitatea mărfurilor străine rămase în starea iniţială, care urmează să facă obiectul unei alte destinaţii vamale.
(3) Dacă încheierea totală sau parţială a operaţiunii se efectuează la un alt birou vamal decît cel de plasare, biroul vamal de încheiere este obligat ca în termen de cel mult 5 zile din data înregistrării declaraţiei vamale în detaliu să transmită o copie a acesteia biroului vamal de plasare a mărfurilor sub regim.
   
[Pct.221 modificat prin HG40 din 30.01.19, MO30-37/01.02.19 art.49; în vigoare 01.02.19]
222. (1) Titularul acordului trebuie să prezinte biroului vamal de plasare un decont de încheiere în termen de 15  zile de la data expirării termenului de încheiere.
(2) Decontul de încheiere trebuie să cuprindă următoarele elemente:
a) datele de referinţă ale autorizaţiei;
b) cantitatea din fiecare categorie de mărfuri de import şi datele de referinţă ale declaraţiei de plasare a acestora sub regim;
c) codul din Nomenclatura combinată al mărfurilor de import;
d) valoarea în vamă a mărfurilor de import;
e) rata de randament stabilită;
f) natura, cantitatea produselor transformate şi destinaţiile vamale sub care au fost plasate, împreună cu numărul şi data de înregistrare ale declaraţiilor prin care se stabileşte destinaţia vamală a numitelor produse. La decontul de încheiere vor fi anexate copii ale acestor declaraţii vamale;
g) costurile de transformare, în cazul în care se aplică pct. 224 lit.d);
h) codul din Nomenclatura combinată a mărfurilor pentru produsele transformate.
    [Pct.222 modificat prin HG40 din 30.01.19, MO30-37/01.02.19 art.49; în vigoare 01.02.19]
223. Organul vamal poate acorda permisiunea ca întocmirea decontului de încheiere menţionat la pct. 222 alin. (2) să fie făcută prin mijloace informatice sau în orice altă formă agreată de vamă.
   
[Pct.223 modificat prin HG40 din 30.01.19, MO30-37/01.02.19 art.49; în vigoare 01.02.19]
224. În cazul în care produsele transformate se pun în liberă circulaţie, valoarea în vamă a acestora trebuie să fie una dintre următoarele, la solicitarea persoanei interesate, dreptul de alegere fiind exercitat la data înregistrării declaraţiei pentru punere în liberă circulaţie:
a) valoarea în vamă, stabilită la sau în jurul aceleiaşi date, pentru mărfuri identice sau similare produse în orice ţară terţă;
b) valoarea lor de vînzare, cu condiţia ca aceasta să nu fie influenţată de relaţia dintre cumpărător şi vînzător;
c) valoarea de vînzare în Republica Moldova a mărfurilor identice sau similare, cu condiţia ca aceasta să nu fie influenţată de relaţia dintre cumpărător şi vînzător;
d) valoarea în vamă a mărfurilor de import plus costurile de transformare.
225. În cazul în care sînt în vigoare măsuri de politică economică pentru mărfurile de import care au fost supuse transformării la data înregistrării declaraţiei pentru plasarea în liberă circulaţie, aceste măsuri nu se aplică mărfurilor transformate decît dacă ele sînt de asemenea în vigoare pentru produsele identice cu produsele transformate. În acest caz, măsurile se aplică la cantitatea de mărfuri de import folosite efectiv la fabricarea produselor transformate plasate pentru liberă circulaţie.
226. Dacă în termen de 15 zile de la expirarea termenului de încheiere stabilit prin declaraţia vamală de plasare sub regim titularul nu prezintă dovada că operaţiunea a fost prelungită sau că mărfurile de import ori produsele transformate care figurează în evidenţele biroului vamal ca neplasate sub o altă destinaţie vamală au fost plasate totuşi, în termenul acordat iniţial, sub o altă destinaţie vamală aprobată de vamă, operaţiunea se încheie de biroul vamal care are în evidenţă operaţiunea, din oficiu, pe bază de decizie de regularizare, în termen de cel mult 30 de zile de la expirarea termenului de încheiere acordat, calculîndu-se şi majorările de întîrziere prevăzute de lege începînd cu ziua imediat următoare expirării termenului-limită stabilit pentru încheierea operaţiunii. În aplicarea acestor dispoziţii drepturile de import şi majorările de întîrziere aferente se vor calcula numai pentru marfurile străine care nu au fost plasate sub o altă destinaţie vamală aprobată de vamă.
SECŢIUNEA 7
Admiterea temporară de mărfuri, altele decît
mijloacele de transport
Subsecţiunea 1
Admiterea  temporară cu suspendare totală
de la plata drepturilor de import: domeniul
şi condiţiile de aplicare
227. Pot fi plasate în regim de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import bunurile ce fac obiectul prevederilor pct. 229-243. De asemenea, pot fi plasate în regim de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import bunurile care fac obiectul unor tratate internaţionale bilaterale sau multilaterale la care Republica Moldova este parte.
228. Bunurile plasate în regimul de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import sînt exceptate de la garantarea obligaţiei vamale. Totuşi, atunci cînd prin natura sau cantitatea lor bunurile sînt susceptibile de a fi înstrăinate pe teritoriul Republicii Moldova, organul vamal poate solicita depunerea unei garanţii care să asigure plata eventualelor drepturi de import.
229. (1) Materialul profesional se admite temporar cu suspendare totală de la plata drepturilor de import.
(2) Materialul profesional reprezintă:
a) materialul de presă, de radiodifuziune sau televiziune necesar reprezentanţilor organizaţiilor de presă, de radiodifuziune sau televiziune stabiliţi în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, care se află temporar pe acest teritoriu în vederea realizării de reportaje sau pentru a transmite sau înregistra emisiuni în cadrul unor programe specificate;
b) materialul cinematografic necesar unei persoane stabilite în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, care se află temporar pe acest teritoriu în scopul realizării unuia sau mai multor filme specificate;
c) orice alt material necesar exercitării vocaţiei, meseriei sau profesiunii unei persoane stabilite în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, care se află temporar pe acest teritoriu pentru a îndeplini o anumită activitate. Termenul nu include materialul profesional care urmează a fi utilizat la prelucrarea industrială sau ambalarea mărfurilor (cu excepţia uneltelor manuale) sau la exploatarea resurselor naturale, la construcţia, repararea sau întreţinerea de imobile  ori la executarea de lucrări de terasament, precum şi alte activităţi similare;
d) aparatura auxiliară pentru materialele prevăzute la  lit.a), b) şi c), precum şi accesoriile acesteia.
Lista exemplificativă a mărfurilor considerate  material profesional este prevăzută în anexa nr. 16.
Regimul de admitere temporară menţionat la alin.(1) se acordă numai dacă materialul profesional întruneşte următoarele condiţii:
a) este deţinut de o persoană nerezidentă;
b) este utilizat exclusiv de către persoana care se află temporar pe teritoriul Republicii Moldova.
Condiţia menţionată la lit.b) nu este aplicabilă materialului cinematografic importat pentru realizarea de filme, programe de televiziune sau producţii audiovizuale în baza unui contract de coproducţie încheiat cu o persoanăstabilită pe teritoriul vamal al Republicii Moldova.
În cazul realizării de programe comune de radiodifuziune sau televiziune, materialul profesional poate face obiectul unui contract de închiriere sau al altor contracte similare la care este parte o persoană stabilită pe teritoriul vamal al Republicii Moldova.
(3) Piesele de schimb importate ulterior în scopul reparării materialului profesional aflat în regim de admitere temporară beneficiază de avantajele acordate pentru importul temporar în aceleaşi condiţii ca echipamentul însuşi.
(4) Termenul de reexport al materialului profesional este de 12 luni de la data admiterii temporare. Pentru vehicule termenul de reexport poate fi fixat ţinîndu-se seama de motivul şi de durata previzibilă a şederii pe teritoriul de admitere temporară.
(5) Organele vamale au dreptul de a refuza sau de a retrage regimul de admitere temporară pentru vehiculele menţionate în apendicele nr. I - III la anexa nr. 16, care, chiar ocazional, transportă persoane contra cost sau mărfuri pe teritoriul său pentru a le debarca ori descărca într-un loc situat pe acelaşi teritoriu.
230. Mărfuri destinate prezentării sau utilizării la expoziţii, tîrguri, întruniri sau alte manifestări similare
(1) Regimul de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import se acordă pentru:
a) mărfurile destinate expunerii sau efectuării de demonstraţii cu prilejul unor  manifestări  cu caracter educativ, ştiinţific sau cultural;
b) mărfurile destinate a fi utilizate la prezentarea produselor importate cu prilejul unei  manifestări,  cuprinzînd:
mărfurile necesare demonstraţiilor făcute cu  maşinile sau aparatele importate care urmează a fi expuse;
materialele de construcţie sau de decorare, inclusiv echipamentul electric, pentru standurile provizorii ale persoanelor nerezidente;
materialul publicitar, demonstrativ şi alte materiale cu destinaţie publicitară pentru mărfurile importate expuse, cum sînt înregistrările audio şi video, filmele şi diapozitivele, împreună cu aparatura necesară utilizării  acestora;
c) materialul, inclusiv instalaţiile pentru traducere simultană, aparatura de înregistrare audio şi video, filmele cu caracter educativ, ştiinţific sau cultural, destinat a fi utilizat în cadrul reuniunilor, conferinţelor sau congreselor internaţionale;
d) animalele vii destinate expunerii sau participării la manifestări;
e) produsele obţinute în cursul manifestărilor şi provenind din mărfurile, maşinile, aparatele sau animalele importate temporar.
(2) Prin manifestare se înţelege:
a) tîrg, expoziţie industrială, agricolă sau de artizanat, salon sau alt eveniment similar;
b) expoziţie sau întrunire organizată în principal cu scop filantropic;
c) expoziţie sau întrunire organizată în principal pentru a promova un domeniu al ştiinţelor, artelor, meşteşugurilor, sporturilor sau activităţi ştiinţifice, tehnice, educaţionale, culturale, sindicale sau turistice, pentru a promova valori religioase sau confesionale sau pentru a promova o mai bună înţelegere între popoare;
d) întrunire a reprezentanţilor unor organizaţii internaţionale sau a reprezentanţilor unor  grupuri de organizaţii internaţionale;
e) ceremonie cu caracter oficial sau comemorativ.
(3) Nu sînt considerate manifestări în sensul acestui punct expoziţiile organizate cu titlu privat în magazinele sau la sediile agenţilor comerciali în scopul vînzării mărfurilor importate.
(4) Pentru a putea beneficia de regimul de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import:
a) numărul sau cantitatea fiecărui articol importat trebuie să fie rezonabilă, în funcţie de destinaţia lui;
b) organele vamale trebuie să se asigure că vor fi îndeplinite condiţiile stabilite prin prezentele dispoziţii.
(5) Atît timp cît mărfurile admise temporar beneficiază de suspendare totală de la plata drepturilor de import, acestea nu pot fi:
a) împrumutate, închiriate sau utilizate în schimbul unei plăţi; sau
b) transportate în afara locului manifestării.
231. Mărfurile importate în scop educativ, ştiinţific sau cultural
(1)  În sensul prezentului punct se definesc următoarele noţiuni:
a)  mărfuri importate în scop educativ, ştiinţific sau cultural - ma-terialul ştiinţific şi pedagogic, materialul de bunăstare des-tinat navigatorilor maritimi, precum şi orice altă marfă importată în cadrul unei activităţi educative, ştiinţifice sau culturale;
b) la lit. a) de mai sus:
prin material ştiinţific şi pedagogic se înţelege orice modele, instrumente, aparate, maşini şi accesoriile lor utilizate în cercetarea ştiinţifică şi în învăţămînt sau în pregătirea profesională;
prin material de bunăstare destinat navigatorilor maritimi se înţelege materialul destinat activităţilor cu caracter cultural, educativ, recreativ, religios sau sportiv al persoanelor care au sarcini legate de funcţionarea sau serviciul pe mare al unei nave străine angajate în traficul maritim internaţional.
Liste exemplificative ale materialului pedagogic, ale materialului de bunăstare destinat navigatorilor maritimi şi ale oricăror altor mărfuri importate în cadrul unei activităţi educative, ştiinţifice sau culturale figurează în apendicele nr. I - III la  anexa nr. 17.
(2) De admitere temporară beneficiază:
a) mărfurile importate exclusiv în scop educativ, ştiinţific sau cultural;
b) piese de schimb ce se referă la materialul ştiinţific şi pedagogic aflat în regim de admitere temporară conform alin. a) de mai sus, precum şi uneltele special concepute pentru întreţinerea, controlul, calibrarea sau repararea respectivului echipament.
(3) Pentru a putea beneficia de facilităţile regimului de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import:
a) mărfurile importate în scop educativ, ştiinţific sau cultural trebuie să aparţină unei persoane nerezidente, să fie importate prin instituţii autorizate şi în cantităţi rezonabile, ţinîndu-se seama de destinaţia lor. Ele nu trebuie să fie utilizate în scopuri comerciale;
b)  materialul de bunăstare destinat navigatorilor maritimi trebuie să fie utilizat la bordul navelor străine angajate în trafic maritim internaţional sau debarcat temporar de pe o navă pentru a fi utilizat de către echipaj pe ţărm ori importat pentru a fi utilizat în cămine, cluburi sau localuri de recreare pentru navigatori, administrate fie de organisme oficiale, fie de organizaţii religioase sau altele, cu scop nelucrativ, precum şi în locurile de cult în care sînt oficiate, la intervale regulate, servicii religioase pentru aceste persoane.
(4) Termenul de reexport al mărfurilor importate în scop educativ, ştiinţific sau cultural este de 12 luni de la data admiterii temporare, cu posibilitatea de a fi prelungit în cazuri justificate.
232. (1) Regimul de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import se acordă echipamentului medical, chirurgical şi de laborator destinat spitalelor şi altor instituţii sanitare.
(2) Regimul de admitere temporară menţionat la alin.(1) se acordă numai dacă echipamentul sus-numit întruneşte următoarele condiţii:
a) este obiectul unei expedieri ocazionale cu titlu gratuit;
b) este destinat stabilirii de diagnostice sau unor scopuri terapeutice.
(3) Echipament expediat ocazional reprezintă orice echipament medical, chirurgical sau de laborator expediat la cererea unui spital sau a altei instituţii sanitare care, în circumstanţe excepţionale, are nevoie urgentă de asemenea echipament pentru a suplini insuficienţa dotărilor proprii.
233. (1) Regimul de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import se acordă  pentru materialele care urmează a fi utilizate în cadrul măsurilor întreprinse pentru înlăturarea efectelor catastrofelor care au afectat teritoriul Republicii Moldova.
(2) Regimul vamal de admitere temporară prevăzut la alin.(1) se acordă numai dacă aceste materiale îndeplinesc următoarele condiţii:
sînt furnizare cu titlu de împrumut gratuit;
sînt destinate autorităţilor de stat  sau organismelor agreate de către autorităţile competente.
234. (1) Regimul de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import se acordă  ambalajelor.
(2) Ambalaje reprezintă:
a) recipientele utilizate sau destinate a fi utilizate în starea în care sînt importate, pentru ambalarea exterioară sau interioară a mărfurilor;
b) suporturile pe care mărfurile sînt sau urmează a fi rulate, înfăşurate sau fixate, excluzînd însă materiale de ambalare precum paiele, hîrtia, vata de sticlă şi talaşul prezentate în vrac.
(3) Regimul de admitere temporară  menţionat la alin. (1) se acordă cu condiţia ca:
a) în cazul în care ambalajele sînt prezentate pline, să se declare că urmează a fi reexportate goale sau pline;
b) în cazul în care sînt importate goale, să se declare că urmează a fi reexportate pline.
(4) Ambalajele plasate în regim de admitere temporară nu pot fi utilizate nici măcar ocazional în traficul intern, cu excepţia cazului în care sînt destinate exportului de mărfuri de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova. În cazul ambalajelor importate pline, această interdicţie se aplică doar de la data la care se golesc de conţinut.
(5) Perioada în care asemenea ambalaje pot beneficia de regimul de admitere temporară este de 6 luni cu posibilitatea prelungirii acesteia în cazuri justificate.
(6) Organele vamale nu acordă regimul de admitere temporară ambalajelor care au făcut obiectul unei cumpărări, unei închirieri-vînzări, unui împrumut sau unui contract similar încheiat de către o persoană stabilită sau rezidentă pe teritoriul Republicii Moldova.
Alte cazuri de admitere temporară cu scutire de drepturi de import
235. Regimul vamal de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import se acordă pentru: